Categorie: Gradinarit

De ce să reciclezi resturile vegetale?

Eniko Pal

Îmi doresc din tot sufletul să folosesc cât mai puţine ambalaje şi pe cât posibil să fie biodegradabile și prietenoase cu mediul înconjurător. Este simplu și ușor să reciclezi dacă dorești asta cu adevărat. Metode sunt, trebuie doar puțină voință

Ne îngropăm în miliarde şi miliarde de tone de gunoaie, de plastic, ambalaje, mizerie, boli, infecţie. Toate acestea provoacă poluare care ulterior duce la boli ale oamenilor, animalelor, naturii, plantelor. Toată planeta este atacată şi distrusă de lipsa de reciclare sau mai mult de atât, de lipsa folosirii materialelor biodegradabile. Aceasta din urmă fiind modul de a face faţă nevoilor noastre pentru ambalaje şi diverse obiecte pe care le folosim pentru scurt timp și apoi le aruncăm la gunoi şi nu ne mai pasă ce se întâmplă.

Chiar fac efort în ceea ce priveşte acest aspect, inclusiv financiar. Din păcate chiar dacă locuiesc într-un oraş mare, nu am posibilitatea să reciclez nimic, singurul centru de reciclare cu program de gravide (a se înțelege, deschis 5-6 ore/zi) şi cu posibilităţi limitate de tipuri de ambalaje reciclate, centru care mai era şi la o distanța considerabilă (peste 10 km) față de unde stau, s-a închis, probabil din motive politice, așa cum se închid majoritatea inițiativelor care fac un bine comunității. Este vorba de centrul de reciclare Sigurec din incinta Carrefour. Ca să îți faci o idee, eu parcurg o distanță de 20 kilometri pentru a duce la reciclat o plasă destul de mare cu sticle, PET-uri, folii de plastic și hârtie. Daca eu fac efortul acesta, tu de ce nu ai putea?

Centru SIGUREC, a funcționat cu succes până în primăvara anului 2019. Din păcate avea un program scurt de funcționare, la 18:00 se închidea, în condițiile în care centrul comercial închide la ora 22:00.

Astfel am ajuns să beau o anumită bere la care pot să duc sticla la retur, pentru că nu am unde sa duc la reciclat sticla. Daca vă gândiţi la containerele pentru reciclare, clopotele acelea mari care au culori diferite, să fim realiști, ce se adună în ele este aruncat în acelaşi loc.

O să spuneţi că sticla este cea mai mică problemă, nu toţi bem o bere, un suc, un cidru, un vin, o apă. Şi sticla nu este biodegradabilă. Dar vă spun o problemă cu care ne confruntăm toți și anume resturile vegetale. Absolut fiecare om de pe această planetă ar trebui să recicleze resturile vegetale și alimentare. Îi suntem datori pământului cu acest lucru.

Câţi dintre voi faceţi compost din resturile vegetale? câţi dintre voi daţi înapoi pământului o parte din ceea ce v-a oferit? Poți vedea în imaginile următoare modul în care se aruncă în mod uzual gunoiul,toate la un loc comparat cu a aduna resturile vegetale și a le folosi la compost.

Aruncăm resturile vegetale la un loc cu plasticul, resturi alimentare (carne, oase, grăsimi şi produse din carne), sticla, tot felul de materiale  de origini incerte, medicamente şi alte lucruri pe care le aruncaţi la gunoi ce nu sunt biodegradabile sau sunt extrem de toxice pentru mediul înconjurător.

O soluţie ar fi să reciclăm, dar sunt în aceeaşi situație ca şi voi, nu avem unde să reciclăm. Cum spun şi autorităţile, peste 96% din gunoiul din Romania nu este reciclat şi cea mai mare parte nu este biodegradabil. Iar noi îi mai punem capac situaţiei deoarece nu reciclăm nici măcar resturile vegetale, care ar trebui să ajungă compost hrănitor pentru vegetale care apoi să fie hrană sănătoasă pentru noi. Dar nu ne pasă. În general, ca societate, nu ne pasă.

Şi dacă ne pasă, ce putem face? Putem să ne dăm puţin silinţa. Un proiect pe care visam să îl transform în realitate în urmă cu 10 ani există acum în Reghin, județul Mureș. Doi oameni minunaţi au reuşit să realizeze un proiect prin care strâng resturile vegetale de la oameni, mai ales oameni care locuiesc la bloc, apoi le transformă în compost. Un proiect de suflet, un proiect ecologist, bun pentru oameni, pentru animale, pentru planeta, pentru aer, pentru ape, pentru prezentul şi viitorul nostru.

Doresc din tot sufletul sa îi felicit pe Răzvan Ilieş şi Cristian Man pentru proiectul Regreen, proiect pe care sperăm să îl vedem implementat în tot mai multe oraşe. Pe pagina de facebook găsiţi mai multe detalii.

https://www.facebook.com/regreencompost/

În cartea mea, ”Ghidul bobocului Vegan” am dedicat un capitol pentru reciclare dar mai ales reciclarea resturilor vegetale, deoarece majoritatea consumăm vegetale. Resturile vegetale sunt cel mai simplu de reciclat deoarece pământul le primeşte înapoi şi le transforma în nutrienţi pentru următoarele culturi. Dacă separi resturile vegetale de celelalte lucruri ce le arunci vei avea parte şi de mai multă curăţenie în zona coșului de gunoi şi nu vei mai avea probleme cu mirosul neplăcut al gunoiului. Sunt milioane de beneficii în a recicla resturile vegetale.

Schimbarea în bine începe de la fiecare persoană în parte. Cere şi tu un proiect de reciclare a resturilor vegetale în oraşul tău. Înainte a afirma orice, îţi spun că se poate şi este un lucru cât se poate de bun.

De asemenea vă recomand un film extraordinar, de văzut cu familia, cu copiii, singur/ă, în cuplu, cu prietenii. WALL-E 2008

Reîmpădurim Romania, astăzi pentru albine

Eniko PalLasă un comentariu
Enikö Pal și Ionuț Verzea – plantăm în România

Deoarece ne gândim la dragele noastre albine şi nu mă refer la miere, astăzi am mers cu voie bună la plantat salcâmi tocmai la Şercaia, județul Brașov.

Fiind week-end trezirea este devreme dimineaţa, luăm un mic dejun hrănitor ca apoi să bem cafeaua pe drum, pentru că desigur aşa se întâmplă în week-end, ne echipăm de muncă şi cu maşina cu toate locurile ocupate plecăm să facem o treabă bună. Şi am făcut! Am plantat sute de salcâmi pe un teren nu tocmai uşor de săpat.

Şi am primit şi de mâncare la sfârşit, norocul nostru ca vegani este că suntem în post, astfel a fost un ceaun imens cu tocană de cartofi de post. Mâncarea a fost gustoasă, vremea superbă, oamenii faini. Am explicat copiilor să nu omoare gândacii şi păianjenii cu pietre şi să nu omoare nimic. Nu prea au înţeles şi de aceea cred că ar fi util să îi educăm cumva să fie mai buni. Apoi am mai convins oameni că este bine să devină vegani, plantăm seminţe altfel nu are cum să iasă nimic.

Am venit acasă dupa-amiază, ne-am hrănit cu mâncare vegană, am ieşit la plimbare cu motocicletele, am venit acasă şi apoi am plecat pe jos la concert Zdob şi Zdub. Am mai făcut şi cumpărături, am mai scris şi articolul. Ar mai trebui să mergem la o tură de schi în Poiana Braşov şi am avea o zi destul de uşoară per total.

Bonus de la Zdob și Zdub – Ursul, versurile se potrivesc de minune cu acțiunea de voluntariat și reîmpădurire.

Veganii aceştia, de unde îşi iau energia? Dar cum trăiesc ei, așa… fără carne?

Dacă dorești să afli cum poți să te implici ca să reîmpădurim România, urmărește pagina:

https://planteazainromania.ro/locatii.php

Poți să te implici ca voluntar, cum am făcut-o și noi, poți să contribui cu donații pentru a susține astfel de campanii de împădurire, poți să convingi prieteni să aibă o atitudine mai bună față de mediu și natură. Ține de noi să facem țara mai frumoasă.

Despre germeni și vlăstari

Eniko PalLasă un comentariu
Vlăstari de broccoli crescuți în germinator.

Faptul că alimentaţia vegană este scumpă este un mit, iar ca să mănânci foarte sănătos este cât se poate de accesibil. Să mâncăm pentru a ne hrăni celulele, organismul, sănătatea este de nepreţuit, iar a mânca sănătos nu este scump.

O hrană foarte sănătoasă şi densă în nutrienţi o reprezintă germenii şi vlăstarii.

Germenii sunt seminţe germinate cu ajutorul apei, iar vlăstarii sunt seminţe germinate prin stropirea cu apă sau puse în puţin pământ, care cresc în dimensiune, putând ajunge chiar şi până la 10 cm. La seminţele germinate în apă se consumă atât sămânţa cât şi planta, pe când la cele crescute în pământ se consumă doar planta verde.

Germenii și vlăstarii ne pot oferi atât în anotimpul cald cât şi în cel rece foarte multe substanțe nutritive de care avem nevoie: proteine de foarte înaltă calitate, vitamine precum A, B, C, E, minerale precum calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc, seleniu, crom şi clorofilă. Odată cu germinarea, elementele nutritive sunt transformate și simplificate: proteinele în aminoacizi, grăsimile în acizi grași esențiali, amidonul în zaharuri.

Toate aceste procese cresc valoarea nutrițională și îmbunătățesc digestia și asimilarea. Proteinele, vitaminele, enzimele și mineralele se multiplică de la 300% până chiar şi la 1400%. În plăntuțele verzi se dezvoltă clorofila, iar anumiți acizi și unele toxine care în mod normal ar interveni în digestie sunt reduse sau eliminate.

Studiile au demonstrat că vlăstarii conţin de mii de ori mai multe substanţe nutritive, enzime şi vitamine decât planta la maturitate sau rodul ei. De exemplu broccoli la maturitate conţine 4.170 unităţi de sulforafan, în timp ce vlăstarii conţin chiar şi 33.000 unităţi.

S-a constatat că enzimele vlăstarilor joacă un important rol în blocarea procesului cancerigen în mai multe tipuri de cancer. Ele intervin în faza a doua a dezvoltării celulelor canceroase, imediat după replicarea ADN-ului, dar înainte de multiplicarea celulei. De fapt, vlăstarii, mai ales cei ai plantelor crucifere, conţin glucosinolat, care în prezenţa enzimei mirosinază metabolizează formând izotiocianat, mai ales sulforafan, o moleculă din acest grup de organosulfuroşi ai isotiocianatelor. Atât izotiocianaţii în general, dar mai ales sulforafanii s-a demonstrat că au un important efect anticancerigen prin următoarele  moduri de a acţiona: blochează activarea procesului cancerigen, previn formarea de celule canceroase din precursori, inhibă neoplazia în celulele expuse deja carcinogenilor.

Un studiu foarte important publicat în revista Institutului Hipocrat din Florida ( Steve Meyerowitz, „Sprouth stop cancer”, Healing our world – The real truth about food, Hipocrates Health Institute Florida, 34/2014.) prezintă următoarele efecte ale vlăstarilor:

1. Efectul antioxidant. În patru studii efectuate în Punjab, India, în care s-au folosit vlăstari de broccoli, ridichi şi floarea-soarelui, s-a constatat că aceşti vlăstari au un remarcabil efect antioxidant atât in vitro (în culturi de laborator), cât şi in vivo (într-un organism viu). Vlăstarii de floarea-soarelui şi ridichi au atins cel mai înalt nivel al acţiunii antioxidante.

2. Efectul antiinflamatoriu. Multe boli fie debutează, fie sunt agravate de stări inflamatorii. În două studii diferite s-a constatat că vlăstarii de lucernă şi de cei de hrişcă inhibă acţiunea citokinelor pro-inflamatorii şi atenuează inflamaţiile acute atât in vivo cât şi in vitro. Vlăstarii de hrişcă au fost testaţi şi pe celule cancerigene provenind de la un cancer de colon uman, constatându-se o acţiune antiinflamatorie semnificativă.

3. Prevenirea şi ameliorarea diabetului. În 2012, un studiu privind diabetul zaharat, realizat de Universitatea Peking din China, a stabilit că vlăstarii de floarea-soarelui au efecte inhibitorii împotriva glico-oxidării, care este considerată una dintre posibilele căi ale apariţiei diabetului. Efectul acestor vlăstari s-a dovedit mai puternic decât cel pe care îl aveau medicamentele pentru diabetici. Acelaşi efect l-au arătat vlăstarii de broccoli în condiţii de hiperglicemie şi de oxidare, deoarece sulforafanul atenuează stresul oxidativ şi inactivează factorii inflamatorii.

4. Cancerul de piele. În cazul acestui cancer s-a demonstrat că vlăstarii de broccoli pot inhiba multiplicarea celulelor canceroase, atât intern cât şi prin aplicare externă, direct pe piele, a extractului de vlăstari. Cancerul de piele este un tip de cancer foarte răspândit.

5. Cancerul vezicii urinare. În trei studii recente ale unor universităţi din S.U.A. şi Noua Zeelandă s-au cercetat mecanismele prin care vlăstarii pot ajuta la prevenirea şi tratarea cancerului vezicii urinare. Studiile făcute in vivo dar şi in vitro, direct pe celulele canceroase, au pus în evidenţă faptul că izotiocianaţii din vlăstarii de broccoli activează mitocondrial apoptoza (autodistrugerea) celulelor canceroase şi blochează procesul de multiplicare a acestora. Mărimea, multiplicitatea şi progresia tuturor liniilor de celule canceroase au fost inhibate cu succes de vlăstari, fără existenţa nici unui efect secundar. Vlăstarii generează şi o serie de enzime care protejează în mod suplimentar, cum ar fi glutationul, S-transferaza şi chinon-reductaza, iar vlăstarii de broccoli au potenţialul de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase în cancerul de vezică urinară.

6. Cancerul de sân. În ultimii cinci ani s-au realizat mai multe studii privind efectul vlăstarilor de broccoli asupra cancerului de sân. Tratamentul cu sulforafan extras din vlăstarii de broccoli a crescut de zece ori probabilitatea eradicării celulelor cancerigene faţă de grupul de control. Două studii realizate recent au dovedit că sulforafanul are capacitatea de a influenţa celulele care sunt responsabile de hrănirea şi menţinerea cancerului, ca şi de revenirea lui.

Legătura mea atât de strânsă cu vlăstarii de broccoli este datorită faptului că m-au ajutat chiar cu ultimul efect punctat al lor în acest articol. Eu mi-am cultivat în grădină broccoli, am strâns seminţele pe care le-am germinat ca să crească vlăstari. Vlăstarii îi consumam pentru ca să îmi hrănesc celulele şi să lupt cu procesele inflamatorii.

Când am aflat despre problemele de sănătate eram deja vegană, iar medicii îmi spuneau în primul rând să renunţ la produsele de origine animală. Am început să aprofundez alimentaţia anti-cancer şi am reuşit ceea ce nu se aştepta nici unul dintre medici. Sunt medici în Romania care recomandă pacienţilor să nu mai consume produse de origine animală, iar numărul lor este în creştere.

Important este ca germenii și vlăstarii sa facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Consumaţi germeni şi vlăstari pe post de hrană până nu ajungeţi să îi consumaţi pe post de tratament. Şi orice boala se îndreaptă spre vindecare doar când renunţaţi la produsele de origine animală, atunci eliberaţi organismul din lanţurile groaznice şi bolnave în care îl ţineţi.

Investiţia în care constă să creşteţi acasă, inclusiv în cea mai mică garsonieră, germeni și vlăstari este mai degrabă multă dragoste decât o investiţie materială. Investiţia materială  constă într-un germinator, mai simplu sau mai complex, apoi în seminţe pentru germinat. Vă asigur că grâul nu este deloc scump dar beneficiile aduse nu se pot calcula în bani pentru că germenii şi iarba de grâu fac minuni pentru celulele noastre.

Probabil cea mai densă şi pură în nutrienţi hrană, adică germenii și vlăstarii, este la un pas distanţă.

Ador germenii de broccoli, grâu, schinduf, lucernă, floarea soarelui, creson, muştar, adzuki, mung, linte, ridichi, armurariu. În cartea mea „Ghidul bobocului vegan” am dedicat un capitol pentru germeni şi vlăstari.

Dacă nu dispuneţi de timp să udaţi de câteva ori într-o zi germenii atunci puteți să îi cumpăraţi şi să îi consumaţi. Merită să cumpărăm germeni şi vlăstari deoarece sunt crescuţi de oameni frumoşi şi dedicaţi care ne oferă hrană pură şi extrem de sănătoasă. Trebuie să înțelegeţi că acei germeni şi vlăstari care îi vedem în secţiunea de frigidere, lângă salate, sunt foarte sănătoşi, nu conţin chimicale, nu sunt modificaţi genetic, nu conţin amelioratori de gust şi nici E-uri rele, nici conservanţi. Acei germeni şi vlăstari sunt hrana vie care aşteaptă să fie consumată ca să ne hrănească cu tot ceea ce avem nevoie celulele. Nu ar trebui să treacă nici o zi  fără să consumi germeni și vlăstari, restul este…ochii văd, inima cere! Dar până când hrana mea nu conţine suferinţă eu sunt cât se poate de fericită, iar pe lângă mine şi fiinţele care nu îmi datorează viaţa.

Acest subiect și multe altele sunt tratate în detaliu în cartea ”Ghidul bobocului Vegan”. Accesează secțiunea contact din site și află cum poți intra în posesia unei cărți: https://enikopal.com/contact/

Semințe cu suflet – Sibiu 9 Februarie

Ionut V.
Semințe cu suflet, poză de grup expozanți și organizatori (c) Ionuț Verzea

Sâmbătă, 9 Februarie, am participat la evenimentul ”Semințe cu suflet” creat de oameni minunați într-unul din cele mai frumoase orașe din țară, în Sibiu! Evenimentul s-a desfășurat în incinta bibliotecii Astra, corpul B. În continuare să îți povestesc cum a fost…

M-am trezit dis-de-dimineață ca să mă aranjez, să mă pregătesc de drumul de 150 km ce aveam să-l parcurg până la Sibiu, mi-am luat cu mine câteva cărți ca să fie prezentate prietenilor ce mă așteptau să ajung la eveniment.

Cu acești oameni, în special cu Roxana Mihaela mă cunosc de foarte mult timp, cu ea și cu alți oameni ce au participat la eveniment am schimbat de-a lungul timpului semințe și așa cum spune numele evenimentului, am primit din partea lor semințe cu suflet. Acești oameni minunați mă știu deoarece eu am avut îngăduința să împărtășesc cu ei din fiecare recoltă de toamnă și semințele mele au fost foarte apreciate de-a lungul timpului. Cele mai apreciate au fost semințele de fasole cu bobul mare, niște boabe aș spune uriașe, pe placul tuturor. Acum am mers ca să îi întâlnesc din nou pe acești oameni și să văd cu ce se mai ocupă fiecare. Revenind la eveniment…

Semințe cu suflet, pregătite pentru a fi împărțite.

Expozanții au venit cu mic cu mare dis de dimineață, o parte din ei au plecat cu o seară înainte de acasă, cu trenul, ca să ajungă la biblioteca Astra din Sibiu unde aveau să dăruiască din rodul muncii lor, semințele cu suflet. Este de apreciat faptul că toți expozanții pe care-i știu au venit acolo ca să dea gratuit semințele lor, semințe la care au lucrat foarte mult. Nu este ușor să lucrezi pământul ca să obții legume și fructe din care mai apoi să îți fie drag să dăruiești mai departe. Scopul este ca în interiorul acestei comunități și nu numai, oamenii să se ajute. Dacă unul dintre ei are un soi de legume, plante medicinale sau fructe ce merg bine în solul de la noi, atunci să împartă și cu ceilalți, cerând în schimb doar un mulțumesc și ca cel ce primește să planteze acele semințe, iar din planta rezultată să dea mai departe semințe atunci când aceasta rodește. Doar în felul acesta avem șanse mari ca fiecare dintre noi să aibă o grădină cât se poate de bogată și diversificată. Aș putea spune că ei împart voluntar din munca lor, punând accent pe VOLUNTAR, deoarece nu caută să obțină foloase din faptul că au dat câteva semințe.

Enikö discutând cu unul din cititori (c) Ionuț Verzea

Acum să ne gândim și la participanți. Sala a fost plină… nu aveai loc să arunci un ac. Am fost bucuroasă să văd că sunt atât de mulți oameni care sunt interesați de agricultură, de legumicultură și de un trai sănătos. Din păcate, am înțeles și unele lucruri care m-au dezamăgit, în mai puțin de jumătate de ceas, majoritatea semințelor s-au dat. spun că am rămas dezamăgită pentru că am văzut că mulți din participanți luau semințe doar de dragul de a lua. Acolo au fost semințe muncite din greu, au fost semințe pentru plante ce nu le găsești în mod uzual în grădina unui om obișnuit, așa că era bine să stai să-l asculți pe ce-l ce ți le oferă și să afli cum este cel mai bine să le plantezi. Așa poate îl ajutai făcându-i o bucurie omului ce îți oferă sămânța, pentru că el a muncit din greu sub soarele arzător, ca tu acum să te bucuri de rodul muncii sale. Stând și ascultând-ul arătai că te interesează munca lui și efortul de a fi prezent în fața ta la eveniment.

Pentru mine a fost un eveniment plăcut, am cunoscut oameni minunați, am reîntâlnit vechi prieteni și mi-am făcut noi prieteni. Admir dedicația acestor oameni, de împărții din munca lor cu toți cei ce sunt receptivi la asta. De abia aștept să mă revăd cu ei și să fac schimb de semințe. Este o comunitate unită unde fiecare ține la celălalt și unde dacă ai o întrebare, sigur găsești pe cineva să aibă răspunsul.

Enikö Pal – fasole cu bob mare, pregătind împachetarea în colete pentru a fi trimisă prietenilor din țară, fotografie din arhiva personală.
Enikö Pal – fasole cu bob mare, fotografie din arhiva personală.

După cum am spus și la începutul articolului, evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, ei fiind organizatorii prin intermediul Compartimentului Metodic. Pentru comunicare și prezență media: Programe, în parteneriat cu Grupul informal Semințe cu suflet și Complexul Național Muzeal ASTRA. Finanțator: Consiliul Județean Sibiu prin BJA. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană – 2019. După cum vedeți au fost implicate mai multe organizații și instituții pe lângă oamenii ce au venit cu semințele de acasă, ceea ce probabil nu s-a văzut foarte bine a fost munca depusă de întreg comitetul de organizare pentru ca acest eveniment să aibă loc.

Comunicatul de presă din partea Bibliotecii ASTRA Sibiu, îl puteți citi dând click pe acest link al bibliotecii astra Sibiu.

Un comunicat de presă, din Ianuarie, oferit de președintele asociației Semințe cu suflet, Rodica Meiroșu, dat către AGERPRESS poate fi citit la acest link.

Întreaga organizare din partea bibliotecii a fost realizată de o singură persoană (Anca Vasilescu) care a lăsat libertatea de acțiune atât grupului Semințe cu suflet, Muzeului Astra și Centrului de cercetare de la Buzău să-și gestioneze fiecare stocul de semințe și felul în care (cantitate și viteză) să le distribuie celor prezenți Este un experiment pe care doamna Anca și-l asumă și înțelege că a creat nemulțumiri din partea unor participanți, însă a conturat foarte clar formatul de eveniment de acest tip pentru edițiile viitoare. Așadar, continuați să urmăriți mediul on-line, pagina bibliotecii și vă invit să veniți la următorul eveniment de acest tip.

De unde vine hrana? Sămânța

Eniko Pal

Dragi cititori, astăzi vă scriu despre un subiect care nu se demodează niciodată, şi anume: hrana.

seminte de coriandru chimen anason marar ienupar in borcan hexagonal
Semințe și condimente din bucătărie: coriandru, chimen, anason, mărar, ienupăr.

Hrana este una dintre nevoile primare ale noastre, ca fiinţe vii. Ştim cu toţii că trebuie să mâncăm şi mulţi oameni cam atâta ştiu, nimic mai mult despre acest subiect. Voi deschide un subiect care din păcate este tabu pentru mulţi oameni: De unde vine hrana noastră? Nu voi milita împotriva cărnii cu studii ştiinţifice ci voi scrie despre seminţe.

Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca de exemplu la brad, pin, molid, fie închisă în fruct ca de exemplu la plantele cu flori.  

Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundaţiei. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite spermatofite. Forma seminţei variază de la o plantă la alta şi uneori poate constitui caracter de specificitate. Mărimea seminţei depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formării, de agrotehnică aplicată şi în special de numărul de seminţe pe care le conţine fructul.

Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm şi tegument seminal. Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundaţie se divide în două celule suprapuse. Din embrion, prin germinaţie, se poate dezvolta o nouă plantă. La germinare embrionul foloseşte amidonul din sămânță ca sursă de nutriţie. Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului embrionar cu unul dintre nucleii spermatici. Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor ovulului şi este alcătuit din zone diferenţiate: endosperm, perisperm. Tegumentul este învelișul seminței, el dă aspectul exterior și culoarea.

Este minunat procesul prin care dintr-o sămânţă mică, care aproape că nu se vede cu ochiul liber, se pot produce kilograme de vegetale, fie ele fructe, legume, cereale; în funcție de specie.

În cartea mea, „Ghidul bobocului vegan” am scris despre miracolul germinării şi despre studiile făcute asupra  bobului de grâu în timpul germinării.

În continuare prezint un pasaj extras din carte:

A fost efectuat un studiu cromografic asupra bobului de grâu în timp ce germina şi creştea. I s-au făcut poze pe tot acest parcurs pentru a i se urmări creşterea. În prima zi a apărut un halou adică un cerc al vieţii care a continuat să se intensifice în fiecare zi. Au început să fie vizibile numeroase procese enzimatice, amidonul se modifică, apăreau din abundentă nuanţe de roz de tiamină, dar şi proteine. Sub lumina ultravioletă apăreau cercuri fluorescente care indicau prezenţa niacinei şi a riboflavinei. Intensitatea totală a culorilor şi a formei dădeau senzaţia de viață. Acelaşi grâu a fost desfăcut în boabe, tărâțe şi miez, iar analiza sa nu a demonstrat existenţa vreunui semn de viaţă în părțile separate. Nici o parte separată, nici miezul şi nici coaja, nu au reflectat o entitate vie. Acelaşi grâu a fost gătit la 100°C, nu a mai germinat şi practic a murit. Proteinele au dispărut, enzimele s-au descompus, s-au distrus, au murit. Diferenţa dintre germeni şi bobul sau sămânța gătită este în mod esenţial diferenţa dintre viață şi moarte. Ceva mort, fie de origine animală fie de origine vegetală, nu oferă “haloul” vieţii.

Tot ceea ce mâncăm noi provine din seminţe, ca să vă faceţi o idee vă dau câteva exemple: 

– ciocolata, desigur mă refer la boabele de cacao despre care mulţi oameni mi-au spus că nu ştiau că sunt comestibile.

– cafeaua, nu analizăm acum dacă este bună sau rea, eu o consider vegană şi atât

– cartofii prăjiţi (înmulţire prin tubercul; cartofii au nişte flori superbe)

– gustosul lapte vegetal, lichid alb, gustos, nutritiv, a ajuns în acel stadiu datorită germinării unei seminţe

– bananele sălbatice aveau seminţe, acum se înmulţesc în alt mod datorită agriculturii intensive. Când a fost ultima dată când ai cumpărat banane și aveau semințe?

– pâinea, care este făcută din cereale, cereale care provin din seminţe

– untul de arahide, caju, nuci, migdale care este atât de gustos şi hrănitor există tot datorită seminţelor

Cam tot ceea ce consumăm a fost la un moment dat o sămânţă, mai mică sau mai mare. Şi pădurile, fie ele de foioase sau conifere, păduri ecuatoriale sau mediteraneene şi orice alte păduri, există datorită seminţelor. Pomii şi arbuştii fructiferi există datorită seminţelor. Florile care ne încântă cu frumuseţea lor, există tot datorită seminţelor. Iarba verde şi moale pe care călcăm cu picioarele goale şi ne oferă o senzaţie ce nu se poate compara cu nimic altceva, există datorită seminţelor. Lumea vegetală există datorită seminţelor! Şi este minunat.

Trebuie avut grijă să nu ducem la extincţie tot ceea ce ne înconjoară, trebuie să îngrijim plantele ce ne-au mai rămas, să cultivăm vegetale nu să creştem numărul de ferme de animale prin inseminare artificială şi apoi să spunem că dacă încetăm să consumăm animale acestea vor domina lumea.

Hrana noastră sunt seminţele şi roadele plantelor, o sămânţă de roşie este mică şi cântăreşte infim, nu am reuşit să o cântăresc cu nimic disponibil la mine în casă, atât de uşoară este, iar acesta sămânţă dacă ajunge în pământ, are sursă de apă şi soare după ce iese din pământ, poate produce kilograme de tomate. Ce să mai spun despre pomii fructiferi care produc zeci de kilograme de fructe anual şi pentru mulţi ani şi care sunt acolo datorită unei seminţe atât de mică.

Ce trebuie să înţelegem noi este respectul, să respectăm tot ceea ce ne înconjoară, să iubim natura şi vegetalele, să facem agricultură vegetală nu animală, să cultivăm plante şi să păstrăm seminţele, să avem bănci/depozite de seminţe foarte bine aprovizionate. Să conştientizăm nu să fim nişte îndoctrinaţi, să realizăm că seminţele acelea asigură existența noastră şi a generaţilor viitoare.

Din păcate trebuie să le spun şi marilor consumatori de carne că nici ceea ce mănâncă ei nu ar exista dacă nu ar exista seminţele, astfel le cer acelaşi respect cu îndemnul de a înţelege că avem nevoie de pământ pentru culturi de vegetale să le consumăm noi, oamenii, nu animalele care urmează să fie consumate de către oameni.

Toată lumea ar trebui să aibă dreptul să mănânce sănătos, iar seminţele şi pământul cultivabil încă poate hrăni 8 miliarde de oameni dar nu şi miliardele de animale pe care le hrănim cu vegetale, le ucidem în moduri groaznice, le transformăm în tot felul de alimente dubioase, ne destrăbălăm cu fripturi şi grătare, iar în final mai mult de jumătate din produsele alimentare de origine animală sunt aruncate la gunoi.

Cultivaţi seminţe, seminţe de vegetale, seminţe de bunătate, seminţe de inteligenţă, seminţe de ecologism, seminţe de veganism.

Despre vegetale și grădinărit

Eniko Pal1 comentariu

Mie mi-au plăcut mereu vegetalele, încă de când eram mică. Locuiam într-un oraș mic, iar la distanța la care locuiam față de centrul orașului deja puteam considera că locuiam la țară. Da, foarte exotic!

Este frumos să locuiești în mediul rural și să îți produci vegetalele în propria grădină, este interesant să locuiești și la oraș și să cumperi din magazine tot felul de vegetale care mai de care mai exotice, să descoperi o mulțime de gusturi, texturi, culori, arome, senzații.

Să ai grădină cu vegetale cultivate cu mâna ta, îngrijite frumos, ecologice, organice, pe care să le poți consuma proaspete, este diferit față de a consuma vegetale din market.

Recoltă de legume, toamnă târzie

Satisfacția oferită de consumul de vegetale proaspete cultivate cu propriile tale mâini este minunată.

Cel mai bine este să consumi vegetale locale, din zona în care te-ai născut și ai crescut; dar dacă ai ocazia să călătorești prin lume nu ezita să consumi tot felul de vegetale, să ne bucurăm din plin de cele peste un milion de plante comestibile ce nu le-am eradicat încă prin extinderea fermelor de animale, culturilor pentru producerea hranei animalelor din ferme și desigur extinderea industriei.

Dacă nu poți călători prin toată lumea, lumea vine la tine, astfel găsim acuma în marketuri o mulțime de vegetale (fructe, legume, semințe, cereale, de toate) de pe tot globul. De ce să nu ne bucurăm pe ele dacă sunt sănătoase și dacă plătim corect pentru ele.

Cultură ardei iute din grădina proprie.

Germenii și vlăstarii sunt o variantă de consum de vegetale foarte practică și extrem de densă în nutrienți și întrunesc cu brio caracteristicile hranei vi. Ei pot fi crescuți cu ușurință acasă, chiar și într-o locuință la bloc sau pot fi cumpărați de la oamenii care îi cresc cu foarte mare drag. Pe lângă faptul că sunt hrană vie si extrem de bogată în nutrienți, aceștia nu sunt tratați cu soluții chimice.

Indiferent de sursa vegetalelor un lucru este sigur, clar și chiar sfânt dacă vă face plăcere cuvântul, este mult mai bine, mai sănătos, mai curat, mai ecologic, mai frumos, mai corect, mai drept, mai normal să mâncăm vegetale decât animale. Iar legat de gândul că vegetalele sunt stropite cu chimicale, iar animalele metabolizează o parte din chimicale și astfel sunt mai sănătoase vă pot spune că este o mare tâmpenie. Carnea animalelor de ferme este plină de substanțe pe care nu este bine să le ingerați.

Recoltă de ceapă roșie, roșii, ardei, castraveți, salată, varză Kale, toate din grădina proprie.