Câte proteine au vegetalele

Primul motiv pe care îl găsesc oamenii ca scuză să nu renunţe la consumul de produse de origine animală este faptul că nu vor avea surse de proteine.

Mereu am afirmat şi am susţinut că plantele au suficiente proteine inclusiv pentru a construi şi a menţine masa musculară a unui culturist de performanţă.

Recent am pregătit un meniu pentru o persoană cu probleme renale, inclusiv cu pietre la rinichi şi am realizat că plantele au proteine atât de multe încât avem nevoie de o cantitate chiar mică pentru a ne asigura aportul de proteine.

În bolile renale se urmează o dietă hipoproteică. Medicii cărora le pasă de pacienţi recomandă încetarea imediată a consumului de carne, lapte, lactate, ouă. Mulţi ar spune că este simplu, se urmează o dietă vegană. Dar vegetalele au proteine din plin.

Proteinele din vegetale sunt uşor de digerat, nu au reziduuri  toxice precum cele de origine animală, sunt de calitate superioară, nu suprasolicită organismul. Din păcate când se ajunge la probleme renale, nici acest tip de proteine nu este bine tolerat de rinichi.

Ce sunt proteinele şi cum funcţioneză acestea

Proteinele sunt cărămizile cu care este construit corpul uman.

„Dacă ar exista o fabrică şi proteinele ar fi muncitorii din ea, atunci acei muncitori ar executa toată munca la liniile de producţie, după care ar reconstrui toată fabrica şi, la sfârşit, pe ei înşişi.”

Proteinele sunt compuse din AMINOACIZI.

Exista 20 de aminoacizi diferiţi care pot forma o proteină, 9 dintre aceştia nu pot fi sintetizaţi de organismul uman. Există animale care îşi pot sintetiza toţi aminoacizii.

Aminoacizii pot fi:

Esenţiali– este necesar să fie obţinuţi din alimentaţie. Corpul nostru nu îi poate sintetiza.

Condiţionat esentiali – corpul  îl pot produce întotdeauna în cantităţi suficiente, mai ales atunci când există stres constant, când suntem bolnavi, existenţa stresului catabolic sau efectuarea de antrenamente intense.

Neesenţiali– corpul ii poate produce singur în cantităţi suficiente.

Aminoacizi esentiali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilallanina, treonina, triptofan, valina.In cazul copiilor histidina şi arginina sunt consideraţi tot esenţiali.

Aminoacizii condiţional esenţiali sunt: arginina, cisteina, glutamina, glicina, prolina și tirozina.

Aminoacizii neesenţiali sunt: alanina, asparagina, acidul aspartic, acidul L-glutamic și serina.

In timpul procesului de digestie, corpul separa proteinele pe care le ingerăm în aminoacizi separaţi, care contribuie apoi la plasma pool of aminoacids depozitul de aminoacizi din plasma (plasma pool of amino acids), aminoacizi care sunt disponibili şi circula împreună cu sângele. Acest depozit de aminoacizi este reînnoit încontinuu.

Trebuie să înţelegem că alimentaţia noastră nu trebuie să fie formată doar din proteine. Din păcate omnivorii şi mai ales carniştii sunt îndoctrinaţi cu ideea că absolut tot ceea ce mâncăm trebuie să fie bogat în proteine. Tot din acest motiv cu toţii ajung să dezvolte boli renale, inclusiv sportivii care îşi construiesc singuri meniuri cu un conţinut imens de proteine; mai grav fiind dacă au un nutriţionist care le indică un astfel de meniu.

Extrem de mulţi oameni consumă proteine de calitate nociv de proastă. Oamenii consideră carnea prăjită în ulei, mezelurile sau veşnicele aşa zise grătare( deja sunt considerate un fel de mâncare tradiţională) sursă de proteine. Dar toate acestea sunt surse de toxine care ne otrăvesc organismul şi ne distrug rinichii.

Sigur, funcţionam optim când avem un aport potrivit de proteine. Dar cât este acest aport şi din ce surse?

 În lumea modernă nu există deficit de proteine, există clar exces de proteine!

Deficitul de proteine mai este cunoscut doar în ţările din lumea a treia, în tările foarte sărace în care oamenii MOR de foame la propriu!

În restul lumii oamenii consumă în exces proteine iar bolile datorate acestui stil de alimentaţie sunt pe măsură, adică groaznice, dureroase şi costisitoare.

 Practic oamenii mănâncă mult şi prost şi le place.

Proteine complete şi incomplete

Organismul uman nu are nevoie de toţi cei 9 aminoacizi esenţiali la fiecare masa.

O alimentaţie pe diversificată pe bază de vegetale poate asigura toţi aminoacizii esenţiali fără efectele dăunătoare ale proteinei din animale  moarte sau din laptele acestora.

Ceea ce nu ştiu oamenii şi mulţi nu vor nici să înveţe şi nici să accepte: toate vegetalele au proteine.

Şi toate persoanele care consumă produse din carne şi lactate zilnic, vor avea în faţă mai devreme sau mai târziu această indicaţie medicală: meniu hipoproteic.

Şi atunci vă provoc!

O să vă demonstreze până şi Universul că o să fie greu de constituit un astfel de meniu deoarece vegetalele au proteine.

Dacă toată viaţa am consuma proteine din vegetale, aceste proteine nu ne-ar provoca boli renale, pietre, etc. Dar niciodată nu o să afirm la fel despre proteinele de origine animală!

Autor : Enikö Pal

Ghid sigur spre boală

Partea I

Oricum vei face diabet, cancer, te vei îngrăşa!

Se spune că oricum eşti condamnat să te îmbolnăveşti, să devii sclavul industriei farmaceutice până când îţi vei da ultima suflare.

Dar dacă nu este aşa? Dacă putem schimba inclusiv cursul geneticii?

Dacă ne-am hrăni mai sănătos?

De obicei scriu despre ce să mâncăm mai sănătos, ce superalimente să introducem în alimentaţie pentru o sănătate de fier, cum să trăim în armonie cu natura şi să evităm bolile de orice natură.

Deoarece mulţi oameni găsesc greu să adopte obiceiuri noi sănătoase voi scrie în acest articol cum poţi face ca sigur să dezvolţi o mulţime de boli care îţi vor face viaţa mai grea şi dureroasă în timp destul de scurt.

Atunci când scoţi din viaţa ta un obicei sau un aliment nesănătos pentru totdeauna, vei găsi imediat un înlocuitor sănătos. Sunt convinsă că mulţi oameni trăiesc cu impresia că o alimentaţie sănătoasă trebuie să conţină în fiecare zi lactate , carne şi ouă. Că trebuie să fim abonaţi la farmacie ca să supravieţuim. Că mereu trebuie să mergem la spital şi la medici şi că trebuie să distrugem natura deoarece până când trăim noi este în regulă. Şi cel mai important, oamenii sunt spălaţi non-stop pe creier de către mass media. Oamenii inteligenţi îşi caută surse de informare corecte şi reale,  nu se lasă spălaţi pe creier de reclamele de la TV, de reclamele de la radio, de toate mizeriile şi minciunile ordinare ce le promovează industria cărnii şi a laptelui dar mai ales industria farmaceutică, cel mai mare beneficiar al prostiei umane.

Care sunt obiceiurile tale sigure 100% către boli şi dureri?

Consumul de lapte după înţărcare,adică după ce nu mai suntem alăptaţi la  sânul mamei. Câţi oameni beau lapte de la alte specii de animale? Foarte mulţi! La fel de mulţi oameni suportă consecinţele consumului de lapte.

Din punct de vedere genetic specia umană nu poate digera optim laptele. Din simplul motiv că nu mai avem nevoie de lapte de la alte specii! Medicina o numeşte intoleranţă la lactoză. Oamenii inteligenţi o numesc: nu eşti viţel, viţică, ied, miel ! Eşti om şi nu trebuie să sugi laptele din faţa celor cărora le aparţine.  Crampe, balonare, diaree, constipaţie, sunt consecinţe ale consumului de lactate.

Consumul de lapte de la alte animale provoacă bărbaţilor cancer de prostată şi femeilor cancer ovarian. Studiile demonstrează că oamenii nu au nevoie de hormonii din lapte. Doar puiul speciei de la care bei tu laptele are nevoie de hormonii respectivi.

Boli de inimă. Îţi sună cunoscut? Cauză: consumul de lapte şi lactate.

Hipertensiune, atât de comună! Dar nu din coincidenţă se confruntă cu ea oamenii care consumă lapte şi lactate. Desigur şi carne. Deoarece acestea sunt surse de colesterol. Vegetalele nu au colesterol.

Fiecare cană de lapte creşte cu 30% riscul de a dezvolta boala Parkinson! Când bei paharul acela de lapte în fiecare zi să te gândeşti cum o să tremuri peste câţiva ani.

Fiecare cană de lapte creşte cu 60% rezistenţa la insulină, practic un drum sigur şi scurt spre diabet!

Astmul este o afecţiune tot mai comună şi se asociază direct cu consumul de lapte şi carne.

Ştiţi mizeria aceea pe care încă o credeţi, că laptele este bun pentru oase, păcat că o ştiţi. Consumul de lapte şi lactate este cel mai sigur drum spre osteoporoză. Iar industria farmaceutică colaborează cu industria lactatelor iar tu eşti pacientul fraier care le dai bani. În loc să bei un lapte de ovăz, orez, caju, soia, migdale, spelta, alune, mei, hrişcă etc.

Consumul de lapte provoacă cele mai grave forme de acnee. Oamenii încercă să o înlăture cu chimicale de sinteză, în timp ce beau lapte în fiecare zi. Dacă s-ar înţărca în scurt timp pielea lor ar fi altfel.  

Şi un subiect sensibil: imunitatea. Mai ales că acum avem nevoie de ea la maxim, în plină pandemie de Covid.

Imunitatea ne poate apăra de multe boli, ne poate scăpa de multe durei, ne poate face viaţa mult mai bună. Dacă nu avem imunitate viaţa poate deveni un coşmar, dureri zi şi noapte, stare de rău şi dezvoltarea multor boli. Şi când spun boli, este de rău.

Poftă bună la paharul de lapte şi la felia de caşcaval alături de următoarele în scurt timp:

mucus, constipaţie, pietre la rinichi( interesaţi-vă cât de tare doare această afecţiune), diabet (nu este genetic, este că bei lapte!), scleroză multiplă, astm, boli de inimă, hipertensiune, cancer ovarian, cancer de prostată, obezitate, osteoporoză, vaginite, ulceraţii, îmbătrânire accelerată.

Şi acum stai şi meditează: de ce bei lapte….

Răspunsul: pentru că vrei să te afli pe drumul sigur spre boală.

Dacă citeşti acest articol, alege laptele vegetal, mai delicios, mai ieftin, sănătos( nu pot spune MAI SĂNĂTOS deoarece laptele de origine animală este 100% nesănătos), prietenos cu planeta, cu natura, cu animalele şi nu vine la pachet cu nici o boală.

Devin-o mai inteligent pe măsură ce te informezi din surse corecte şi reale.

Sănătatea este dreptul fiecărui om, atâta timp cât trece de nivelul „spălat pe creier” de tradiţie, mass media şi industria sclavagismului.

Iar celor care spun că oamenii au băut mereu lapte de la alte animale vă doresc un drum bun spre boală şi mulţumim că ne distrugeţi planeta.

Un studiu efectuat pe 2000 de persoane consumatoare de lapte de origine animală a demonstrat că acestora le este afectată gândirea deoarece oamenii din punct de vedere genetic nu pot digera optim laptele de la alte animale, anumite componente din lapte se depun pe legăturile neuronale, astfel creierul nu mai funcţionează optim. Oamenii nu mai pot digera nici laptele propriei specii după vârsta de aproximativ 3 ani.

Din păcate o mare parte a populaţiei globului nu mai doreşte să îşi schimbe părerea despre consumul de lapte tocmai pentru că deja este afectată la nivelul creierului. Ei îşi cresc copii în aceeaşi prostie. Noi ne pierdem planeta. Industria farmaceutică şi industria sclavagismului pentru lapte au de câştigat iar în final toţi o să pierdem deoarece Terra este încă singura planetă locuibilă.

Autor: Enikö Pal, consultant nutriţie şi fitoterapie

Where do you get your protein from? Potential of Fava Bean as Future Protein Supply to Replace Meat Intake in the Human Diet

where do you get your protein from?

Legumes have the potential to support global protein production by partially replacing meat and dairy products in the human diet. This will not only help meeting the increasing worldwide demand for proteins, but could contribute towards mitigating the threat imposed to the environment by current agricultural practices in higher-economy countries (dependence on fossil fuel energy and harmful emissions). Among the legumes, fava bean (Vicia faba L.) is a valuable crop. It is a rich source of proteins, fiber, and other non-nutrient compounds considered beneficial for health. Although a popular source of proteins in many parts of the world, especially in the Middle East, Mediterranean area, and South America, it has yet to be fully exploited in markets where meat is the predominant source of proteins in the diet. Here, fava bean cultivation could not only make a valuable contribution towards protein self-sufficiency, but could potentially play a role in alleviating the rise in chronic diseases. In addition, fava bean enables symbiotic fixation of atmospheric nitrogen and can provide a more environmentally friendly substitution for industrial N-fertilizers with associated improvements in resource efficiency and production costs. From both a food security and environmental sustainability perspective, encouraging both production and consumption of fava bean is a timely and important target. This review focuses on the potential of fava bean as a functional food ingredient to partially replace meat in the human diet.

Among these proposed approaches, thermal treatment (incineration, pyrolysis and gasification) is regarded as an effective method for disposal of metal-enriched non-edible parts due to its superior biomass reduction efficiency and economic feasibility (Cui et al., 2018). Fava bean (Vicia faba L.), a leguminous plant species native to China, is an economically important legume crop and considered as an important protein source for human diet in the near future (Multari et al., 2015). It is used as a vegetable and a staple food, and consumed in both fresh and dry forms (Purves et al., 2018)

The presence of some bioactive compounds named antinutritional factors, such as phytic acid, protease inhibitors, hemagglutinins, glucosinolates, tannins, and gossypol, could also affect the digestibility of plant-based protein sources [67]. For example, phytic acid, which is found in grains, seeds, and nuts (and is known to chelate minerals and thus reduce their bioavailability), can also interact with proteins, leading to decreased digestibility [68]. The enzymatic hydrolysis of phytic acid by phytase during food pretreatment or production (soaking, sprouting, germination, and use of endogeneous phytase) can lower its content in foods.

fresh faba beans, Eniko Pal

Faba bean is a versatile crop used globally as food, feed, forage, and medicine and as a cover crop. Its seeds help meet the basic dietary needs of millions of people and animals worldwide, as they are a rich source of plant protein, nutrients and dietary fiber (Duc, 1997;Multari, Stewart, & Russell, 2015;Warsame, O’Sullivan, & Tosi, 2018). The immature green pods and seeds of faba bean are marketed as a fresh or frozen vegetable.

Recently, molecular makers linked to genes controlling the content of tannins, vicine and convicine have been reported (Khazaei et al., 2017). Molecular-based approaches facilitate a rapid and more efficient selection of vicine-and convicine-free faba bean biotypes; however, cultivars selected for low pyrimidine glycosides content negatively impact crop yield (Multari, Stewart, & Russell, 2015).

Among these proposed approaches, thermal treatment (incineration, pyrolysis and gasification) is regarded as an effective method for disposal of metal-enriched non-edible parts due to its superior biomass reduction efficiency and economic feasibility (Cui et al., 2018). Fava bean (Vicia faba L.), a leguminous plant species native to China, is an economically important legume crop and considered as an important protein source for human diet in the near future (Multari et al., 2015). It is used as a vegetable and a staple food, and consumed in both fresh and dry forms (Purves et al., 2018

Fava bean (Vicia faba) is one of the oldest leguminous plant species native to China. It has a wide ecological adaptation and is an important source of proteins for human diet (Multari et al., 2015) and livestock (Vioque et al., 2012). Fava bean is a fast growth, high biomass crop, more tolerant to trace element stress than other legumes and a potential candidate for phytoremediation .

Pulses represent a nutritionally-and economically-viable protein source in developing countries where the consumption of animal proteins is scarce and expensive (1). In developed countries, pulses are often considered as alternative sources of protein, particularly as key ingredients in vegan foods.

Lentil, normally grown in dryland conditions, has high protein content and therefore plays a major role in the food and nutritional security of millions, particularly among low-income families in Asia (Erskine et al. 2011). Faba bean also provides food and feed and contributes positively to the N economy of dryland agriculture (Denton et al. 2017), and it is rich in protein (Multari et al. 2015)

The amino acid make-up of faba bean protein is slightly less favourable than that of pea for nutritional purposes, with lower levels of amino acids such as lysine and threonine (Erbersdobler et al. 2017). Globulin proteins, predominantly vicilin and legumin, make up 61-78% of total seed protein ( Table 2) than vicilin, dominates this fraction in faba bean (M€ untz et al. 1999;Multari et al. 2015). As with other pulse seeds, the low concentrations of SAAs in faba bean storage proteins are notable (Warsame et al. 2018).

However, studies on mice showed that a lectin from kidney beans possesses anticarcinogenic effects. 3 The bioavailability of protein is limited also by tannins, one of the main faba bean ANFs, present as condensed tannins, mainly located in the hulls, and ranging from 5 to 10 g/kg of dry matter. 9,19 The high affinity for proline-rich proteins is responsible for the formation of insoluble complexes.

faba beans

1 As international demand for protein increases, faba bean offers an alternative and sustainable source of plant-based protein with demonstrated benefits to human health. 2 Australia is currently the largest global exporter of faba bean, with production among the top five in the world due to a combination of improved varieties, agronomic management and favourable prices in international markets. 3,4 However, weed competition is a major constraint on Australian faba bean production, with a limited number of safe or suitable herbicide control options available, and in particular, no safe in-crop herbicide control options for broadleaf weeds. .

Legumes are one of the most essential food in the human diet with a per capita consumption of 2.56 kg year -1 in Europe, while the world average is 7.21 kg year -1 (FAOSTAT, 2013). Most of legumes, like faba beans, are rich in proteins, fats, carbohydrates, antioxidants, fibre, vitamins and minerals (Multari et al., 2015). Faba beans are rich in many bioactive compounds, such as phenolic compounds (mainly flavonoids), with related high antioxidant, anti-inflammatory and anti-diabetic properties (Siah et al., 2014;Turco et al., 2016)

First, only a small number of grain legume species, including pea, have been investigated as model species in Fig. 4.1 Spring pea field in Burgundy, France research programs (e.g., Gepts et al. 2005;Murphy-Bokern et al. 2014;Foyer et al. 2016;Magrini et al. 2016). Second, the legume breeding sector is fragmented into a small number of private companies, working on only a few species (Murphy-Bokern et al. 2014;LMC International 2009;Wiggering et al. 2012), despite reports of potential environmental and nutritional benefits associated with the cultivation of alternative legumes species (Jensen et al. 2012;Lucas et al. 2015;Multari et al. 2015

V. faba seeds are low-cost rich sources of energy (344 Kcal 100 g −1 ), protein (200 to 400 g kg −1 ), carbohydrates (510 to 680 g kg −1 ) and dietary fiber (150 to 300 g kg −1 ), being an efficient alternative to partially replace animal protein in Western diets, with high consumption of red and processed meat and associated to cardiovascular and metabolic diseases (Multari, Stewart, & Russell, 2015), or to fully replace animal protein in underdeveloped countries (Chaieb et al., 2011;Crépon et al., 2010;Turco, Ferretti, & Bacchetti, 2016). In addition, faba bean was shown to be a suitable food for diabetics, to be able to prevent cardiovascular diseases and to reduce blood glucose levels (Rizkalla, Bellisle, & Slama, 2002)

In the last years, the studies on legumes as protein-sources in food applications have increased. The main reasons for this incremental interest are their worldwide cultivation and good nutritional profile including important micronutrients (Multari et al., 2015). Research has demonstrated that high-protein (predominantly animal-based) diets are likely to be harmful to gut health in longer term, because of a reduction in cancer-protective compounds and an increase in hazardous metabolites (Windey et al., 2012

Hydrolysis probe based real time pcR for GMo soy and whey protein. All on some of the product labels as well as a few unlisted species that researchers considered likely to be a protein boosting adulterant: Zea mays (maize) 15 , Triticum aestivum (wheat) 15 , Vica faba (fava bean) 16 , Cicer arietinum (chickpea) 17 , Cyamopsis sp. (guar or cluster bean) 18 and Medicago sativa (alfalfa grass) 19

The main ANF are α-galactosides (e.g., raffinose, verbascose, stachyose), condensed tannins, protease inhibitors, phytic acid and vicine and convicine [4,6,7]. The pyrimidine glycosides, vicine and convicine, responsible for causing favism in susceptible individuals (suffering from glucose 6 phosphate dehydrogenase deficiency) [6], are synthesized by the plant as a defence mechanism against fungi and insects [8]. In addition, lectins, found in most legumes, can cause gastrointestinal tract distress [9]

The amount of L-DOPA in faba bean, however, is dependent on genotypes (Lorenzetti et al., 1998;St. Laurent et al., 2002;Etemadi et al., 2017a), environmental conditions (Goyoaga et al., 2008;Multari et al., 2015), plant growth stage (Geng, 2012), and organs (Etemadi et al., 2018a). Cao (2010) reported a large variation of L-DOPA content among faba bean genotypes, including flowers across 197 cultivars, seedlings across 32 cultivars, and seeds across 52 cultivars with the green seed coat

In this context, the aim of this study is to evaluate the effect of P deficiency on phytase activity in nodules of faba bean (Vicia faba L.). This legume crop is used worldwide by human populations for food and fodder (Multari et al. 2015;Estève-Saillard 2016;Kudlinskiene et al. 2016;Li et al. 2017;Rizzello et al. 2017). In 2014, Morocco was one of the first countries to produce faba bean (FAOSTAT 2014).

Only a little information about the domestication of faba beans is available in the literature because its wild progenitor is still unidentified. [167] However, the oldest grains of faba beans were found in the late 10 th millennium B.P. in the north-western Syrian region, [168] which shows the long history of faba beans consumption as feed and food due to its valuable protein and energy. [169] Now, faba beans are consumed as dry, fresh, frozen or canned whole grains. .

Most of the protein from green vegetable legumes comes from the developed seeds prior to the dehydration process that gives the dry seed (Martínez et al., 1998). While the protein content of dry seeds has been studied with detail, corresponding studies on fresh legumes are scarse, and most of the work has related to common bean, green peas, and faba bean (De Ron et al., 2017;Lucas et al., 2015;Multari et al., 2015). A study of the possible usage of pea pod, broad bean pod and okara from soybean to obtain functional products indicates that these parts of the plant have high potential to obtain protein but are treated as disposable by-products during food processing (Mateos-Aparicio et al., 2010).

Faba bean has about 1% PA of seed dry weight [32]. It has been shown that PA is markedly reduced through numerous processing methods, such as cooking, soaking, fermentation, and gamma-radiation (reviewed in [33,34]). Plant breeding efforts to reduce faba bean PA are under way at the University of Saskatchewan. .

Legumes constitute an essential component of the biodiversity of Mediterranean cropping systems and of the Mediterranean diet. For example, fava beans are a popular food in the Mediterranean area, where this crop is adapted to low-water conditions (Multari et al., 2015). Nonetheless, legume cultivation has sharply declined in recent decades in Mediterranean countries such as Spain (Lassaletta et al., 2014b

Many countries such as Mediterranean, Middle Easter, Chinese, Indian, African and South American use bean as a standard source of their diet, in addition, it has an impressive importance as inexpensive and protein and carbohydrates rich substance [1,2].Broad bean can be consumed as vegetable as fresh, but if dry seeds and pods was needed the plants will be leaved in the field until the maturity of the pods when it became dry. They contain fibers, carbohydrates, vitamins, proteins and minerals) in addition to (phytic acid alkaloids, saponins and tannins was previously studied [3,4]. Several herbivores and pathogens will infect faba bean which consequently absorb nutrient and energy from plants. ..

Contrairement à celles du soja, les graines de fèverole et certaines espèces de lupins (Lupinus spp.) peuvent être utilisées crues (Guillamón et al., 2008). Elles peuvent constituer une source de protéines alternative à celles du pois protéagineux en alimentation animale (Crépon et al., 2010 ;Jezierny et al., 2010 ;Koivunen et al., 2016 ;Multari et al., 2015). La méta-analyse a montré que le pois chiche (Cicer arietinum) et la lentille (Lens culinaris) ont des performances productives moindres que celle du pois protéagineux en Europe, même si le nombre d’études disponibles pour ces deux espèces est plus faible. ..

Faba beans contain numerous anti-nutritional factors, such as phytic acid, tannins and protease inhibitors, reducing the digestibility of seeds or leading to some pathological conditions (Multari et al., 2015). Therefore, technological processing methods such as extrusion with high pressure, heat and/or steam is used to minimize the negative effects of anti-nutritional factors in legumes. .

Faba bean (Vicia faba L.)-also known as broad bean, fava bean, horse bean and field bean-is a rich source of protein which can be cropped in diverse climates ranging from temperate and subtropical to boreal regions (Multari, Stewart, & Russell, 2015). However, proteins of faba beans and other legumes-with the exception of soybean-remain nutritionally and industrially underexploited

Before defatting, contained 50.5 wt% protein, 28.9 � 0.2 wt% lipid, 6.6 � 0.8 wt% ash and 8.9 � 0.1 wt % moisture and, whereas after defatting, contained 71.0 wt% protein, <0.2 wt% lipid, 12.5 � 1.4 wt% ash and 9.3 � 1.1 wt % moisture. The protein content of SPC was higher than that reported for legumes (Boye, Zare, & Pletch, 2010), meat (Multari, Stewart, & Russell, 2015) or cereals (Zhai, Wang, & Han, 2015). Similar results for protein content were previously obtained for a silkworm pupae protein concentrate (David-Birman, Moshe, & Lesmes, 2019; Tomotake et al., 2010).

Main microorganism used in the fermentation process is Rhizopus oligosporus, a food grade fungus. This mold was proved to be able to decrease the content of anti-nutritional factors contained in legumes such as pyrimidine glucosides, phytic acid, tannins, saponins, lectins and trypsin inhibitors (Multari, Stewart, & Russell, 2015). Moreover, Rhizopus oligosporus was reported to be able to produce beneficial compounds for human health. ..

There is a well-established evidence of anti-carcinogenic activity of tea tannins in animals. They also may protect against LDL-oxidation, inhibit platelet aggregation, reduce the systolic blood pressure and the level of plasma cholesterol, at least in animal and cohort studies, thus preventing cardiovascular diseases (Santos-Buelga and Scalbert, 2000;Multari et al., 2015). …

Faba bean (Vicia faba L.), also known as broad bean and horse bean (Multari, Stewart, & Russell, 2015), is widely cultivated in different areas of the world, particularly in China. The annual production of China was about 1.4 million tons in 2014, which accounted for 34.5% of global production (FAO, 2017). …

For example, Brauckmann and Latté (2010) report that faba bean seeds contain L-3,4-dihydroxyphenylalanine (L-DOPA), the precursor to the neurotransmitter catecholamine and a drug used to treat Parkinson’s disease. Faba bean also contains antinutritional compounds such as saponins, lectins, tannins, vicine, convicine, and phytic acid (Hendawey and Younes, 2013;Multari et al., 2015). Tannins are known to reduce protein digestibility, while the absence of tannin in zero-tannin faba beans is controlled by either of the two genes zt-1 and zt-2 (Gutierrez et al., 2008;Woyengo and Nyachoti, 2012). …

faba beans in my veggies garden

Ce este keto şi de ce să nu demonizăm grăsimile

nucă de cocos

Dieta ketogenică este un regim ce se bazează pe consumul de alimente bogate în lipide( grăsimi), moderate în proteine şi reduse în conţinutul de carbohidraţi.  Ca să înţelegem mai bine ce este keto şi de ce nu trebuie să demonizăm grăsimile este necesar să studiem ce se întâmplă în organismul nostru, la nivel biologic, atunci când consumăm aceste alimente.

Keto este un regim sau un program alimentar  numit TMM – Terapie Metabolică Mitocondrială. Mitocondriile sunt ca nişte mici fabrici de energie din interiorul celulelor organismului nostru. Ele utilizează un proces metabolic pentru a converti alimentele pe care le consumăm şi aerul pe care îl inspirăm în energie. TMM  este un regim alimentar care ne ajută să ne modificăm metabolismul, pentru a trece de la arderea glucozei, la arderea grăsimilor drept combustibil primar pentru organism. TMM este recomandată în cazuri de obezitate, cancer, diabet, boli neurodegenerative, încetinirea procesului de îmbătrânire.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute cu o dietă ketogenică pe bază de vegetale.

Mitocondriile sunt vitale pentru sănătatea noastră iar printre multiplele roluri este acela ca prin combinarea substanţelor nutritive( din zaharuri şi grăsimi) cu oxigenul( din aerul pe care îl respirăm) să producă energie. Moleculele de energie pe care le generează continuu mitocondriile sunt numite adenozin trifosfat (ATP). Potrivit cărţii „Power, Sex, Suicide” scrisă de Nick Lane, mitocondriile noastre muncesc din greu în fiecare secundă, pompând de 10.000 de ori mai multă energie, gram per gram, decât Soarele.  În fiecare secundă. Astfel putem realiza cât de importantă este funcţionarea optimă a mitocondriilor.

Fiecare celulă are nevoie de energie. Energia este produsă de mitocondrii printr-un proces care implică două funcţii biologice esenţiale: respiraţia şi alimentaţia. Acest proces se numeşte fosforilare oxidativă şi este responsabil pentru producerea de energie sub formă de ATP. În timpul fosforilării oxidative, mitocondria găzduieşte o serie de reacţii chimice. Acesta este renumitul ciclu Krebs. Alegerile alimentare sunt foarte importante. Carbohidraţii sunt consideraţi drept un combustibil cu efecte mult mai „poluante” decât lipidele. TMM optimizează capacitatea mitocondriilor de a genera un combustibil cunoscut sub numele de cetone, care,  în prezenţa unor niveluri scăzute de glucoză, produc mai puţini radicali liberi secundari şi specii reactive de oxigen( SRO).

Cetonele sunt molecule de energie solubile în apă, care sunt create de mitocondriile din ficat, având la bază lipidele provenite din alimentaţie sau din grăsimile depozitate şi sunt folosite drept combustibil alternativ pentru glucoză. Arderea lipidelor şi cetonelor drept combustibil, în locul glucozei, scade mult expunerea mitocondriilor  la deteriorare oxidativă.

Trebuie să înţelegem diferenţele între modul cum organismul metabolizează glucidele şi lipidele. Mâncând glucide şi carbohidraţi nestructurali, care se transformă repede în glucide, generăm mai mulţi radicali liberi dăunători ţesuturilor , decât atunci când folosim ca sursă principală de energie lipidele.

În ceea ce priveşte radicalii liberi, ei se produc oricum, important este să înclinăm balanţa către o cantitate cât mai mică. Mitocondriile generează ATP, controlează apoptoza( moartea programată a celulelor) dar şi procesele prin care se elimină celulele nesănătoase şi mitocondriile defecte. Pe de altă parte mitocondriile sunt şi principalul loc pentru producerea SRO şi pentru deteriorarea radicaliilor liberi. Trebuie să producem ATP cât mai eficient posibil, ca să nu se distrugă mitocondriile.

TMM caută  să vindece  cauza bolilor cronice: integritatea sau chiar absenţa mitocondriilor. Atunci când consumăm carbohidraţi, în special rafinaţi, pancreasul secretă insulină. Cu cât cantitatea de insulină din sânge este mai crescută, cu atât corpul primeşte mai multe semnale pentru a stoca lipide, de aceea dieta keto ajută în procesul de slăbire. Adoptarea unui regim alimentar pe bază de lipide trebuie făcută cu mare atenţie. Aduce schimbări la nivel biologic şi psihologic, astfel este ideal să avem susţinere şi indicaţii de specialitate, să ne măsurăm indicele glucoză-cetonă. Cetonele sunt o componentă importantă a TMM deoarece prezenţa lor indică faptul că se ard lipide  drept combustibil principal, nu glucoza. De asemenea este indicat să ne măsurăm nivelul de fier din sânge, mai exact feritina serică. Este foarte important să avem fierul în limitele normale.

Se vor evita uleiurile rafinate, grăsimile polinesaturate şi se va limita consumul de alimente cu un conţinut mare de omega 6. Nu se vor consuma proteine în exces. Proteinele în exces duc la boală, creştere în greutate şi îmbătrânire. Din păcate o mare parte din populaţia globului consumă abuziv proteine, iar organismul nu poate construi muşchi instant, pe canapeaua din faţa televizorului şi din proteine de foarte proastă calitate biologică. Carnea conţine proteine dar şi o cantitate imensă de toxine, energie negativă, antibiotice, hormoni naturali, hormoni de sinteză, antidepresive, fier hem etc.

Vom reduce semnificativ numărul carbohidraţilor deoarece în prezenţa acestora nu reuşim să folosim lipidele pentru a obţine energie. Mai ales la început, un singur cartof dulce sau morcov  ne poate împiedica să facem trecerea la arderea grăsimilor.

Trecerea la TMM se face cu mare atenţie şi cu suport din partea unui specialist, dacă nu cunoaşteţi îndeajuns detaliile unui astfel de regim, precum şi cu suport emoţional. Reducerea carbohidraţilor din alimentaţie nu este deloc un proces uşor. Linia dintre a folosi drept combustibil carbohidraţii şi a folosi drept combustibil lipidele este foarte subţire, astfel trebuie să fim foarte bine informaţi şi suficient de hotărâţi.

În concluzie, cu sau fără keto, să introducem mai des în alimentaţie: nucile şi seminţele, avocado, uleiul de cocos, untul de cocos, macadamia, pecan, laptele de cocos, măslinele, untura vegană, uleiul de măsline, cacao raw sub toate formele, unturile raw vegane. Alături consumaţi :  spanac, verdeţuri, legume verzi, ciuperci,castraveţi, ţelină, conopidă, varză, broccoli, sparanghel, ceapă, usturoi, roşii, dovleac,vinete, rubarbă, ardei,păstârnac, legume cu frunze verzi, ţelină, fasole verde, psyllium, fructe de pădure, grapefruit.

Autor: Enikö Pal

 nutriţionist vegan, fitoterapeut

Toxicitate şi vibraţii joase

Ghidul bobocului vegan-activism

A consuma carne este o povară, de unde fac rost de o bucăţică bună de animal din specia x sau y, să prepar o tocană sau un grătar toxic de calitatea întâi. De unde să cumpăr cea mai bună carne tocată care are cât mai puţine tumori canceroase în ea? Cât mai puţin puroi şi antibiotice? Dacă ai ştii ce este în carnea tocată sau în mezeluri le-ai mai mânca? Cu siguranţă ai voma până ai intra în comă.

Se apropie Paştele, altă sărbătoare criminală. Se plâng oamenii despre cum o să facă rost de cadavre cât mai prospete de pui de oaie, fiinţe blânde şi nevinovate. Ştiu oameni care în viaţa lor nu au mâncat miel şi nu s-au plâns. Dar nu s-au plâns de nimic din ceea ce se plâng carniştii bolnavi şi încărcaţi de vibraţii joase, de la animale moarte.

Nu vă mai plângeţi că găsiţi puroi şi alte mizerii în carne, noi, veganii, nu ne plângem.

 Voi carniştii toată ziua vă plângeţi de calitatea scăzută a cadavrelor din magazine. Doar nu credeţi că cineva sacrifică animalul instant, atunci când cereţi, în spatele marketului. Ahhhh nu, voi credeţi că animalul se sinucide cu cel mai mare drag pentru voi. Şi mulţi oameni cred cu siguranţă că produsul numit carne creşte peste noapte la raftul supermarketului.

Suntem cinici, plătim ca animalele să fie închise pe viaţă, până la moartea sumbră care le-o asigurăm prin a plăti oamenii care înnebunesc în abatoare. Suntem o specie interesantă, pretindem că suntem atât de buni dar de fapt suntem cea mai malefică specie poate chiar din Univers. NU dăm nici doi bani pe viitorul copiilor noştri dar pretindem că ne pasă. Ne pasă să le distrugem sănătatea şi viitorul şi suntem foarte dedicaţi acestui aspect.

Niciodată nu o să simţiţi ce înseamnă să fi uman până când nu o să renunţaţi la cel mai toxic aliment pentru organismul uman: carnea. Până când nu vă dezintoxicaţi de energia negativă acumulată din suferinţa şi moartea altora, nu o să cunoaşteţi valorile umane pure.

Ideea este de încerca să renunţăm la carne înainte de a spune NU vreau sau de a găsi scuze precum proteinele, calciu şi fierul.

Suntem toxici deoarece ne alimentăm cu toxicitate. Renunţă la carne, nu te mai hrăni cu moartea altora.

Nu contrazice niciodată un vegan deoarece noi am trăit şi în lumea toxică a consumului de produse animale, ştim despre ceea ce vorbim.

Vrei să fi mai bun de sărbători? Papă nişte legume sau o friptură din proteină de mazăre şi lasă animalele în pace.

Autor: Enikö Pal