Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină și care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate.

Cele mai vechi informații credibile cu privire la consumul de cafea datează din secolul al XV-lea, din Yemen, Peninsula Arabică. În acele regiuni, boabele de cafea au fost pentru prima dată prăjite și consumate într-un mod similar celui din prezent. Originea cafelei ar fi o zonă a Etiopiei numită Kaffa, de unde se răspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt.

Cafeaua este la început privită drept aliment şi nu băutură, iar în Orient toate păturile sociale au acces la ea. În 1453 cafeaua este adusă la Constantinopol unde este deschisă prima cafenea din lume. Totodată legea turcească permitea femeii să divorţeze dacă soţul său nu îi aducea zilnic raţia de cafea.

Cafeaua este declarată băutură permisă creştinilor de către Papa Clementin al VIII-lea şi este adoptată de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmată de una în Paris, în 1672. La 1700 existau deja 2000 de cafenele în Londra. În Brazilia industria cafelei debutează cu legătura extraconjugală dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde nişte lăstari de arbore de cafea. Cafeaua primeşte chiar o odă din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.

Cafeaua este un excelent stimulent al sistemului nervos, te energizează, îţi îmbunătățește pe termen scurt memoria, atenţia şi concentrarea. Creierul tău este în alertă şi atent la orice stimul din mediu după ce consumi cafea. Cafeaua are efect diuretic,  stimulează organismul să producă mai multă urină. Atenţie la hidratare! Mai multă cafea înseamnă şi un necesar mult mai mare de apă pentru organism.

Facilitează oxigenarea sângelui şi respiraţia, dilatând tractul respirator şi permiţând pătrunderea aerului în plămâni. Cafeaua este utilizată de către unii specialişti în calmarea simptomelor astmului şi altor afecţiuni respiratorii. Este de asemenea un bun remediu împotriva constipaţiei.

Băutorii de cafea primesc zilnic o doza importantă de antioxidanţi, crom şi magneziu, care ajută la reglarea nivelului de glicemie în sânge.

 După ce bem cafea, cafeina este absorbită de fluxul sanguin. În creier, cafeina blochează neurotransmiţătorul denumit adenozină. Când acest lucru se întâmplă, creşte nivelul altor neurotransmiţători, cum ar fi dopamina şi norepinefrina. Studiile de laborator realizate pe oameni au dovedit că diferite aspecte ale funcţionării creierului sunt îmbunătăţite de cafea, incluzând memoria, starea psihică, vigilenţa, nivelul de energie, timpul de reacţie şi funcţiile cognitive.

 Cafeina creşte nivelul de adrenalină. Acesta este hormonul de „luptă sau fugi”, care are ca rol pregătirea organismului uman pentru eforturi fizice intense. Cafeina face ca celulele grase să distrugă grăsimea corporală, eliberându-se în sânge sub formă de acizi graşi liberi şi făcându-le să devină combustibil pentru organism. Performanţele fizice sunt îmbunătăţite de consumul de cafeina, dar desigur nu pe termen lung.  

Majoritatea substanțelor nutritive prezente in boabele de cafea nu sunt distruse in procesul de prelucrare si preparare, cum ar fi: B5, B2,B1,B3, potasiu, magneziu, mangan.

Din anumite motive, băutorii de cafea au un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2. Studiile au demonstrat că persoanele care beau cantităţi mari de cafea au un risc mai scăzut cu 23-50% de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2, un studiu arătând că riscurile pot fi scăzute chiar cu până la 67%.

Boala Alzheimer este cea mai comună boala neurodegenerativă. Trebuie să mâncăm sănătos şi să facem sport. De asemenea consumul de cafea pare a fi o măsură de prevenţie foarte eficientă a acestei boli.

Boala Parkinson este a doua boala neurodegenerativă din lume ca număr de persoane afectate. La fel ca şi în cazul bolii Alzheimer, în prezent nu se cunoaşte nici un tratament eficient. Studiile efectuate până în prezent au descoperit că băutorii de cafea au un risc mult mai scăzut de apariţie a bolii Parkinson.

Cafeaua ne ajută în lupta cu afecţiuni precum ciroza.  Ciroza este o afecţiune din cauza căreia celulele ficatului sunt distruse, iar ţesutul normal şi funcţional al ficatului este înlocuit de ţesut cicatricial. Studiile arată că unul dintre principalii apărători ai ficatului împotriva cirozei este cafeaua. Persoanele care consumă cafea pot avea un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză.

Cafeaua ne ajută să luptăm cu depresia şi cancerul. În cazul cancerului cafeaua constituie un factor protector, cel puţin în cazul cancerul hepatic şi colorectal. Studiile au arătat că băutorii de cafea au un risc cu 40% mai redus de a se îmbolnăvi de cancer hepatic şi cu 15% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer colorectal.

S-a vehiculat adeseori ideea că tensiunea arterială crescută poate fi provocata de cafeină. Deși acest lucru este adevărat, efectul hipertensor al cafeinei este destul de mic (3-4mm/Hg) și de obicei, nu apare atunci când bei cafea normală. Efectul hipertensor poate persista la anumite persoane, prin urmare este recomandat să ţineţi cont de acest lucru dacă aveţi probleme cu hipertensiunea.

Studiile efectuate de către oamenii de ştiinţă nu atestă mitul conform căruia cafeaua este responsabilă de apariţia bolilor cardiace.

Există multe studii desfășurate pe perioade lungi de timp (între 18 și 24 de ani) care au concluzionat că persoanele care beau cafea zilnic trăiesc mai mult. Efectul de longevitate pare să fie şi mai accentuat în cazul bolnavilor de diabet de tip 2, conform unui studiu care s-a desfăşurat timp de 20 de ani.

Un studiu realizat de Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Harvard arată faptul că cei care beau cafea prezintă un risc de sinucidere cu până la 50% mai mic. Băutura acţionează ca un antidepresiv uşor şi ajută organismul să producă mai multă dopamină, noradrenalină şi serotonină.

Cercetătorii norvegieni au observat că persoanele care beau cafea acuză un nivel al durerii de maximum 41, pe când cei care nu obişnuiesc să bea cafea simt durerile mai intens, ajungând la un nivel de 55, datorită faptului că băutura stimulează producţia de dopamină şi serotonină.

Din cauza cofeinei din compoziție, cafeaua poate solicita prea mult sistemul nervos sau cardiovascular al persoanelor care suferă de afecţiuni cronice, hipertensiune, sau care urmează anumite tratamente.

Oamenii de ştiinţă susţin că o concentraţie prea mare de cofeină poate conduce la deshidratare şi la creşterea stării de anxietate, de aceea cafeaua prea concentrată poate să aducă mai multe deservicii organismului, decât beneficii.

De reţinut este faptul că zahărul, laptele şi orice arome adăugate în cafea o transformă într-o băutură plină de calorii şi substanţe dăunătoare. Este extrem de indicat să evităm mixurile din plicuri care conţin o mulţime de ingrediente nesănătoase.

Cafeaua este indicat să o bem neagră (Black Coffee), cu o concentraţie medie şi să nu fie fierbinte.

Eu am ales să beau o variantă de cafea de calitate superioară, cu aciditate redusă ,infuzată cu ciuperci medicinale şi anume Reishi.

Reishi este clasificată ca prima ciupercă dintre cele considerate superioare în cea mai veche farmacopee chinezească a lui Seng Nong din anul 56 î.H., dar se crede că asiaticii o foloseau cu multe secole înaintea acestei date. Este cea mai faimoasă ciupercă medicinală din lume fiind numită „ciuperca nemuririi, marele protector imunitar, spiritual şi mental”.

Combinaţia dintre o cafea de calitate superioară şi o ciupercă medicinală cu beneficii minunate nu poate decât să ofere o băutură delicioasă, aromată, sănătoasă.

Enikö Pal