Oare alții cum sunt?

Experiența unei alte culturi, întotdeauna te schimbă; te face să devii mai bun, un om mai împlinit și complet. Îți lasă amintiri pe care nimeni nu ți le poate lua niciodată.

Enikö Pal – Don’t be afraid: Go Vegan!

În ultimul timp aud oameni care spun că sunt îngrijoraţi să devină vegani. Ce vă îngrijorează în aspectul de a deveni vegani? Faptul că veganismul scoate la suprafaţă tot ceea ce este mai bun din natura umană? Faptul ca aţi putea fi mai sănătoşi? Faptul că aţi deveni împliniţi din punct de vedere spiritual?

Sau poate faptul că aţi putea trăi într-un corp curat, hrănit corespunzător, o minte sănătoasă, un suflet bun şi ar putea să înceapă să vă pese cu adevărat de fiecare aspect al vieţii şi de consecinţe.

Vă îngrijorează faptul că aţi  putea trăi frumos?

În a trăi vegan sunt atât de multe aspecte pozitive încât singurul lucru care poate să vă îngrijoreze este faptul că nu aţi adoptat deja acest stil de viaţă.

Deoarece în spatele cărţii ”Ghidul bobocului Vegan” se află de fapt o echipă de doi vegani, eu şi iubitul meu, următorul articol va fi scris de către el. După recenta călătorie în India va scrie despre cum este să fii vegetarian pur (vegan) în India, cât de bine poţi să mănânci, cum este carnea o opţiune în meniuri ci nu baza, cum stau ei la capitolul reciclare şi ecologism şi nu în ultimul rând cum se modernizează generaţiile tinere. Toate acestea din perspectiva interacțiunii cu oameni deschiși la împărtășirea experienței proprii, a tradiției și culturii orientale către un nou prieten din vest.

Autor: Enikö Pal

Tocănița magică – MAN 2019

Enikö – opțiune vegană pentru tocăniță la ceaun

Cu oameni faini poți face multe lucruri faine. Așa am ajuns si eu să particip la concursul de gătit tocană la ceaun la una dintre cele mai mari întruniri de motocicliști din România, Motoraliul Anual din România MAN România. Inițial am vorbit cu organizatorul să merg cu un mic stand cu cartea mea dar când s-a anunțat concursul de gătit la ceaun, m-am înscris repede cu varianta de tocană vegană. Ce mi-a dat mai mare încredere a fost faptul că mulți au fost încântați de acest lucru și unii chiar scriau la postare faptul că se bucură că vor avea ce să mănânce. Chiar din echipele adversare am avut oameni vegetarieni care de-abia așteptau să încerce tocana pregătită de noi.

Am ajuns la eveniment din prima zi, am postat cartea la vedere și ne-am pus pe odihnă. A doua zi mă căuta cineva de zor. Ne-am bucurat enorm să întâlnim un cuplu, erau cu un stand cu echipamente moto super faine, sunt vegani și foarte, foarte mari iubitori de animale, acei iubitori de animale care practic fac ceva pentru animale nu doar vorbesc. Tot respectul pentru ei, sper ca într-o zi să pot adopta și eu toate animalele necăjite. Ea o fată minunată, el este un om cu inimă mare, la indian la origini, și știe să gătească delicios. Am găsit soluția de a mări șansele de câștig la concurs, i-am cooptat în echipa noastră.

De ce este bine să faci echipă? Noi, fetele ne-am gândit și am luat la noi ingrediente, condimente, plante aromatice proaspete, vegetale din grădină, iar băieții s-au ocupat de tot ceea ce înseamnă gătitul la foc cu lemne. Până la aflarea detaliilor, noi eram siguri că vom foc cu gaz sau oricum vom avea totul gata pregătit. Nu a fost chiar așa, ci fiecare echipă trebuia să se descurce cu focul. Băieții s-au descurcat perfect. Carnea și câteva vegetale au fost oferite de organizator prin furnizorul principal de mâncare de la eveniment. Noi am avut ca și înlocuitor de carne chicharrones de soia, ciuperci pleurotus, vinete, dovlecel și alte vegetale. Ca și savoare a fost desigur condimentată în stil indian, așa cum un indian care gătește delicios o face cel mai bine.

Înainte de concurs am stat de vorbă cu membrii echipelor adverse, am vorbit prietenește și am glumit până peste poate, iar la final am băut bere cu ei, însă în timpul concursului eram adversari crânceni. Fiecare susținea că tocana ce o prepară va fi aceea câștigătoare, fiecare având motivele lui. Eu am spus că deja am câștigat, eram la un concurs de gătit la ceaun, la o întrunire moto și făceam tocană vegană, aveam și cartea lângă mine și unii oameni chiar au răsfoit-o și cumpărat-o.  

Cel mai distractiv lucru, ca să mai și râdem, a fost că echipa care era lângă noi a spus clar că ei câștigă apoi se chinuiau să convingă un membru al echipei să guste tocana și respectivul nu și nu că el este vegetarian. Mă duc la el și îi spun să guste de la noi, la care spune: Nu are carne? Îi explic că este vegană, îi arăt cartea mea să mă creadă. Era surprins că era în concurs și o tocană vegană și mănâncă și el o mâncare caldă de la ceaun. Reacția publică a lui a fost: Votez cu ei, ca nu au carne! Toți din toate echipele ne-am prăpădit de râs, mai puțin echipa lui.

Am făcut tocana, ne-am dus la jurizare și… le-a plăcut. Am luat locul 1.

A fost o senzație extraordinară.

Premiul l-a luat echipa care tot susținea că vor câștiga deoarece consta în mâncare oferită de organizatori pentru perioada evenimentului, mâncare care nu prea era vegană.

Una peste alta, a fost foarte fain. Ceaunul nostru cu mâncare s-a golit primul, foarte mulți vegetarieni și vegani dar și mulți curioși s-au înghesuit să încerce preparatul. Ia plăcut juriului mâncarea noastră și au apreciat și ideea de a veni cu această variantă, i-a plăcut mult și publicului mâncarea noastră și din păcate nu a fost suficientă tocană pentru toți cei prezenți acolo.

Cireașa de pe tort a fost când sponsorul concursului Tocana Magică, furnizorul de mâncare gătită de la eveniment și membru al juriului m-a felicitat personal și mi-a cumpărat cartea.

Oamenii respectivi participă la evenimente cu stand cu mâncare gătită, stand care poate hrăni câteva sute de oameni. Majoritatea mâncării este din carne, ca vegan mănânci cartofi pai și murături. Au o conopidă murată extraordinară și sunt în Guiness Book pentru cea mai mare pâine de casă. Oameni din secuime, mai hotărâți, așa.

Proprietarul hanului respectiv era foarte încântat de carte și abia aștepta să o citească. Deja a înțeles din acest concurs că la evenimente mari sunt mulți oameni care ar alege varianta vegetală la mâncare, sunt mulți vegetarieni, vegani sau oameni care vor să mănânce ceva nou sau mai bun pentru stomac.

Au fost și câțiva motocicliști, mai cu mușchi, tatuați și cu barbă, vegani și iubitori de animale, care au cumpărat cartea mea, probabil să o citească și apoi să o dea mai departe.

Per total festivalul a fost fain de tot. Oamenii prietenoși, berea bună, mâncare găseai, concursuri distractive, premii faine, vremea excelentă, locația superbă și multe motociclettteeee.

Din toate acestea am învățat faptul că minunata mea carte se prezintă foarte bine cu o mâncare bună. Oamenii trebuie cuceriți cu gustul și partea pozitivă înainte de a vedea ce se află în spatele produselor de origine animală. Și nu în ultimul rând au nevoie de un ghid, Ghidul bobocului Vegan.

Mulțumesc Cristi Man, organizator Motoraliul Anual National MAN Romania, mulțumesc echipei mele, echipa „Racheta”: Verzea Ionut, Iulia Tamaș, Octavian Derlogea,  Vishal Narendra și Georgeta Brehoi de la AlphaHead, mulțumesc publicului și hanului Diszegi că ne-au votat.

Autor: Enikö Pal

Oameni și locuri – Miau Cafe

Se spune că nici o întâlnire nu este întâmplătoare și că oamenii frumoși și cu aceeași gândire se întâlnesc la momentul potrivit.

Pisică la Miau Cafe, uitându-se după oameni la masă.

Astfel am ajuns la Miau Cafe în București într-o zi călduroasă de vară. Deja era trecut de orele amiezii și alergasem dintr-o parte în cealaltă a Bucureștiului în scopuri bine definite dar nu atât de bine realizate. Am spus că am să ajung la Miau Cafe într-o zi dar desigur nu știam exact când, astfel nu am găsit-o  pe Iulia, fata cu care stabilisem să ne întâlnim. În schimb am fost primiți foarte călduros de ospătăriță. O domnișoară foarte drăguță și vegană. Nu scria pe ecusonul ei că este vegană ci pur și simplu se simte, mai ales când acel vegan iubește animalele, are un suflet frumos și o minte deschisă.

Ciocolata caldă pe care am servit-o a fost delicioasă și pisicile au fost adorabile. Pur și simplu preț de o oră m-am relaxat atât de bine încât mi-aș fi dorit ca Iulia să mai întârzie.

Locul este superb, tot ceea ce se servește la bar este vegan, diversitatea este mare și opțiunile sunt delicioase și au preț rezonabil (în caz că v-a speriat cuvântul „vegan”).

Miau Cafe este o locație cu suflet, este un loc care ne demonstrează că putem să fim oameni dacă ne dorim asta suficient de mult.  Miau Cafe s-a născut din dragoste pentru pisici și din dorința de a le ajuta. Nu este suficient doar să ne fie milă de animalele din jurul nostru. Oamenii minunați de aici fac mai mult de atât, oferă pisicilor un spațiu, le îngrijesc din punct de vedere medical. Pisicile sunt deparazitate, vaccinate, sterilizate. La Miau Cafe pisicile sunt iubite, aici oamenii au ocazia să le mângâie și să le țină în brațe chiar dacă nu le pot lua acasă. Scopul final este ca pisicile sa fie date spre adopție la oameni responsabili, deoarece spațiul nu este suficient pentru toate pisicile necăjite, părăsite și bolnave.

Spun eu că acestea sunt scopuri și fapte nobile. Acești oameni pun vorbele în aplicare, le transformă în fapte.

Dacă iubești animalele dar mai ales pisicile trebuie să ajungi la Miau Cafe!

https://www.facebook.com/cafemiau/

La Miau Cafe găsiți și cartea mea, https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/

O mare parte din banii obținuți din vânzarea cărții în incinta Miau Cafe vor merge către nevoile pisicilor.

Faptele bune, frumoase, nobile nu sunt o afacere, sunt un câștig sufletesc de neprețuit.

Pot să confirm și eu, îmi doresc să fac din lumea acesta un loc mai bun dar oamenii sunt foarte reticenți. Iulia de la Miau Cafe, ajută pisicile abandonate, rănite, bolnave. Acele pisici nu îi vor da niciodată bani. Acele pisici sunt date spre adopție și sunt sigură că se fac eforturi pentru acest lucru. Iar adopția nu include bani. Trebuie să ne ajutăm între noi, trebuie să ajutăm animalele deoarece ele ne fac umani. Uitați-vă la un om care nu iubește animalele…cum este acel om?

Toate se leagă, nici o întâlnire nu este întâmplătoare. Până la următorul articol meditează ce faci tu practic pentru o lume mai bună.

Urmăriți https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/ și https://enikopal.com

Și nu uitați să beți cea mai delicioasă ciocolată caldă la Miau Cafe!

Enikö – pasiunea mea: motocicleta

Numele meu este Enikö și de când mă știu am adorat motocicletele.

Enikö Pal – autoarea cărții Ghidul bobocului Vegan

La 18 ani am făcut școala de șoferi, categoriile A, B, C+E, iar după examen am început să lucrez pe camion. Dragostea pentru motociclete a rămas.

Apoi, la 19 ani am început și școala de piloți pe avion, am intrat pe locurile de la stat, a fost frumos și o experiență de neuitat deoarece eram într-o comunitate super faină unde o țineam mai mult în distracții, apoi mai și zburam, spălam avioane, hangare, lucram la aerodrom de toate.

Am ajuns acasă toamna târziu, spre iarnă, după un sezon de zbor de vreo opt luni în care am mâncat în fiecare zi carne, sub toate formele posibile, dar mai ales grătar și am spus: de astăzi nu mai consum nimic de origine animală. Sunt 13 ani de atunci și nu mai consum nimic de origine animală.

Am vrut să devin pilot pe avioane supersonice dar verdictul a fost NU, din punct de vedere medical. Eram deja vegană, trebuia să fie bine, numai că dezastrele aduse de consumul de produse de origine animală nu sunt atât de ușor remediabile. Medicii mi-au spus că devenind vegană am făcut cea mai bună alegere și că dacă lupt suficient o să fie bine, deoarece ei atunci nu aveau ce să mai facă.

Am luat o pauză, o pauză de 10 ani, cu studii de nutriție, zi de zi, 6 ani de grădinărit și alimentație raw vegană, mai ales cu vegetale din propria grădină, avion nu îmi permiteam dar am continuat să zbor cu parapanta.

Oamenii cred că alimentele sunt chestii ambalate pe care le consumăm doar să ne umplem stomacul, dar nu este așa, noi avem nevoie de hrană biodisponibilă  pentru celule, rezultatele lipsei acesteia în timp sunt ceea ce vedem la oamenii extrem de bolnavi de care ne este milă dar nu pot fi ajutați.

Și acum să ne cunoaștem, sunt Enikö, nutriționistă vegană, nutriționistă pentru sportivi de performanță, activistă pentru animale, ecologistă convinsă, vegană, pilot avion, pilot parapantă, motociclistă, autoarea cărții Ghidul bobocului vegan.

Împreună cu prietenul meu, Ionuț Verzea, editor al cărții, care și-a dedicat doi ani de zile tot timpul liber pentru carte și m-a încurajat mereu, deoarece nu a fost ușor, am scos la lumină ceva ce toată lumea trebuie să știe: că se poate! Se poate să fim sănătoși, să fim fericiți, să facem din lumea aceasta un loc mai bun și mai frumos, să susținem pacea mondială, să oprim foametea mondială, să susținem educația, să fim corecți, să nu furăm viitorul următoarei generații, să fim mai buni. Nu doar spunem, am scris și un ghid de 480 de pagini despre cum să facem toate acestea.

Enikö și Ionuț la parada Marisfest în 2018 – 4 roți, două motoare, o pasiune ce le unește.

Este foarte important să nu judecăm oamenii înainte să îi cunoaștem, nu judeca un stil de viață înainte să îl practici, nu judeca fără să vezi dincolo de aparențe, care de obicei înșeală. Câți motocicliști vegani mai cunosc? Foarte mulți. Mulți o să participe și la MAN (Motoraliul Anual Național) dar nu spun deoarece nu mai au răbdare să spună de unde își iau proteinele când ei sunt numai pachețele de mușchi sau aleargă la ultramaraton sau urcă pe Everest. Pot să fie piloți de linie sau medici, pot să fie orice, veganismul este stilul de viață cu cea mai mare rată de creștere în procente.

Vă invităm să mâncați cea mai bună tocană la MAN România ediția a VII-a Magic Lepșa Reloaded. Vom fii acolo, la concurs de gătit la ceaun și nu o să vă dezamăgim. O să înțelegeți că veganii nu mănâncă doar salată, sunt foarte multe preparate delicioase ce pot fi realizate doar din vegetale.

Mulțumesc organizatorilor pentru că sunt oameni deschiși la minte, la noutăți, la provocări și ne susțin cu varianta noastră de participare la concurs. Așa ar trebui să fie toți organizatorii de evenimente!

Să fie MAN, să fie magie!

Să fim oameni frumoși!

Lansare de carte la Chişinău

Enikö Pal și Ionuț Verzea alături de oamenii ce au participat la eveniment

Pregătirea pentru un eveniment reuşit se face cu mult timp înaintea datei stabilite implicând dedicare şi muncă. Deoarece evenimentul urma sa aibă loc în afara României şi de asemenea în afara Uniunii Europene, am dat o mulţime de telefoane la autorităţi ca să ne asigurăm că vom avea toate hârtiile necesare pentru a  putea trece graniţa cu cărţile necesare pentru lansarea de carte.

Aveţi ceva de declarat?

Ca să ajungi departe şi să mai ai şi timp de plimbare la destinaţie porneşti la drum dimineaţa cât mai devreme. Undeva la orele amiezii ajungem la graniţă şi ne încadrăm să trecem pe la sectorul NIMIC DE DECLARAT. Asta nu însemnă ca nu te întreabă: aveţi ceva de declarat?

Noi nu am avut nimic de declarat dar ei cu siguranţă au avut dat fiind ca ne-au plimbat dintr-o vamă la alta timp de patru ore, am trecut pe la cele două vămi de 5 ori, ne-au verificat de 5 ori la cele două vămi, au înregistrat actele de 5 ori, iar verdictul a fost acelaşi, nu puteţi trece cărţile.

Şi trebuie să găseşti soluţii şi am găsit. Am lăsat cărţile la o staţie de alimentare carburant înainte de vamă, pe teritoriu Românesc (UE).  

Cum să faci lansare de carte cu trei cărţi?

Am ajuns târziu la Chişinău dar totuşi am mai reuşit să ajungem la adresa unde urma să aibă loc evenimentul şi anume Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. Mi-a plăcut atât de mult locaţia încât mi-a mai trecut din supărare. Şi … de la bibliotecă m-au încurajat şi erau foarte supăraţi pe cei care nu ne-au lăsat să trecem cu cărţile.

A doua zi m-am trezit cu optimism şi am continuat să spun că este mai bine că suntem acolo decât să fi anulat lansarea de carte.

Dimineaţa devreme am mers la emisiunea matinală MATINALII, la TVR Moldova, apoi am mers la SPUTNIK TV la emisiunea ”Probă la micro… SCOP”. Oameni frumoşi cu multă energie pozitivă cărora vreau să le mulţumesc pentru invitaţii.

Lansare de carte „dulce” şi „rafinată”

Ce face o lansare de carte să fie reuşită? Oamenii. La lansarea de carte de la Chişinău aveam emoţii deoarece nu aveam cărţi, ceea ce nu era deloc un caz fericit. Dar au venit oameni atât de frumoşi, frumoşi la suflet, deschişi la minte, minunaţi, încât evenimentul a luat cursul normal de discuţii cu scop nobil şi anume: cum să facă fiecare individ din lumea aceasta un loc mai bun? Toţi am rezonat pe aceeaşi idee: putem să fim mai buni dacă vrem să ne deschidem puţin ochii şi mintea şi că trebuie să ne pese.

Atâta energie bună a fost la un loc încât cred că toată lumea a simţit că uniţi şi cu aceleaşi ideal putem să schimbăm lumea aceasta mare!

Am fost onorată ca evenimentul să fie moderat de către Victoria Fonari, doctor în filologie , conferenţiar universitar, membru al Uniunii scriitorilor  din republica Moldova şi membru al Asociaţiei Semioticienilor din România.

Lansarea de carte a fost „dulce” datorită tortului delicios şi sănătos oferit de  Dulcinella Altfel ”TRUE Sweets”, mulţumim Katalina Pojoga. Rafinamentul a fost adus de către partenerii ”La Nobilita Del Gusto”, ei oferind ca premiu produse vegane din gamele de top în cadrul tombolei organizate, mulţumim Carolina Juc.

Tort vegan oferit de către Dulcinella Altfel

Nu în ultimul rând mulţumim pentru primirea călduroasă şi locaţia superbă partenerilor Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Chişinău şi Mariana Harjevschi.

Lucrurile frumoase se fac cu oameni care au aceleaşi idei, același suflet, aceeaşi gândire. Împreună suntem mai puternici, putem face schimbări mai mari şi mai uşor în bine.

Reportaj ”Zi de Zi” – Târgu Mureș

Enikö Pal autoarea Ghidul bobocului Vegan și redactorul șef ”Zi de Zi” Alex Toth

Să scrii o carte despre veganism în România! Sigur trebuie să ai suficient curaj. Şi am scris.

Mass media caută acum oameni aparte, oameni care fac ceva diferit, special. După experienţele plăcute de la radio şi televiziune, sâmbătă – 11 Mai, am fost la Târgu Mureş pentru un interviu la ziarul Zi de zi.

Experienţa a fost extraordinară, cu emoţii dar care din fericire au fost constructive. Am discutat despre cartea ”Ghidul bobocului Vegan” ce a fost publicată la 1 Decembrie 2018. Am vorbit atât despre carte cât și despre mine și experiența mea ca vegană. Însă despre acestea te invit să citești în articolul din ziarul Zi de Zi.

Cu această ocazie doresc să îi mulţumesc redactorului Alex Toth pentru invitaţie, interviu şi discuţiile open minded.

Dacă doriţi să citiţi interviul şi să aflaţi mai multe despre acest stil de viaţă şi despre carte vă invit să urmăriţi apariţia articolului în ziarul Zi de zi în următoarele zile, în varianta tipărită şi în varianta on-line.

Sons Of Gaia Gathering 2019 – de ce ar trebui să particip?

Enikö Pal autoarea cărții Ghidul bobocului Vegan

Numele meu este Enikö şi de aproximativ 10 ani mi-am propus un scop nobil: să fac din lumea aceasta un loc mai bun.

Am ales să vin la festivalul ”Sons of Gaia” cu această carte deoarece ştiu că este o adunare de oameni faini, iubitori de natură, de viaţă, de pace, de oameni. Am ales ”Sons of Gaia” pentru oamenii care vin la acest festival!

Sunt vegană de 12 ani, nutriţionist vegan şi nutriţionist pentru sportivi, activistă pentru animale, ecologistă, iar casa mea este planeta Pământ. După ce am cunoscut milioanele de beneficii aduse de stilul de viaţă vegan şi am experimentat ambele stiluri de viaţă, omnivor şi apoi vegan, am înţeles ce înseamnă cu adevărat împăcarea sufletească şi sănătatea pe termen lung. Suntem fiinţe spirituale astfel tot ceea ce ingerăm şi toate acţiunile noastre ne afectează mai mult decât ne imaginăm. Mulţi oameni înţeleg că suntem responsabili pentru lucrurile negative ce se întâmplă în jurul nostru: violenţă, vărsare de sânge, foamete mondială, războaie, poluare, schimbările climatice, distrugerea naturii, extincţia animalelor şi a plantelor, bolile groaznice, răutatea, mizeria. Fiecare îşi alege motivul pe care îl consideră suficient de bun ca să facă cea mai frumoasă schimbare din viaţa lui dar toţi au aceeaşi nelămurire: nu ştiu de unde să înceapă şi cum.

Acum 3 ani am simţit că nu mai am putere să explic oamenilor că mai avem milioane de plante pe care le putem consuma, că războiul și ura începe din farfuria noastră, la fel şi foametea mondială. Trebuia să explic zilnic la zeci de oameni de unde îmi iau proteinele şi calciul, trebuia să spun că mai vreau să prelungim viaţa planetei noastre şi să nu mai ucidem tot ceea ce ne înconjoară, animale, natura, planeta, tot.

Astfel am început să scriu cartea ”Ghidul bobocului Vegan”, o carte care iniţial trebuia să aibă aproximativ 30 de pagini.

Ulterior mi-am dat seama că trebuie să mai explic câteva lucruri oamenilor, din proprie experienţă, astfel cartea ”Ghidul bobocului Vegan” a ajuns la 480 de pagini și am cuprins aproximativ 80% din ce am avut de spus. Totuși a rămas material pentru încă o cărticică mai subţire. A devenit astfel o carte care deja schimbă mentalităţi şi destine la orice vârstă.

Vă aştept cu drag să ne vedem și să răsfoiţi cartea! Până atunci puteți arunca o privire în carte pe Google Books urmând următorul link și o puteți comanda de pe website în secțiunea contact.

Pagina evenimentului Sons of Gaia Gathering 2019:
https://www.facebook.com/events/transylvanian-mountains/sons-of-gaia-gathering-2019/308492216611452/

De ce să reciclezi resturile vegetale?

Îmi doresc din tot sufletul să folosesc cât mai puţine ambalaje şi pe cât posibil să fie biodegradabile și prietenoase cu mediul înconjurător. Este simplu și ușor să reciclezi dacă dorești asta cu adevărat. Metode sunt, trebuie doar puțină voință

Ne îngropăm în miliarde şi miliarde de tone de gunoaie, de plastic, ambalaje, mizerie, boli, infecţie. Toate acestea provoacă poluare care ulterior duce la boli ale oamenilor, animalelor, naturii, plantelor. Toată planeta este atacată şi distrusă de lipsa de reciclare sau mai mult de atât, de lipsa folosirii materialelor biodegradabile. Aceasta din urmă fiind modul de a face faţă nevoilor noastre pentru ambalaje şi diverse obiecte pe care le folosim pentru scurt timp și apoi le aruncăm la gunoi şi nu ne mai pasă ce se întâmplă.

Chiar fac efort în ceea ce priveşte acest aspect, inclusiv financiar. Din păcate chiar dacă locuiesc într-un oraş mare, nu am posibilitatea să reciclez nimic, singurul centru de reciclare cu program de gravide (a se înțelege, deschis 5-6 ore/zi) şi cu posibilităţi limitate de tipuri de ambalaje reciclate, centru care mai era şi la o distanța considerabilă (peste 10 km) față de unde stau, s-a închis, probabil din motive politice, așa cum se închid majoritatea inițiativelor care fac un bine comunității. Este vorba de centrul de reciclare Sigurec din incinta Carrefour. Ca să îți faci o idee, eu parcurg o distanță de 20 kilometri pentru a duce la reciclat o plasă destul de mare cu sticle, PET-uri, folii de plastic și hârtie. Daca eu fac efortul acesta, tu de ce nu ai putea?

Centru SIGUREC, a funcționat cu succes până în primăvara anului 2019. Din păcate avea un program scurt de funcționare, la 18:00 se închidea, în condițiile în care centrul comercial închide la ora 22:00.

Astfel am ajuns să beau o anumită bere la care pot să duc sticla la retur, pentru că nu am unde sa duc la reciclat sticla. Daca vă gândiţi la containerele pentru reciclare, clopotele acelea mari care au culori diferite, să fim realiști, ce se adună în ele este aruncat în acelaşi loc.

O să spuneţi că sticla este cea mai mică problemă, nu toţi bem o bere, un suc, un cidru, un vin, o apă. Şi sticla nu este biodegradabilă. Dar vă spun o problemă cu care ne confruntăm toți și anume resturile vegetale. Absolut fiecare om de pe această planetă ar trebui să recicleze resturile vegetale și alimentare. Îi suntem datori pământului cu acest lucru.

Câţi dintre voi faceţi compost din resturile vegetale? câţi dintre voi daţi înapoi pământului o parte din ceea ce v-a oferit? Poți vedea în imaginile următoare modul în care se aruncă în mod uzual gunoiul,toate la un loc comparat cu a aduna resturile vegetale și a le folosi la compost.

Aruncăm resturile vegetale la un loc cu plasticul, resturi alimentare (carne, oase, grăsimi şi produse din carne), sticla, tot felul de materiale  de origini incerte, medicamente şi alte lucruri pe care le aruncaţi la gunoi ce nu sunt biodegradabile sau sunt extrem de toxice pentru mediul înconjurător.

O soluţie ar fi să reciclăm, dar sunt în aceeaşi situație ca şi voi, nu avem unde să reciclăm. Cum spun şi autorităţile, peste 96% din gunoiul din Romania nu este reciclat şi cea mai mare parte nu este biodegradabil. Iar noi îi mai punem capac situaţiei deoarece nu reciclăm nici măcar resturile vegetale, care ar trebui să ajungă compost hrănitor pentru vegetale care apoi să fie hrană sănătoasă pentru noi. Dar nu ne pasă. În general, ca societate, nu ne pasă.

Şi dacă ne pasă, ce putem face? Putem să ne dăm puţin silinţa. Un proiect pe care visam să îl transform în realitate în urmă cu 10 ani există acum în Reghin, județul Mureș. Doi oameni minunaţi au reuşit să realizeze un proiect prin care strâng resturile vegetale de la oameni, mai ales oameni care locuiesc la bloc, apoi le transformă în compost. Un proiect de suflet, un proiect ecologist, bun pentru oameni, pentru animale, pentru planeta, pentru aer, pentru ape, pentru prezentul şi viitorul nostru.

Doresc din tot sufletul sa îi felicit pe Răzvan Ilieş şi Cristian Man pentru proiectul Regreen, proiect pe care sperăm să îl vedem implementat în tot mai multe oraşe. Pe pagina de facebook găsiţi mai multe detalii.

https://www.facebook.com/regreencompost/

În cartea mea, ”Ghidul bobocului Vegan” am dedicat un capitol pentru reciclare dar mai ales reciclarea resturilor vegetale, deoarece majoritatea consumăm vegetale. Resturile vegetale sunt cel mai simplu de reciclat deoarece pământul le primeşte înapoi şi le transforma în nutrienţi pentru următoarele culturi. Dacă separi resturile vegetale de celelalte lucruri ce le arunci vei avea parte şi de mai multă curăţenie în zona coșului de gunoi şi nu vei mai avea probleme cu mirosul neplăcut al gunoiului. Sunt milioane de beneficii în a recicla resturile vegetale.

Schimbarea în bine începe de la fiecare persoană în parte. Cere şi tu un proiect de reciclare a resturilor vegetale în oraşul tău. Înainte a afirma orice, îţi spun că se poate şi este un lucru cât se poate de bun.

De asemenea vă recomand un film extraordinar, de văzut cu familia, cu copiii, singur/ă, în cuplu, cu prietenii. WALL-E 2008

În ce magazine găsesc cartea?

Poți să cumperi cartea din magazine și librării:

  • de pe site-ul autorului (acest site) – secțiunea contact.
  • rețeaua de magazine VitaMIX,
  • librăria Șt.O.Iosif parte din grupul editorial LIBRIS, în Brașov sau on-line,

Din mediul on-line:

Ofertă specială vara aceasta în privința livrării! Ai ocazia de a vorbi cu autoarea deoarece aceasta poate să facă o plimbare cu motocicleta până la tine! Va sta de vorbă cu tine, îți va oferi un autograf și îți va înmâna cartea cu drag și voie bună.

Această ofertă de livrare este supusă unor termene și condiții. Pentru detalii va trebui să discutăm cu fiecare beneficiar în parte.

Reîmpădurim Romania, astăzi pentru albine

Enikö Pal și Ionuț Verzea – plantăm în România

Deoarece ne gândim la dragele noastre albine şi nu mă refer la miere, astăzi am mers cu voie bună la plantat salcâmi tocmai la Şercaia, județul Brașov.

Fiind week-end trezirea este devreme dimineaţa, luăm un mic dejun hrănitor ca apoi să bem cafeaua pe drum, pentru că desigur aşa se întâmplă în week-end, ne echipăm de muncă şi cu maşina cu toate locurile ocupate plecăm să facem o treabă bună. Şi am făcut! Am plantat sute de salcâmi pe un teren nu tocmai uşor de săpat.

Şi am primit şi de mâncare la sfârşit, norocul nostru ca vegani este că suntem în post, astfel a fost un ceaun imens cu tocană de cartofi de post. Mâncarea a fost gustoasă, vremea superbă, oamenii faini. Am explicat copiilor să nu omoare gândacii şi păianjenii cu pietre şi să nu omoare nimic. Nu prea au înţeles şi de aceea cred că ar fi util să îi educăm cumva să fie mai buni. Apoi am mai convins oameni că este bine să devină vegani, plantăm seminţe altfel nu are cum să iasă nimic.

Am venit acasă dupa-amiază, ne-am hrănit cu mâncare vegană, am ieşit la plimbare cu motocicletele, am venit acasă şi apoi am plecat pe jos la concert Zdob şi Zdub. Am mai făcut şi cumpărături, am mai scris şi articolul. Ar mai trebui să mergem la o tură de schi în Poiana Braşov şi am avea o zi destul de uşoară per total.

Bonus de la Zdob și Zdub – Ursul, versurile se potrivesc de minune cu acțiunea de voluntariat și reîmpădurire.

Veganii aceştia, de unde îşi iau energia? Dar cum trăiesc ei, așa… fără carne?

Dacă dorești să afli cum poți să te implici ca să reîmpădurim România, urmărește pagina:

https://planteazainromania.ro/locatii.php

Poți să te implici ca voluntar, cum am făcut-o și noi, poți să contribui cu donații pentru a susține astfel de campanii de împădurire, poți să convingi prieteni să aibă o atitudine mai bună față de mediu și natură. Ține de noi să facem țara mai frumoasă.

Why would I consider going vegan?

Most vegans usually have two lives, before and after meat. Again, usually most people live only one live, the first one, without ever discovering the real human nature. I can relate to the two lives I talk about because I lived in both of these two worlds.

Enikö Pal – Future and past.

Welcome to the dark side! It has meat and blood.

Vegans which are born from vegan parents and grown vegan understand things in their specific way. They really don’t understand why people eat animals if they are not meant to do that. On the other side there are people who blame vegans for destroying the planet and the future of their children. There are those who say vegans are bad because they don’t kill… animals, the nature and the planet. They state that vegans are bad because they kill lots and lots of plants. Are you serious for that? And yes they are serious, is one of their core belief. And from veganists, most of them are people who woke up from ignorance.

I do not blame, I just tell you the pure reality, and it damn hurts.

I don’t blame people for eating animals until they have the possibility to choose otherwise on their own, due to their small age, being obliged by relatives to eat the same food as the entire family is doing. But there is an age when you have to take your own decisions and take them right, at least the society entitles you to take charge on life on your own, make your own decision and be fully responsible for the consequences of your actions. At this moment I can say that you can stop eating animal products.

I’ve been in the same situation as most people do, living in ignorance and cruel traditions, living with diseases, with toxic blood in my veins from consumption of animal products. I grew up with animal products and vegetables from the garden and our own small farm. We eat meat because we need protein, and we drink milk for calcium, we eat products made from blood for iron. Pretty shitty thing!

One day I stopped eating animal products without knowing that is even called veganism and it is a part of a larger way of life. For me it was simple and beautiful. Since that day I am another person, I live a new life, I feel, I see, I have compassion, I save lives, I love, I AM!

Eating animals caused me a lot of problems and I still treat those years later, but I am happy that my eyes are opened now. No one helped me when I took the decision for going vegan. After I became vegan I started the study. I studied thousands of hours and read hundreds books related to this.

Nowadays you have other possibilities. It is easy to get informed, to find out quick and easy all that interest you. Since December 2018 you have access on the market to the guide I wrote, you have “Ghidul bobocului Vegan”. In rough translation the title means “The new vegan guide”.

Come out from the dark side! In veganism there is light, happiness and it can give you a purpose. You can make sure that you definitely love all that is alive and the planet we live on.

If you are interested in the book check the Contact page and find out how you can get one!

De ce am economisit bani de când sunt vegană?

Mereu aud în jurul meu că veganismul este scump şi mai aud ceva ce nu înţeleg şi anume: nu am mâncat niciodată nimic vegan şi niciodată în toată viaţa nu voi mânca aşa ceva! Sigur o să spuneţi AŞA CEVA NU EXISTĂ!

Enikö Pal – activism pentru conștientizarea oamenilor de prezența noastră în trafic.

Şi mă întreb… nu aţi mâncat niciodată un măr? Sau pâine? Sau cartofi prăjiţi?

Să nu mergem spre extreme să întreb de fasole frecată, humus, tofu sau alte chestii scumpe şi scârboase pentru voi. Dar mâncaţi totuşi animale moarte şi secreţiile lor (lapte) şi mai daţi și o grămadă de bani pe ele.

Mulți oameni cheltuiesc cei mai mulţi bani la capitolul sănătate. Nu judecaţi înainte de citi tot. Oamenii cheltuie mulţi bani pe medicamente şi apoi pe suplimente din plante. Lucrez lângă o farmacie, în magazin naturist şi pe deasupra şi într-un centru comercial. Astfel văd exact fiecare ce cumpără, carne, carne, carne şi iar carne, iar apoi văd exact pe ce mai cheltuie, medicamente şi suplimente pentru ficat, tensiune, colesterol etc.

Veganii evită să dea o grămadă de bani să cumpere boala numită „produse de origine animală”. Hrana adevărată, de origine vegetală, este mult mai ieftină decât cadavrele bietelor animale.

După ce economisim nemâncând animale moarte, economisim că nu ne trebuie medicamente. Cât economisim de aici? Suficient încât industria farmaceutică să fie supărată pe vegani! Deci MULT. Pot să adaug că în general când te trimite medicul cu o rețetă la farmacie, rareori scapi fără să cheltui măcar 100 lei.

Apoi economisim că nu avem nevoie de suplimente care să ne ajute să digerăm cadavrele. Noi mâncăm vegetale, iar organismul nostru este foarte fericit să le digere simplu şi frumos. Nu ne trebuie suplimente pentru gută, a cărei cauză este consumul de carne, nu ne trebuie suplimente contra acidităţii, pentru scăderea colesterolului, tensiunii şi lista este lungă şi o ştiu foarte bine. Şi omnivorii cheltuie mult pe ele şi continuă să mănânce mortăciunile sub toate formele, care mai de care mai toxice.

Apoi economisim deoarece vegetalele nu sunt scumpe. În același timp produsele de origine animală sunt scumpe deoarece costurile de a insemina artificial animale, a le ţine în ferme în condiții adeseori insalubre, a le îndopa cu hormoni şi antibiotice și alte medicamente, a le bate toată viaţa lor, a le chinui, a le ucide în cele mai groaznice moduri cu sânge rece, a le tranşa şi a le umple cu chimicale după ce deja carnea a intrat în procesul de putrefacţie (15 minute de la sacrificare). A curăţa sângele şi tonele de fecale, a transforma cadavrele în ceva apetisant pentru cei ce încă nu ştiu pe ce lume trăiesc, toate acestea costă mai mult decât a crește vegetale curate, sănătoase, frumoase, gustoase. Oricum ai lua-o, nimeni nu îmi poate aduce argumente că sângele de animal paralizat de frică este mai bun decât clorofila şi decât pacea în lumea aceasta.

Economisesc foarte mult deoarece nu am sufletul încărcat cu suferinţa animalelor ucise pe bandă rulantă. Iar economia aceasta nu poate fi estimată!

Valorile ce le dobândeşti după ce devii vegan sunt inestimabile.

Am economisit bani, am tipărit cartea „Ghidul bobocului Vegan” cu ei, dar nu o pun la socoteală, şi am câştigat… ceva ce cei care văd animalele ca aliment nu vor avea niciodată!

Într-o lume în care orice este posibil tu ce ai ales?

Trăim într-o ţară minune, cu cât ai mai mult de a face cu statul cu atât îţi vine să spui mai des şi mai tare: AŞA CEVA NU EXISTĂ! Şi statul ne manipulează mai mult decât ne imaginăm, mai rău decât în cele mai horror vise ale noastre. Dar totuşi trebuie să facem bussines cu statul şi să pierdem.

Enikö Pal – struguri românești

Cât se poate de posibil !

Trăim într-o lume care ne vrea bolnavi, trăim într-o ţară care ne vrea bolnavi. O să spuneţi că aşa ceva nu există, eiiii uite că există dacă aţi deschide un pic ochii şi urechile.  Dar până când părinţii înfundă copii cu fast food şi junk-food şi văd cu câtă plăcere mănâncă mizeriile acelea otrăvitoare îmi dau seama că lumea adoră să fie bolnavă şi nu dă nici un rahat de doi bani pe această planetă, pe natură, pe viitorul copiilor. Şi acum să aud psihologii să zică că nuuuuu, ei nu pot trăi fără să ucidă în fiecare zi câteva animale şi că ce spun eu în cartea mea  nu este adevărat şi că animalele sunt pe această planetă ca noi să le chinuim, să le bem sângele şi să ne distrăm pe seama suferinţei lor. Nu am fost la psiholog, ei vin la mine pentru suplimente de liniștire.

Că „cineva” vrea să fim bolnavi este clar, acela în primul rând eşti tu însuţi. Nu  critic, îţi deschid ochii, este propria ta alegere să mănânci animale şi să alegi boala. Şi acum să aud, dar eu sunt bărbat şi muncesc, am nevoie de carne! Răspunsul meu: alege viaţa şi munceşte de zece ori mai cu spor şi rămâi şi cu energie după o zi de muncă dacă nu mănânci moarte, moartea altor fiinţe, moartea ta lentă, sigură şi dureroasă pe termen lung.

Trăim într-o ţară nebună, ţara în care ţi se cere să înscrii  într-un registru la ANAF dar registrul nu există sau sa completezi o declarație pe un site dar site-ul nu merge si gata. Dar te obligă!

Trăim într-o ţară în care ai curaj nebunesc dacă rămâi sau este o inconştienţă dacă ne gândim că ne mai trebuie multe generaţii de sacrificat ca să schimbam clasa politică în totalitate. Şi nu mai avem timp, la sporul cu care ne mâncăm planeta cu fiecare îmbucătură de carne , Romania nu mai vede multe autostrăzi până la sfârşitul lumii.

Dar, există un mare DAR, în toată nebunia aceasta, nimeni nu te obligă să mănânci animale. Sunt vegană de 13 ani şi nimeni nu m-a obligat să mănânc produse de origine animală. Nu spun că trăim într-o ţară liberă, dacă vedem dincolo de aparenţe (dar cum majoritatea încă mănâncă carne nu au cum să vadă dincolo de aparenţe) dar trăim într-o ţară în care poţi să mănânci vegan foarte bine. Sunt din ce în ce mai multe opţiuni vegane, mâncarea vegană este din ce în ce mai accesibilă, mai multă, mai diversă, mai faină!

Să fii vegan în Romania este cât se poate de posibil! Este cât se poate de uşor!

Despre germeni și vlăstari

Vlăstari de broccoli crescuți în germinator.

Faptul că alimentaţia vegană este scumpă este un mit, iar ca să mănânci foarte sănătos este cât se poate de accesibil. Să mâncăm pentru a ne hrăni celulele, organismul, sănătatea este de nepreţuit, iar a mânca sănătos nu este scump.

O hrană foarte sănătoasă şi densă în nutrienţi o reprezintă germenii şi vlăstarii.

Germenii sunt seminţe germinate cu ajutorul apei, iar vlăstarii sunt seminţe germinate prin stropirea cu apă sau puse în puţin pământ, care cresc în dimensiune, putând ajunge chiar şi până la 10 cm. La seminţele germinate în apă se consumă atât sămânţa cât şi planta, pe când la cele crescute în pământ se consumă doar planta verde.

Germenii și vlăstarii ne pot oferi atât în anotimpul cald cât şi în cel rece foarte multe substanțe nutritive de care avem nevoie: proteine de foarte înaltă calitate, vitamine precum A, B, C, E, minerale precum calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc, seleniu, crom şi clorofilă. Odată cu germinarea, elementele nutritive sunt transformate și simplificate: proteinele în aminoacizi, grăsimile în acizi grași esențiali, amidonul în zaharuri.

Toate aceste procese cresc valoarea nutrițională și îmbunătățesc digestia și asimilarea. Proteinele, vitaminele, enzimele și mineralele se multiplică de la 300% până chiar şi la 1400%. În plăntuțele verzi se dezvoltă clorofila, iar anumiți acizi și unele toxine care în mod normal ar interveni în digestie sunt reduse sau eliminate.

Studiile au demonstrat că vlăstarii conţin de mii de ori mai multe substanţe nutritive, enzime şi vitamine decât planta la maturitate sau rodul ei. De exemplu broccoli la maturitate conţine 4.170 unităţi de sulforafan, în timp ce vlăstarii conţin chiar şi 33.000 unităţi.

S-a constatat că enzimele vlăstarilor joacă un important rol în blocarea procesului cancerigen în mai multe tipuri de cancer. Ele intervin în faza a doua a dezvoltării celulelor canceroase, imediat după replicarea ADN-ului, dar înainte de multiplicarea celulei. De fapt, vlăstarii, mai ales cei ai plantelor crucifere, conţin glucosinolat, care în prezenţa enzimei mirosinază metabolizează formând izotiocianat, mai ales sulforafan, o moleculă din acest grup de organosulfuroşi ai isotiocianatelor. Atât izotiocianaţii în general, dar mai ales sulforafanii s-a demonstrat că au un important efect anticancerigen prin următoarele  moduri de a acţiona: blochează activarea procesului cancerigen, previn formarea de celule canceroase din precursori, inhibă neoplazia în celulele expuse deja carcinogenilor.

Un studiu foarte important publicat în revista Institutului Hipocrat din Florida ( Steve Meyerowitz, „Sprouth stop cancer”, Healing our world – The real truth about food, Hipocrates Health Institute Florida, 34/2014.) prezintă următoarele efecte ale vlăstarilor:

1. Efectul antioxidant. În patru studii efectuate în Punjab, India, în care s-au folosit vlăstari de broccoli, ridichi şi floarea-soarelui, s-a constatat că aceşti vlăstari au un remarcabil efect antioxidant atât in vitro (în culturi de laborator), cât şi in vivo (într-un organism viu). Vlăstarii de floarea-soarelui şi ridichi au atins cel mai înalt nivel al acţiunii antioxidante.

2. Efectul antiinflamatoriu. Multe boli fie debutează, fie sunt agravate de stări inflamatorii. În două studii diferite s-a constatat că vlăstarii de lucernă şi de cei de hrişcă inhibă acţiunea citokinelor pro-inflamatorii şi atenuează inflamaţiile acute atât in vivo cât şi in vitro. Vlăstarii de hrişcă au fost testaţi şi pe celule cancerigene provenind de la un cancer de colon uman, constatându-se o acţiune antiinflamatorie semnificativă.

3. Prevenirea şi ameliorarea diabetului. În 2012, un studiu privind diabetul zaharat, realizat de Universitatea Peking din China, a stabilit că vlăstarii de floarea-soarelui au efecte inhibitorii împotriva glico-oxidării, care este considerată una dintre posibilele căi ale apariţiei diabetului. Efectul acestor vlăstari s-a dovedit mai puternic decât cel pe care îl aveau medicamentele pentru diabetici. Acelaşi efect l-au arătat vlăstarii de broccoli în condiţii de hiperglicemie şi de oxidare, deoarece sulforafanul atenuează stresul oxidativ şi inactivează factorii inflamatorii.

4. Cancerul de piele. În cazul acestui cancer s-a demonstrat că vlăstarii de broccoli pot inhiba multiplicarea celulelor canceroase, atât intern cât şi prin aplicare externă, direct pe piele, a extractului de vlăstari. Cancerul de piele este un tip de cancer foarte răspândit.

5. Cancerul vezicii urinare. În trei studii recente ale unor universităţi din S.U.A. şi Noua Zeelandă s-au cercetat mecanismele prin care vlăstarii pot ajuta la prevenirea şi tratarea cancerului vezicii urinare. Studiile făcute in vivo dar şi in vitro, direct pe celulele canceroase, au pus în evidenţă faptul că izotiocianaţii din vlăstarii de broccoli activează mitocondrial apoptoza (autodistrugerea) celulelor canceroase şi blochează procesul de multiplicare a acestora. Mărimea, multiplicitatea şi progresia tuturor liniilor de celule canceroase au fost inhibate cu succes de vlăstari, fără existenţa nici unui efect secundar. Vlăstarii generează şi o serie de enzime care protejează în mod suplimentar, cum ar fi glutationul, S-transferaza şi chinon-reductaza, iar vlăstarii de broccoli au potenţialul de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase în cancerul de vezică urinară.

6. Cancerul de sân. În ultimii cinci ani s-au realizat mai multe studii privind efectul vlăstarilor de broccoli asupra cancerului de sân. Tratamentul cu sulforafan extras din vlăstarii de broccoli a crescut de zece ori probabilitatea eradicării celulelor cancerigene faţă de grupul de control. Două studii realizate recent au dovedit că sulforafanul are capacitatea de a influenţa celulele care sunt responsabile de hrănirea şi menţinerea cancerului, ca şi de revenirea lui.

Legătura mea atât de strânsă cu vlăstarii de broccoli este datorită faptului că m-au ajutat chiar cu ultimul efect punctat al lor în acest articol. Eu mi-am cultivat în grădină broccoli, am strâns seminţele pe care le-am germinat ca să crească vlăstari. Vlăstarii îi consumam pentru ca să îmi hrănesc celulele şi să lupt cu procesele inflamatorii.

Când am aflat despre problemele de sănătate eram deja vegană, iar medicii îmi spuneau în primul rând să renunţ la produsele de origine animală. Am început să aprofundez alimentaţia anti-cancer şi am reuşit ceea ce nu se aştepta nici unul dintre medici. Sunt medici în Romania care recomandă pacienţilor să nu mai consume produse de origine animală, iar numărul lor este în creştere.

Important este ca germenii și vlăstarii sa facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Consumaţi germeni şi vlăstari pe post de hrană până nu ajungeţi să îi consumaţi pe post de tratament. Şi orice boala se îndreaptă spre vindecare doar când renunţaţi la produsele de origine animală, atunci eliberaţi organismul din lanţurile groaznice şi bolnave în care îl ţineţi.

Investiţia în care constă să creşteţi acasă, inclusiv în cea mai mică garsonieră, germeni și vlăstari este mai degrabă multă dragoste decât o investiţie materială. Investiţia materială  constă într-un germinator, mai simplu sau mai complex, apoi în seminţe pentru germinat. Vă asigur că grâul nu este deloc scump dar beneficiile aduse nu se pot calcula în bani pentru că germenii şi iarba de grâu fac minuni pentru celulele noastre.

Probabil cea mai densă şi pură în nutrienţi hrană, adică germenii și vlăstarii, este la un pas distanţă.

Ador germenii de broccoli, grâu, schinduf, lucernă, floarea soarelui, creson, muştar, adzuki, mung, linte, ridichi, armurariu. În cartea mea „Ghidul bobocului vegan” am dedicat un capitol pentru germeni şi vlăstari.

Dacă nu dispuneţi de timp să udaţi de câteva ori într-o zi germenii atunci puteți să îi cumpăraţi şi să îi consumaţi. Merită să cumpărăm germeni şi vlăstari deoarece sunt crescuţi de oameni frumoşi şi dedicaţi care ne oferă hrană pură şi extrem de sănătoasă. Trebuie să înțelegeţi că acei germeni şi vlăstari care îi vedem în secţiunea de frigidere, lângă salate, sunt foarte sănătoşi, nu conţin chimicale, nu sunt modificaţi genetic, nu conţin amelioratori de gust şi nici E-uri rele, nici conservanţi. Acei germeni şi vlăstari sunt hrana vie care aşteaptă să fie consumată ca să ne hrănească cu tot ceea ce avem nevoie celulele. Nu ar trebui să treacă nici o zi  fără să consumi germeni și vlăstari, restul este…ochii văd, inima cere! Dar până când hrana mea nu conţine suferinţă eu sunt cât se poate de fericită, iar pe lângă mine şi fiinţele care nu îmi datorează viaţa.

Acest subiect și multe altele sunt tratate în detaliu în cartea ”Ghidul bobocului Vegan”. Accesează secțiunea contact din site și află cum poți intra în posesia unei cărți: https://enikopal.com/contact/

Lansare de carte ”Ghidul bobocului Vegan” – Libris Brașov

Comunicat de presă

Enikö Pal și Iuliana Gabriela discutând despre cartea Ghidul bobocului Vegan.

Miercuri, 20 Februarie 2019, a avut loc lansarea de carte „Ghidul bobocului Vegan” scrisă de Enikö Pal, în incinta librăriei Ștefan Octavian Iosif, bulevardul Mureșenilor numărul 14, Brașov.

Cartea ”Ghidul bobocului Vegan” scrisă de Enikö Pal, vine în întâmpinarea oamenilor ce doresc să afle mai multe despre ceea ce înseamnă a fi vegan și despre moduri în care își pot îmbunătăți alegerile alimentare pentru a putea să își îmbunătățească sau mențină starea de sănătate. Această carte însumează toate noțiunile necesare unui vegan începător și răspunde majorității întrebărilor pe care un om le poate avea față de ce înseamnă veganismul ca mișcare, ca stil alimentar, ca stil de viață.

Acest ghid arată ce înseamnă să duci o viaţă sănătoasă şi ce este fericirea. Totul începe cu tine şi familia ta, cu ceea ce decizi să serveşti la cină. În acest ghid vezi cum te afectează alegerile uzuale şi ce poţi face pentru a te bucura mai mult timp de o viaţă sănătoasă alături de cei dragi. În acest proces de învăţare descoperi o lume nouă plină de compasiune şi grijă faţă de tot ceea ce are viaţă.

Enikö Pal este nutriționistă vegană şi nutriţionistă pentru sportivi. Este vegană de mai bine de 13 ani, a studiat în domeniul nutriţiei şi a aplicat tot ceea ce se află scris în cartea „Ghidul bobocului Vegan”, cartece a văzut lumina tiparului în Decembrie 2018. Enikö doreşte să contribuie la o lume mai bună promovând compasiunea, grija faţă de mediu și animalele necuvântătoare. Se implică în diferite acţiuni de voluntariat al căror scop este ajutorarea persoanelor aflate în nevoie sau acţiuni de voluntariat unde se dorește schimbarea în bine a mediului înconjurător.

Evenimentul a fost organizat cu ajutorul Libris și librăriei Ștefan Octavian Iosif din Brașov. Discuția din cadrul lansării de carte a fost moderată de către Iuliana Gabriela, reprezentantă Libris. Fotografiile au fost realizate de către fotograful Alin Bambarac.

Cartea se găsește acum la vânzare și în librăria Șt.O.Iosif la prețul de 39.99 lei.

Enikö semnând autografe pentru cititorii dornici să afle mai multe despre veganism.

Semințe cu suflet – Sibiu 9 Februarie

Semințe cu suflet, poză de grup expozanți și organizatori (c) Ionuț Verzea

Sâmbătă, 9 Februarie, am participat la evenimentul ”Semințe cu suflet” creat de oameni minunați într-unul din cele mai frumoase orașe din țară, în Sibiu! Evenimentul s-a desfășurat în incinta bibliotecii Astra, corpul B. În continuare să îți povestesc cum a fost…

M-am trezit dis-de-dimineață ca să mă aranjez, să mă pregătesc de drumul de 150 km ce aveam să-l parcurg până la Sibiu, mi-am luat cu mine câteva cărți ca să fie prezentate prietenilor ce mă așteptau să ajung la eveniment.

Cu acești oameni, în special cu Roxana Mihaela mă cunosc de foarte mult timp, cu ea și cu alți oameni ce au participat la eveniment am schimbat de-a lungul timpului semințe și așa cum spune numele evenimentului, am primit din partea lor semințe cu suflet. Acești oameni minunați mă știu deoarece eu am avut îngăduința să împărtășesc cu ei din fiecare recoltă de toamnă și semințele mele au fost foarte apreciate de-a lungul timpului. Cele mai apreciate au fost semințele de fasole cu bobul mare, niște boabe aș spune uriașe, pe placul tuturor. Acum am mers ca să îi întâlnesc din nou pe acești oameni și să văd cu ce se mai ocupă fiecare. Revenind la eveniment…

Semințe cu suflet, pregătite pentru a fi împărțite.

Expozanții au venit cu mic cu mare dis de dimineață, o parte din ei au plecat cu o seară înainte de acasă, cu trenul, ca să ajungă la biblioteca Astra din Sibiu unde aveau să dăruiască din rodul muncii lor, semințele cu suflet. Este de apreciat faptul că toți expozanții pe care-i știu au venit acolo ca să dea gratuit semințele lor, semințe la care au lucrat foarte mult. Nu este ușor să lucrezi pământul ca să obții legume și fructe din care mai apoi să îți fie drag să dăruiești mai departe. Scopul este ca în interiorul acestei comunități și nu numai, oamenii să se ajute. Dacă unul dintre ei are un soi de legume, plante medicinale sau fructe ce merg bine în solul de la noi, atunci să împartă și cu ceilalți, cerând în schimb doar un mulțumesc și ca cel ce primește să planteze acele semințe, iar din planta rezultată să dea mai departe semințe atunci când aceasta rodește. Doar în felul acesta avem șanse mari ca fiecare dintre noi să aibă o grădină cât se poate de bogată și diversificată. Aș putea spune că ei împart voluntar din munca lor, punând accent pe VOLUNTAR, deoarece nu caută să obțină foloase din faptul că au dat câteva semințe.

Enikö discutând cu unul din cititori (c) Ionuț Verzea

Acum să ne gândim și la participanți. Sala a fost plină… nu aveai loc să arunci un ac. Am fost bucuroasă să văd că sunt atât de mulți oameni care sunt interesați de agricultură, de legumicultură și de un trai sănătos. Din păcate, am înțeles și unele lucruri care m-au dezamăgit, în mai puțin de jumătate de ceas, majoritatea semințelor s-au dat. spun că am rămas dezamăgită pentru că am văzut că mulți din participanți luau semințe doar de dragul de a lua. Acolo au fost semințe muncite din greu, au fost semințe pentru plante ce nu le găsești în mod uzual în grădina unui om obișnuit, așa că era bine să stai să-l asculți pe ce-l ce ți le oferă și să afli cum este cel mai bine să le plantezi. Așa poate îl ajutai făcându-i o bucurie omului ce îți oferă sămânța, pentru că el a muncit din greu sub soarele arzător, ca tu acum să te bucuri de rodul muncii sale. Stând și ascultând-ul arătai că te interesează munca lui și efortul de a fi prezent în fața ta la eveniment.

Pentru mine a fost un eveniment plăcut, am cunoscut oameni minunați, am reîntâlnit vechi prieteni și mi-am făcut noi prieteni. Admir dedicația acestor oameni, de împărții din munca lor cu toți cei ce sunt receptivi la asta. De abia aștept să mă revăd cu ei și să fac schimb de semințe. Este o comunitate unită unde fiecare ține la celălalt și unde dacă ai o întrebare, sigur găsești pe cineva să aibă răspunsul.

Enikö Pal – fasole cu bob mare, pregătind împachetarea în colete pentru a fi trimisă prietenilor din țară, fotografie din arhiva personală.
Enikö Pal – fasole cu bob mare, fotografie din arhiva personală.

După cum am spus și la începutul articolului, evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, ei fiind organizatorii prin intermediul Compartimentului Metodic. Pentru comunicare și prezență media: Programe, în parteneriat cu Grupul informal Semințe cu suflet și Complexul Național Muzeal ASTRA. Finanțator: Consiliul Județean Sibiu prin BJA. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană – 2019. După cum vedeți au fost implicate mai multe organizații și instituții pe lângă oamenii ce au venit cu semințele de acasă, ceea ce probabil nu s-a văzut foarte bine a fost munca depusă de întreg comitetul de organizare pentru ca acest eveniment să aibă loc.

Comunicatul de presă din partea Bibliotecii ASTRA Sibiu, îl puteți citi dând click pe acest link al bibliotecii astra Sibiu.

Un comunicat de presă, din Ianuarie, oferit de președintele asociației Semințe cu suflet, Rodica Meiroșu, dat către AGERPRESS poate fi citit la acest link.

Întreaga organizare din partea bibliotecii a fost realizată de o singură persoană (Anca Vasilescu) care a lăsat libertatea de acțiune atât grupului Semințe cu suflet, Muzeului Astra și Centrului de cercetare de la Buzău să-și gestioneze fiecare stocul de semințe și felul în care (cantitate și viteză) să le distribuie celor prezenți Este un experiment pe care doamna Anca și-l asumă și înțelege că a creat nemulțumiri din partea unor participanți, însă a conturat foarte clar formatul de eveniment de acest tip pentru edițiile viitoare. Așadar, continuați să urmăriți mediul on-line, pagina bibliotecii și vă invit să veniți la următorul eveniment de acest tip.

Valentines Day se apropie… ai luat cadou?

Bun venit Februarie! Deja suntem în a doua lună a anului şi ştim că este o lună a dragostei. Fiecare lună ar trebui să fie despre dragoste, fiecare zi ar trebui să fie despre dragoste, fiecare moment ar trebui să fie despre dragoste. Şi  cât de mult ne-am dori ca dragostea să rămână la fel ca în primele luni, 12 sau mai multe.

Un cadou potrivit şi nimerit încă este o surpriză plăcută şi pentru cuplurile care sunt de mult timp împreună.

Cartea ‘’Ghidul bobocului vegan” poate fi cadoul ideal pentru partenerul de viaţă dacă doriţi să faceţi o schimbare minunată în viaţa voastră.

Cartea este un cadou excepțional pentru cuplurile în care unul dintre parteneri este vegan dar şi un cadou foarte interesant pentru oamenii care vor să fie schimbarea în bine a lumii dar nu ştiu exact cum se pot implica sau de unde să înceapă.

Cel mai important este să înţelegem că viaţa este mai uşoară şi mult mai frumoasă pe acelaşi drum cu un partener şi prin lumina dragostei, dragoste faţă de tot ceea ce ne înconjoară, toate celelalte ființe şi Mama Natură.

Pentru îndrăgostiţii care vor ca lumea acesta să fie un loc mai bun şi mai frumos, care vor să facă partenerului un cadou mai mult decât util anunţ faptul că “Ghidul bobocului vegan” poate fi achiziționat cu reduceri astfel:

  • Cu remarca că este cadou pentru partenerul de viaţă se acordă transport gratuit pe teritoriul României prin Poşta Română.
  • Distribuind această postare beneficiezi de 20% reducere la următoarea comandă.

Tu te-ai gândit la un cadou?

Un cadou de care să îți aduci aminte cu plăcere: Ghidul bobocului Vegan

Un băiat şi o fată, nu mi-am dat seama dacă erau sau nu un cuplu dar păreau foarte apropiaţi, el vede cartea şi îi place mult deja după citirea titlului.

El: Uite! Uite ce trebui trebuie să îţi cumperi! Ca să afli mai multe, ca să ştii mai multe!

Ea: Hmm, da… Este interesantă.

El îi spunea atâta de încântat de parcă descoperise exact ceea ce îşi dorea ea mult şi de ceva timp. Ea se uită la carte, i-a plăcut, dar a avut o reţinere pe care nu am înţeles-o pe moment. Apoi am înţeles.

Femeile şi bărbaţii gândesc diferit dar pentru cadouri ne bucurăm la fel de mult. Mă refer desigur la cadourile acelea nimerite, cum ar fi o carte. O carte care schimbă viaţa oamenilor în bine, care schimbă destine, leagă prietenii minunate, întăreşte relaţii de cuplu, lărgeşte orizonturi, schimbă mentalităţi greşite. O carte de suflet scrisă din suflet.

Dacă vă place atât de mult cartea nu ezitaţi să o faceţi cadou dacă persoana pentru care aţi face acest gest vă este suficient de apropiată. Face-ţi şi recomandări dar dacă cineva merită mai mult de atât atunci cartea sub formă de cadou este ceva care vă poate apropia atât de mult.

Femei sau bărbaţi, ne plac la fel de mult surprizele plăcute şi cadourile folositoare.

De unde vine hrana? Sămânța

Dragi cititori, astăzi vă scriu despre un subiect care nu se demodează niciodată, şi anume: hrana.

seminte de coriandru chimen anason marar ienupar in borcan hexagonal
Semințe și condimente din bucătărie: coriandru, chimen, anason, mărar, ienupăr.

Hrana este una dintre nevoile primare ale noastre, ca fiinţe vii. Ştim cu toţii că trebuie să mâncăm şi mulţi oameni cam atâta ştiu, nimic mai mult despre acest subiect. Voi deschide un subiect care din păcate este tabu pentru mulţi oameni: De unde vine hrana noastră? Nu voi milita împotriva cărnii cu studii ştiinţifice ci voi scrie despre seminţe.

Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca de exemplu la brad, pin, molid, fie închisă în fruct ca de exemplu la plantele cu flori.  

Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundaţiei. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite spermatofite. Forma seminţei variază de la o plantă la alta şi uneori poate constitui caracter de specificitate. Mărimea seminţei depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formării, de agrotehnică aplicată şi în special de numărul de seminţe pe care le conţine fructul.

Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm şi tegument seminal. Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundaţie se divide în două celule suprapuse. Din embrion, prin germinaţie, se poate dezvolta o nouă plantă. La germinare embrionul foloseşte amidonul din sămânță ca sursă de nutriţie. Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului embrionar cu unul dintre nucleii spermatici. Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor ovulului şi este alcătuit din zone diferenţiate: endosperm, perisperm. Tegumentul este învelișul seminței, el dă aspectul exterior și culoarea.

Este minunat procesul prin care dintr-o sămânţă mică, care aproape că nu se vede cu ochiul liber, se pot produce kilograme de vegetale, fie ele fructe, legume, cereale; în funcție de specie.

În cartea mea, „Ghidul bobocului vegan” am scris despre miracolul germinării şi despre studiile făcute asupra  bobului de grâu în timpul germinării.

În continuare prezint un pasaj extras din carte:

A fost efectuat un studiu cromografic asupra bobului de grâu în timp ce germina şi creştea. I s-au făcut poze pe tot acest parcurs pentru a i se urmări creşterea. În prima zi a apărut un halou adică un cerc al vieţii care a continuat să se intensifice în fiecare zi. Au început să fie vizibile numeroase procese enzimatice, amidonul se modifică, apăreau din abundentă nuanţe de roz de tiamină, dar şi proteine. Sub lumina ultravioletă apăreau cercuri fluorescente care indicau prezenţa niacinei şi a riboflavinei. Intensitatea totală a culorilor şi a formei dădeau senzaţia de viață. Acelaşi grâu a fost desfăcut în boabe, tărâțe şi miez, iar analiza sa nu a demonstrat existenţa vreunui semn de viaţă în părțile separate. Nici o parte separată, nici miezul şi nici coaja, nu au reflectat o entitate vie. Acelaşi grâu a fost gătit la 100°C, nu a mai germinat şi practic a murit. Proteinele au dispărut, enzimele s-au descompus, s-au distrus, au murit. Diferenţa dintre germeni şi bobul sau sămânța gătită este în mod esenţial diferenţa dintre viață şi moarte. Ceva mort, fie de origine animală fie de origine vegetală, nu oferă “haloul” vieţii.

Tot ceea ce mâncăm noi provine din seminţe, ca să vă faceţi o idee vă dau câteva exemple: 

– ciocolata, desigur mă refer la boabele de cacao despre care mulţi oameni mi-au spus că nu ştiau că sunt comestibile.

– cafeaua, nu analizăm acum dacă este bună sau rea, eu o consider vegană şi atât

– cartofii prăjiţi (înmulţire prin tubercul; cartofii au nişte flori superbe)

– gustosul lapte vegetal, lichid alb, gustos, nutritiv, a ajuns în acel stadiu datorită germinării unei seminţe

– bananele sălbatice aveau seminţe, acum se înmulţesc în alt mod datorită agriculturii intensive. Când a fost ultima dată când ai cumpărat banane și aveau semințe?

– pâinea, care este făcută din cereale, cereale care provin din seminţe

– untul de arahide, caju, nuci, migdale care este atât de gustos şi hrănitor există tot datorită seminţelor

Cam tot ceea ce consumăm a fost la un moment dat o sămânţă, mai mică sau mai mare. Şi pădurile, fie ele de foioase sau conifere, păduri ecuatoriale sau mediteraneene şi orice alte păduri, există datorită seminţelor. Pomii şi arbuştii fructiferi există datorită seminţelor. Florile care ne încântă cu frumuseţea lor, există tot datorită seminţelor. Iarba verde şi moale pe care călcăm cu picioarele goale şi ne oferă o senzaţie ce nu se poate compara cu nimic altceva, există datorită seminţelor. Lumea vegetală există datorită seminţelor! Şi este minunat.

Trebuie avut grijă să nu ducem la extincţie tot ceea ce ne înconjoară, trebuie să îngrijim plantele ce ne-au mai rămas, să cultivăm vegetale nu să creştem numărul de ferme de animale prin inseminare artificială şi apoi să spunem că dacă încetăm să consumăm animale acestea vor domina lumea.

Hrana noastră sunt seminţele şi roadele plantelor, o sămânţă de roşie este mică şi cântăreşte infim, nu am reuşit să o cântăresc cu nimic disponibil la mine în casă, atât de uşoară este, iar acesta sămânţă dacă ajunge în pământ, are sursă de apă şi soare după ce iese din pământ, poate produce kilograme de tomate. Ce să mai spun despre pomii fructiferi care produc zeci de kilograme de fructe anual şi pentru mulţi ani şi care sunt acolo datorită unei seminţe atât de mică.

Ce trebuie să înţelegem noi este respectul, să respectăm tot ceea ce ne înconjoară, să iubim natura şi vegetalele, să facem agricultură vegetală nu animală, să cultivăm plante şi să păstrăm seminţele, să avem bănci/depozite de seminţe foarte bine aprovizionate. Să conştientizăm nu să fim nişte îndoctrinaţi, să realizăm că seminţele acelea asigură existența noastră şi a generaţilor viitoare.

Din păcate trebuie să le spun şi marilor consumatori de carne că nici ceea ce mănâncă ei nu ar exista dacă nu ar exista seminţele, astfel le cer acelaşi respect cu îndemnul de a înţelege că avem nevoie de pământ pentru culturi de vegetale să le consumăm noi, oamenii, nu animalele care urmează să fie consumate de către oameni.

Toată lumea ar trebui să aibă dreptul să mănânce sănătos, iar seminţele şi pământul cultivabil încă poate hrăni 8 miliarde de oameni dar nu şi miliardele de animale pe care le hrănim cu vegetale, le ucidem în moduri groaznice, le transformăm în tot felul de alimente dubioase, ne destrăbălăm cu fripturi şi grătare, iar în final mai mult de jumătate din produsele alimentare de origine animală sunt aruncate la gunoi.

Cultivaţi seminţe, seminţe de vegetale, seminţe de bunătate, seminţe de inteligenţă, seminţe de ecologism, seminţe de veganism.

Ghidul bobocului Vegan – de ce ai dori să citești cartea?

Privește spre o lume mai bună! Ai curaj!

– Ai avut curaj!

– Este de bine? Este de rău? Cum sa interpretez acest curaj?

Persoanele apropiate îmi spun mereu că am avut un curaj nebunesc să scriu o carte despre veganism într-o lume dar mai ales într-o țară unde oamenii reacționează la cuvântul ”vegan” în principiu și din păcate, foarte agresiv. Am scris o carte cu informații corecte și clare. Am scris o carte despre realitatea în care trăim, despre ce este dincolo de minciunile în care ne complacem.

Spunem că suntem liberi dar oare faptul că închidem ochii și acceptăm să ni se toarne în cap doar minciuni de către oameni și organizații care au diverse interese în urma cărora obțin extrem de mulți bani, se mai poate numi libertate sau poate ne place să fim manipulați și bolnavi, bolnavi fizic, spiritual, sufletește, bolnavi din toate punctele de vedere?

Am scris cartea pentru a deschide ochii, mintea și sufletul oamenilor care vor să învețe, să se schimbe, oameni care vor să nu mai fie supuși diverselor tradiții și industrii. Da! Putem spune că suntem niște sclavi, sclavi ai cărnii însângerate, sclavi ai cazeinei din lapte (provoacă dependență), trăim într-o lume în care bărbați de 100 de kilograme încă nu sunt înțărcați și beau laptele animalelor din alte specii, iar apoi se miră că au sânii mai mari decât ai soției sau prietenei. Acest efect este de la lapte nu un ghinion medical. Suntem sclavi ai industriei de carne, de lapte, mass media, sclavi ai fermierilor și măcelarilor care ucid pentru noi ființe nevinovate.

Carnea crește la raft pentru foarte mulți oameni! La fel și laptele! În lume sunt oameni care cred că laptele cu cacao este produs de vacile maro sau că sunt vaci cu blana mov (vezi reclamele Milka). Revoltător dar o mare parte din populația globului trăiește cu impresii greșite despre lumea și mediul ce îi înconjoară.

Cartea mea ”Ghidul bobocului Vegan” este scrisă pentru oameni, pentru că am observat că mai există oameni buni dar greșit informați. Dacă nu începem să ne deschidem ochii vom sfârși prin a ne mânca între noi din răutate, la propriu nu la figurat. Momentan atâta poftă de vărsare de sânge există în oameni încât șansele noastre să mai rămânem umani sunt infime. Desigur există mulți oameni care fac fapte bune și care caută să schimbe în bine ceea ce îi înconjoară. Trebuie totuși ca nație și specie să ne străduim mai mult să facem bine.

Da, am întâlnit oameni care au spus că mănâncă doar carne și numai carne, alimentația lor constă în proporție de 100% din carnea diverselor animale. Acești oameni au reacționat agresiv doar citind titlul cărții mele și au spus că această idee nu ar trebui răspândită. Au spus că ideea veganismului nu trebuie răspândită sub nici o formă. Totuși îți dau un exemplu la care să te gândești: în industria cărnii de pui, prin procedee specifice se forțează creșterea puilor ajungând să crească de 65 ori mai rapid decât în mod normal. Astfel dacă la țară un pui are nevoie de măcar 12 luni dacă nu mai mult până ajunge să fie destul de mare să-l poți tăia, în general la fermă 8-12 săptămâni sunt suficiente. Ți se pare normal?

E bun să iei în considerare ceea ce spun oamenii dar te mai uiți și cine spune lucrul respectiv, în cazul cărții mele cele câteva idei negative doar asupra titlului au fost spuse de către câțiva consumatori înrăiți de carne ale căror celule sunt pline de ura, frica, disprețul, moartea, groaza, chinul, frustrarea și tot ceea ce au simțit animalele când au fost ucise pentru a ajunge în farfuria oamenilor pe post de delicatese sau cine știe ce friptură în sânge.

Eu am scris cartea pentru oameni care citesc, se informează, simt, au compasiune și sunt deschiși la minte.

Oamenii își dau cu părerea după ce citesc cartea. Ca idee, puținele lucruri oarecum negative au fost spuse de oameni care nu au văzut cartea, nu au citit nici un rând din aceasta și sunt împotriva veganismului în general. Acești oameni aduc la înaintare pe post de replici doar exemple cu tradiții barbare, deoarece mai mult de atât ei nu cunosc și nu au capacitatea și dorința de a analiza în detaliu lucrurile pe care le fac.

Am scris o carte pentru oameni. Citiți, deveniți mai frumoși și mai buni citind!

În alt articol voi împărtăși cu voi recenziile celor care au citit cartea.

2019 – anul veganismului în lume

2019 – anul cărții în România

Alătură-te schimbării!