11 lucruri care mi s-au întâmplat de când sunt vegană

Veganismul a devenit un mod de a trăi care funcţionează atât de natural încât parcă nici nu ar fi existat alt fel de alimentaţie în viaţa mea. Când eşti vegan de foarte mulţi ani, alimentaţia pe bază de produse de origine animală este doar un vis urât şi încerci să găseşti iertarea pentru ceea ce a fost cândva o friptură sau sarmale cu carne tocată. Pentru că acea friptură a fost o fiinţă.

1. Am simţit cum mă detoxific.

Eu când am început să fiu vegană chiar consumam vegetale eco, bio, organice. Consumam sucuri obţinute prin presare la rece din sfeclă, morcovi, varză, iarbă de grâu, frunze de ţelină sau pătrunjel şi multe altele. Consumam germeni de grâu şi vlăstari de broccoli, lucernă, ridichi, varză roşie, creson. Am încercat probabil toate „lactatele” raw vegane posibile. Dar nu spuneam nu nici la o ciorbă de pleurotus sau sarmale de post. Dar pur şi simplu simţeam detoxifierea la mod propriu. Parcă tot organismul, fiecare celulă, se curăţa de produsele de origine animală. Iar senzaţia aceea nu se poate uita şi nu poţi avea parte de ea doar dacă adopţi stilul de viaţă numit veganism. Faptul că renaşti prin veganism se explică şi din această perspectivă deoarece noi suntem o comunitate de celule vii. Trecerea la veganism este senzaţie divină pe care fiecare om ar trebui să o simtă.

2. Mi-am schimbat uimitor perspectiva asupra vieţii.

Acesta este un atu de care veganii au parte în mod special. Practic am realizat că singura viaţă care îmi aparţine este a mea. Iar atunci când realizezi acest lucru perspectiva asupra vieţii ți se schimbă în mod fantastic. Omul care a fost devine alt om. Ajungi la momentul când îţi pasă şi de musculiţa de oţet şi de animalele a căror carne se află pe rafturile magazinelor. Ajungi la momentul în care pur şi simplu îţi pasă cu adevărat de viaţă.

3. Devii schimbarea de care are nevoie lumea.

Vrem o lume mai bună, mai curată, mai puţin violentă, mai puţine războaie, mai puţină foamete, aer mai respirabil, mai puţine animale maltratate, sustenabilitate în ecologism etc. Dar nimeni nu face nimic pentru toate acestea. Oameni nu vor să accepte că toate acestea încep din farfuria lor. Ca vegană am realizat că se poate să fi mai bun prin alegeri simple şi practice. Şi dacă ar fi mai mulţi vegani lumea ar deveni un loc mai bun.

4. Am rămas doar cu prietenii cool.

Da, se spune că dacă devii vegan rămâi fără prieteni, dar nu este chiar aşa. De fapt rămâi cu prietenii adevăraţi şi care sunt cei mai cool. Cine te acceptă ca vegan, activist, sărit de pe fix, cu idei bine definite, foarte bine informat şi care îţi face capul calendar. Doar prietenii cool pot accepta asta. O să devii „veganul” în comunitatea de prieteni, dar este în regulă, poate să fie chiar fain. Şi apoi îţi faci mulţi prieteni cu care împărtăşeşti aceeaşi valori. De când sunt vegană mi-am făcut prieteni vegani absolut minunaţi. Şi nu mi-am făcut doar prieteni vegani, mi-am făcut prieteni din toate mediile sociale, persoane interesate de veganism ca stil de viaţă. De obicei eşti considerat „veganul malnutrit” care primeşte toate vegetale când merge în vizită la părinţi, bunici, prieteni sau la ţară. Şi nu am zis niciodată nu, deoarece aşa ajung să am provizii şi să nici nu supăr pe nimeni cu un refuz. Sigur că vreau murături eco, fasole bio, tot ce primesc. Ca să nu aud apoi că veganii nu sunt fiinţe sociale. Aud cazuri în care veganii sunt luaţi peste picior de către omnivorii. Nu a fost cazul meu, întotdeauna am ştiut că sunt pe partea cea bună şi nu trebuie să fiu jignită pentru asta, dacă să fi denumit extraterestru poate fi numită o jignire.

5. Legătura cu mâncarea a devenit una magică.

Se spune că trebuie să mănânci ca să trăieşti, nu să trăieşti ca să mănânci. De când sunt vegană am încercat toate nebuniile posibile în ceea ce priveşte mâncarea. Am cumpărat tot ceea ce a fost posibil să cumpăr. Am studiat alimentele şi apoi am făcut tot posibilul să le găsesc ca să le am în farfurie. Dacă le povestesc prietenilor, familiei, cunoştinţelor, bucătarilor pe care îi cunosc, tuturor despre alimentele ce le am în cămara tip depozit, lor le sunt complet necunoscute. Am încercat toate alimentele despre care am scris în cartea mea. Alimentaţia omnivoră te limitează extraordinar de mult în ceea ce priveşte mâncarea minunată pe care această planetă o poate oferi oamenilor. Incredibil cum avem încă milioane de vegetale comestibile, iar majoritatea oamenilor consumă câteva animale şi doar câteva soiuri de vegetale.

6. Nu îmi este dor de mâncarea de origine animală.

Prima întrebare a omnivorilor este dacă chiar nu mai poftesc nimic din ceea ce am mâncat înainte. Nu aş putea să mai mănânc nimic de origine animală. Nu ştiu cum am putut să mănânc animale sau ceva ce iese dintr-un animal pentru a se reproduce sau a hrăni progenitura (a se înțelege lapte, asta dacă nu îți sună cunoscut. Lichidul util progeniturii este laptele.). Nu poftesc sub nici o formă nimic din ceea ce am mâncat înainte şi nu îmi solicită nici un efort acest fapt. Am fost păcălită să gust dintr-o prăjitură care trebuia să fie de post. Am vomat de 20 de ori cel puţin ca apoi să le spun să nu mă mai păcălească deoarece organismul meu nu mai acceptă produsele de origine animală. Nu mă topesc după a replica mâncarea de origine animală, dacă ceva are gust prea asemănător cu carnea de obicei nu îmi face plăcere să îl mănânc deoarece sunt vegană cu principii. Acest lucru înseamnă că nu am o dietă pe bază de plante şi în rest nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă în lume. Vreau să îmi fie foarte clar când mănânc că ceea ce consum nu îmi aduce aminte de produsele din carne sau lapte. Vreau să mă bucur de gustul de vegetale fără să imite carnea. Poate funcţionează la adepţii de carne dar nu la mine.

7. Am făcut economii.

Am mai spart mitul că alimentaţia vegană este scumpă. Alimentaţia de lux este scumpă, fie ea vegană sau omnivoră, dar alimentaţia pe bază de vegetale nu este scumpă. Nu este sub nici o formă mai scumpă decât o alimentaţie omnivoră. Deşi mi-am cumpărat tot ceea ce nici nu am visat în primii 18 ani de viaţă în materie de alimente, tot am făcut economii. Faptul că ulterior am investit banii în accesorii pentru motocicletă, nu se pune. Mâncarea pe bază de produse de origine animală nu este ieftină, mai ales dacă nu punem pe masă cele mai ieftine variante care, offf,  au proteină din alte vegetale. Am mâncat vegetale de pe tot globul, sub toate formele, am mâncat alimente de care majoritatea oamenilor nici nu au auzit vreodată. Am căutat toate plantele ce cresc la noi în ţară şi au valori nutriţionale extraordinare. Am cultivat în propria grădină toate plantele care cresc în România şi nu numai. Nu mă pasionează gătitul în mod special dar asta nu m-a oprit nici măcar de la nebunia de a încerca reţete moleculare. Veganismul deschide cele mai largi şi minunate orizonuri în ceea ce priveşte gastronomia. Şi interesant, nu îţi goleşte portofelul. Poţi ţine post? Veganismul este floare la ureche.

8. Studiez mult.

Studiatul îţi menţine creierul activ. Mulţi oameni după un timp renunţă la a mai urma vreo şcoală şi cel mai trist este că renunţă şi la a citi. Şi nu este vorba doar despre citit, dar oamenii îşi pierd curiozitatea, nu îi mai atrage nimic, nu studiază, este drumul sigur spre delăsare. Mă interesează să fiu la curent cu tot ceea ce ţine de noutăţi despre cum să schimbăm lumea, despre activism pentru animale, activism pentru ecologism, despre sănătate şi alimente. Dar din aceste subiecte se nasc alte subiecte, stil de viaţă, natură, oameni, animale, locuri, fapte, mâncare, ştiinţă, maşini, tehnologie, istorie, anatomie, originea omenirii, multe lucruri. Am început să studiez despre veganism iar studiul a început să facă parte din stilul de viaţă. Şi chiar vreau să fiu la curent cu toate documentarele care arată cât de toxică este carnea pentru organismul uman deoarece trebuie să am replicile foarte clare şi dovedite ştiinţific pentru cei care au dubii asupra alimentaţiei. Şi când vrei să convingi oamenii să devină vegani trebuie să aduci argumente clare.

9. Am slăbit şi mi-am păstrat greutatea fără eforturi

Avem tendinţa de a pune vina pe genetică, de aceea sunt gras sau slab, de aceea nu am realizări, de aceea nu sunt fericită, de aceea nu pot să alerg la maraton etc. Genetica îşi pune amprenta dar nu în toate cazurile atât de mult pe cât o găsim noi ca scuză. Când am devenit vegană eram şoferiţă de camion pe curse lungi, curse între care încercam să îmi fac şi orele de zbor pentru licenţa de pilot pe avion. Nu făceam mişcare multă deşi energie aveam, fiind pasionată de sport, astfel aveam forme mai rotunde, dar nu imense. După ce am încheiat sezonul de zbor cu avionul şi maratonul de grătare, am devenit vegană. Da, am devenit vegană deşi eram consumatoare de carne fără restricţii gen grătar de două ori pe an. Maxim un an de zile a fost nevoie ca să ajung la o greutate acceptabilă care mai avea nevoie doar de muşchi lucraţi, greutate pe care o păstrez de atunci.

10. Nu am spus că veganismul îţi oferă tot! Dar îţi oferă atât de multe.

Veganismul nu este un sacrificiu! Poate postul este un sacrificiu, că abia aştepţi să treacă de miezul nopţii ca să spargi frigiderul şi să haleşti toată carnea şi brânza. Aşa îmi povestea bunica mea, a ţinut toate posturile, fără excepţie, dar că este greu şi abia aştepta miezul nopţii ca să mănânce carne. Veganismul este o plăcere, un deliciu, satisfacţie, este uşor, frumos, minunat, este un stil de viaţă care te defineşte, nu te chinuie nimic, nici o dorinţă culinară faţă de care să ai reţineri. Veganismul mi-a oferit liniştea sufletească, nu sunt eu religioasă, dar nici nu aş vrea să trec prin sacrificiile postului. Veganismul mi-a oferit stabilitatea emoţiilor. Toţi închideţi ochii când vedeţi animale chinuite. Eu nu închid ochii la suferinţa altor fiinţe. Trăiesc ca toţi ceilalţi oameni doar că la alt nivel spiritual. Şi numai veganii ştiu ce înseamnă să urci la acel nivel spiritual în care nu numai că ştii că nu este nevoie de violenţă ca să mănânci dar vrei să schimbi şi lumea. Cum se spune, veganismul nu este o religie, nu aştepţi să pice nimic din cer, trebuie să trăieşti, să munceşti, să studiezi, să fi activ.

11. Am scris o carte!

 Mi-a plăcut dintotdeauna să citesc dar din păcate a trebuit să muncesc mult, iar timpul pentru citit era extrem de puţin. Visam să devin IT-istă, să scriu repede la tastatură, să lucrez la birou. Nu s-au îndeplinit toate dar s-au întâmplat altele, care nu erau în plan. De exemplu: am găsit partenerul perfect, mai perfect decât plănuiam, am învățat să scriu repede la tastatură, cu diacritice şi am scris o carte. O carte despre veganism. Ce legătură are să scrii o carte cu veganismul? Nu pot să spun că se aplică în mod general, dar eu am scris o carte de când sunt vegană. O dorinţă, o plăcere, o scânteie, o muncă de echipă, mult timp liber dedicat cărţii şi toate alimentate de flacăra binelui, de energia spirituală a veganismului, de energia dată de superalimente şi de puterea dată de iubire. Şi spun acest lucru deoarece această carte va ajunge în multe locuri unde oamenii vor avea acces să o citească şi să îşi i-a notiţe despre alimente.

Nota bene

Dacă toată lumea are dreptul la o viaţă de calitate atunci toţi oamenii au dreptul la împlinire spirituală, împlinire care are loc mai ales după adoptarea unui stil de viaţă vegan.

Enikö Pal

Costul unei alimentaţii vegane

Ce găsești pe dealurile din jurul casei: coarne

De când sunt vegană am auzit atât de multe mituri câte nu au auzit un miliard de omnivori într-o viaţă.

În principiu fiecare mit îşi merită propriu articol, iar astăzi voi scrie despre o scuză destul de comună pentru a continua consumul produselor de origine animală.

MIT: veganismul este scump.

Primul lucru pe care îl afectează alimentaţia este bugetul. Deoarece după aer şi apă următoarea necesitate este hrana. Şi costă. Aceasta este o ordine generală a necesităţilor fiziologice, unii pot pune pe alt loc sexul, motocicleta, adăpostul, transportul, zborul, totul este discutabil. Dar oare le clasifică cineva înaintea mâncării?

Astăzi vorbim despre mâncare, mâncare pe care în general trebuie să o cumpărăm. Vorbim acum despre oamenii obişnuiţi care au mâncare şi acasă, nu mănâncă doar în oraş şi nu au bucătar şi servitori.

În cazul acesta putem face foarte multe greşeli deoarece majoritatea mâncăm din instinct sau din amintiri din copilărie.

Cumpărăturile din instinct, atunci când ai zero cunoştinţe despre nutriţie, este atunci când cumperi toate mizeriile din magazin fără să gândeşti ce naiba sunt unele chestii. Deoarece nu poţi citi ingredientele, ţi se rupe limba în cinci. Oricum corpul tău este un tomberon pentru chimicale de sinteză deci dă-i să sune, umple căruciorul, otrăveşte-te şi otrăveşte-ţi şi copii.

Cumpărăturile din amintiri sunt acelea în care eşti prezent la raionul de morgă la fiecare sesiune de cumpărături, apoi mai cumperi şi multe mizerii care le-ai mâncat dintotdeauna. Nu contează că eşti bolnav terminat, chestiile acelea indigeste şi naşpa sunt tradiţionale, carne să fie, brânză şi ouă… trebuie consumate pentru proteine, calciu şi colesterol. Doar produsele de origine animală conţin colesterol. Ești sigur de asta?

În România sunt patru posturi mari şi late şi alte posturi mai scurte. În perioadele de post găsim mâncare vegană la preţuri foarte bune doar trebuie să citim totuşi etichetele foarte atent. Eu citesc etichetele si la produsele vegane.

Mâncarea vegană este mai ieftină decât cea pe bază de produse de origine animală sau maxim este la acelaşi preţ. Desigur, chestiile şmechere vor fi scumpe indiferent dacă sunt vegane sau non vegane.

Ceea ce costă scump este mâncarea organică, ecologică cum vreţi să îi spuneţi. Dar acea mâncare ECO este scumpă indiferent dacă este din vegetale sau cadavre ECO.

Cătină eco, direct de la sursă. Însă din comoditate câți merg să o culeagă?

Eu încă mă întreb: ce credeţi că este scump în mâncarea vegană cu excepţia alimentelor de fiţe?

Făcând o comparaţie cu un cuplu omnivor obişnuit am realizat că noi cheltuim cu până la cinci ori mai puţin pe mâncare, iar din casa noastră nu lipsesc niciodată zeci şi zeci de superalimente, seminţe, sâmburi, pulberi, fructe şi legume uscate, nucifere, alimente integrale, cereale, pseudo cereale, alge, toate condimentele din Romania şi multe condimente de pe întreg globul. Mii şi mii de ceaiuri, seminţe pentru germinat, lucernă, broccoli, schinduf, foarte multe. Congelatoarele sunt pline, cătină strânsă din mijlocul naturii sau pizza vegană de la Lidl. Nu suntem extremişti, suntem oameni obişnuiţi care evită să producă suferinţă chiar şi unei musculiţe de oţet. În ceea ce privește pizza, o pizza în oraș te costă de multe ori peste 20 lei, iar o pizza făcută în casă tot pe acolo. Revenind la cea din supermarket, o pizza semi-preparată poate fi 10-15 lei, iar o pizza vegană este 6 lei în Lidl sau vegetariană intre 8-13 lei. Deci trage tu concluzia cât de scump este să consumi mâncare vegană.

Mai scăpăm şi la chestii rafinate din market, nu sunt mândră de asta, dar nici nu mă simt vinovată deoarece aceste alimente au un procentaj foarte mic în alimentaţia noastră. Şi sunt vegane! Pot să mănânc ceva vegan dar rafinat, pasteurizat sau care conţine E-uri vegane. Pot să condamn nişte cartofi nevinovaţi la moarte şi să îi prăjesc în ulei fierbinte apoi să le adaug un sos de usturoi preparat acasă sau cumpărat şi să pregătesc un bol imens de salată cu seminţe şi fulgi de drojdie inactivă sau poate minunatul iaurt simplu de la Take it Veggie. Şi după toate acestea pur şi simplu să nu mă simt vinovată.

Nu înseamnă ca apoi nu îmi răsplătesc organismul cu pulberi pline de clorofilă şi nutrienţi valoroşi. Pulberi pe care din nou le găsim la preţuri foarte acceptabile pentru un salariu mediu. Pulberi din iarbă de grâu, orz, ovăz, spirulină şi multe altele de care organismul se bucură enorm, trecând peste plăcerea vizuală, psihică, fizică pentru cartofii prăjiţi.

Veganismul începe prin eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie şi în acelaşi timp din casă. Şi uite aşa o să începi să găteşti vegan, iar în marketuri găseşti orice în varianta vegană, de post, unele cu aceeaşi tonă de chimicale de sinteză dar fără lapte, ouă, grăsimi animale, etc.

Mure eco – foarte bune, doar să nu te întâlnești cu ursul când le culegi 🙂

Am făcut un experiment şi am văzut că pot să pregătesc două porţii mari, gustoase şi sănătoase de mâncare vegană chiar cu 4-5 lei. În câteva minute. Fără cadavre, fără lapte, fără ouă, fără mizerii, fără otravă.

În schimb dacă insişti la un buget cât se poate de redus trebuie să fii la locul potrivit la momentul potrivit, să ştii să vânezi promoţii şi reduceri. Ceea ce poate să fie destul de interesant şi cu rezultate uimitoare.

Firmele cu produse de renume au înţeles că trebuie să includă in gamele lor şi produse de post, pentru vegani sau religioşi. Astfel dacă ne plac anumite produse de când ne ştim, acum le găsim în varianta vegană exact la acelaşi preţ cu cele cu lăptic şi ovulaţie de găină. Şi uite aşa dovedim că veganismul nu este sub nici o formă mai scump decât alimentaţia clasică. Exemplele pot continua nelimitat, la fel se aplică la conserve, mezeluri, brânzeturi.

Problema oamenilor care afirmă că veganismul este scump este că au o boală care se numeşte reticenţă la gândire şi mai ales la schimbări. Faci o ciorbă excelentă de legume şi apoi arunci în ea o bucată de chestie moartă de cine ştie când. Dacă nu adăugai cadavrul , ciorba era vegană. Şi era mai ieftină, mai sănătoasă, mai prietenoasă cu mediul, mai digerabilă, iar farfuria ta se transforma din violenţă în pace. Este o diferenţă mare! Este o diferenţă pentru tine, pentru oamenii din jurul tău, pentru oamenii din întreaga lume , pentru animale, pentru natură, pentru planetă. Te-ai gândit vreodată să faci cumpărături alimentare la acelaşi buget sau mai mic şi să faci o diferenţă imensă în lume? Să conteze atât de mult să nu adaugi şi cadavrul în oală sau tigaie. Știai că într-un burger de vită pot fi părți de la peste o sută de vite? Acesta este realitatea dovedită prin analize ADN dintr-un singur burger.

Mâncarea vegană care este asemănătoare cu cea de origine animală are cam acelaşi preţ cu cea animală. Nu văd nici o scuză să se încheie tâmpenia şi mizeria consumului de animale şi ca specie umană să consumăm doar produse vegetale. Inclusiv cei care sunt sclavii gustului de burger, mezeluri, friptură, pot face asta. Bun venit în lumea alimentelor vegane dubioase, care dacă eşti vegan şi le consumi, întrebi de mai multe ori dacă produsul este vegan, dacă sigur nu este o confuzie şi produsul este din carne. Ca vegan aduce un sentiment de nelinişte dacă nu vezi clar că produsul este vegan. Ca omnivor aceste produse fac oamenii să înţeleagă că nu este nevoie să ucidem ca să ne continuăm ideea greşită a alimentaţiei cu carne. Eu cred în aceste alimente! Cred că ajută mulţi oameni dependenţi ai gustului, texturii şi tradiţiei, să îşi învingă dependenţa pe care eu personal nu o pot înţelege.

Ca om cu buget mediu sau sub mediu poţi avea o alimentaţie vegană obişnuită. Exceptând creaturile acelea cu două picioare care mănâncă doar produse de origine animală, majoritatea oamenilor au prostul obicei să strice orice bunătate din vegetale cu o bucată de animal, uneori mort, alteori viu, cu nişte lapte, smântână sau ovulaţie de găină. Dacă nu le ai în casă instant vei găti vegan şi bun şi gustos. Şi ieftin. O să spuneţi: cărniţa este ieftină şi bună. Dacă aţi ştii voi de unde este carnea ieftină v-ar cam ieşi ochii din cap şi inima din piept şi aţi înţelege că omul este o creatură oribilă când nu îşi asumă să vadă de unde vine carnea la raft.

Pe termen scurt mâncarea vegană este soluţia pentru cei cu buget redus, studenţi, copii care nu au părinţi bogătaşi, pentru oamenii de rând, pentru familii, pentru cei care au un loc de muncă obişnuit în România. Cine nu a mâncat niciodată zacuscă? Ups… este vegană. Sau o mâncare de fasole de post cu gust de mai vreau. Mâncarea din vegetale este extraordinară! Este minunată!

Pe termen lung veganismul înseamnă dreptul o la viaţă de calitate. Cei care sunt mari consumatori de produse de origine animală sunt condamnaţi la boli de nutriţie, la gută, boli de inimă, colesterol şi trigliceride mărite, iar suplimentele şi medicamentele sunt scumpe. Astfel o mare parte din venituri se duc pe medicamente şi suplimente.

Nu mai bine arunc din casa mea şi din viaţa mea alimentele care nu sunt hrană pentru mine şi de banii aceia merg în vacanţă. Pot mânca cu sufletul împăcat o ciorbă de legume, o salată cu germeni de schinduf şi grâu, un iaurt de soia, o felie de pâine cu ciocolată tartinabilă vegană, sau să merg până la Berlin să mănânc wurşti berlinezi vegani deoarece sunt extrem de gustoşi. Sau să dai o fugă cu motocicleta până în Ungaria să mănânci un Magnum vegan? Avem şi produsele noastre în România chiar gustoase şi care sunt exportate în multe ţări din lume, dar trebuie hrănit şi spiritul de aventură.

Să faci şi tu cel mai bun lucru din toată viaţa ta, devin-o vegan.

Nu ştii cum? Citeşte cartea ”Ghidul bobocului vegan”, intră pe grupuri de facebook care includ subiecte despre alimentaţie şi cumpărături vegane în România. Întreabă un vegan.

Enikö Pal

La mulţi ani pentru o lume mai bună!

Pe 1 Noiembrie sărbătorim ziua mondială a veganismului. Această dată a fost stabilită de către Louise Wallis în 1994  ca o formă de comemorare a cincizeci de aniversări a Societăţii Vegane. Societatea Vegană fiind înfiinţată în 1944. În timp, s-au pierdut înregistrările care marcau exact data înfiinţării acestei societăți, așadar a fost aleasă data 1 Noiembrie pentru comemorarea acesteia deoarece coincide în multe religii cu sărbători menite aducerii aminte a celor trecuți în neființă; cum ar fi Ziua Morţilor, Halloween, Samhain, Dias de los muertos, etc.

Termenul vegetarian a fost folosit încă din 1839 şi definea o alimentaţie pe bază de vegetale. Mai târziu termenul VEGAN a fost definit de către Donald Watson, avocat pentru drepturile animalelor şi fondator al Societăţii Vegane, ca vegetarian care nu consuma produsele lactate.

Astăzi veganismul defineşte persoanele care nu consumă deloc produse de origine animală, nu folosesc produse care includ în lanţul de producţie suferinţa animalelor, nu folosesc produse testate sau obţinute din animale. Mai mult de atât, mulţi vegani sunt ecologişti, au grijă ca acţiunile lor să fie prietenoase cu mediul înconjurător, practică activismul pentru animale, ajută animalele din punct de vedere practic, nu doar teoretic.

Sunt foarte multe lucruri minunate pe care le fac veganii dar oamenii nu le văd. Deoarece ei nu vor să vadă multe lucruri si fapte.

Într-o lume în care violenţa, durerea, suferinţa, chinul, foametea, războiul, ura, răutatea, vărsarea de sânge, moartea în chinuri groaznice, groaza și boala sunt considerate o normalitate şi o necesitate. În această lume, noi, veganii, am ales să fim cinstiţi, am ales să mergem separat de turma care se îndreaptă pe un drum ce duce la degradare și o viață plină de chin și boli.

Noi am ales să facem din lumea aceasta un loc mai bun. Cu paşi mici dar siguri.

Şi nu, nu mă laud, dar din tot sufletul spun LA MULŢI ANI de Ziua Mondială a Veganismului! În fiecare zi sunt fericită pentru alegerea mea. Veganismul te face un om minunat.

La mulţi ani tuturor veganilor!

Sunteţi minunaţi!

Enikö Pal