La mulţi ani 2020!

Mesaj de Anul Nou!

Un an nou fericit şi cu sănătate! Dar eu vă doresc mai mult de atât.  În anul 2020 să luăm decizii mai bune. Suntem energie şi simţim extraordinar de clar vibraţia cuvintelor. Dacă spunem că genetica contribuie foarte mult la formarea unui om, vă spun că la fel de mult contează şi mediul în care trăim.

Dacă o persoană este mereu jignită de către cei din jur, dacă simte doar vibraţie negativă din cuvinte negative, aceea persoană va crede până la urmă despre ea ceea ce spun cei din jur, nu ceea ce este cu adevărat. O dovedeşte şi viaţa, o dovedeşte şi ştiinţa.

Ca să spunem multe lucruri pozitive şi să le şi simţim din tot sufletul, este foarte greu într-o lume atât de malefică. Şi deja am scris un cuvânt atât de negativ încât le acoperă pe cele pozitive.

Dar trăim într-o lume absolut horror pentru toate fiinţele vii, de la cea mai mică insectă până la cea mai mare balenă sau elefant. Toate datorită omului.

Îţi doresc în 2020 să ieşi din rândul agresorilor de animale!

Deoarece dacă ai ieşit din rândul consumatorilor de produse de origine animală poţi să ai o revelaţie extraordinară, minunată, magică: fiinţele umane pot trăi fără violenţă.

Îţi doresc în 2020 să trăieşti fără violenţă!

Anul acesta să îţi pese de tine. Nu te mai trata ca pe un tomberon de combinaţii alimentare incredibil de indigeste, nu îţi mai distruge organele şi conştiinţa prin consumul de produse de origine animală.

Să încercăm şi cu partea pozitivă.

Poţi să fii mai bun deoarece aşa sunt construite fiinţele umane de când s-a descoperit existenţa lor. Practic, dacă vrei să renunţi la produsele de origine animală, poţi să o faci în orice clipa şi vei începe să simţi nişte vibraţii minunate pe care le are şi cuvântul „mulţumesc”. Practic corpul tău, celulele tale, îţi mulţumesc că nu le mai otrăveşti cu mâncare nepotrivită.

Dacă ai ţinut pasul şi ai realizat ce ai citit, îţi mai dau o idee pozitivă.

Poţi să îţi schimbi alimentaţia deoarece în 2020 în toate ţările lumii găseşti, pe lângă vegetale, preparate din vegetale asemănătoare produselor de origine animală. Din păcate se mai aplică teoria „ obişnuinţa este a doua natură”. Dar avem soluţii, mâncare din vegetale gustoasă, sănătoasă, prietenoasă cu mediul şi cu planeta.

Mai am un sfat, nu ştiu dacă este pozitiv sau negativ, dar poate îl încadraţi voi.

Nu există nu pot, există nu vreau!

În opinia mea este o idee pozitivă, din nou, poţi să fii mai bun. Partea negativă intră însă puternic din urmă, oare vrei să te schimbi?

Aş vrea să închei articolul într-o notă pozitivă, astfel: majoritatea oamenilor vor să se schimbe dar nu ştiu de unde şi cum să o facă. Vreau să cred acest lucru dar în lume văd exact opusul.

În 2020 poţi să fi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume. În 2020 poţi să îţi schimbi stilul de viaţă ca pur şi simplu să ai un rost pozitiv în lume.

Nu căuta răspunsul nici în Rai, nici în Iad, ambele sunt aici, pe Pământ, în farfuria ta, de unde porneşte totul.

Niciodată să nu eziţi în a studia şi dacă nu ai informaţii suficiente întreabă un vegan, intră pe grupurile de vegani dedicate gastronomiei sau cumpărăturilor, sunt multe informaţii practice postate în fiecare zi.

Veganismul este un stil de viaţă care devine chiar o pasiune.

Îţi doresc în 2020 să îţi schimbi stilul de viaţă într-unul magic. Tu din lumea aceasta să faci Rai.

                                                                                                                                        Autor: Enikö Pal

Un expreso, vă rog!

Îmi place cafeaua, am băut cafea din toate felurile şi sub toate formele posibile. Folosesc inclusiv o mulţime de produse pe bază de cafea. Am băut cafea mai multă, mai puţină sau chiar m-am lăsat de cafea şi am revenit la consumul licorii magice deoarece pur şi simplu îmi place gustul, aroma, efectul…

Descoperirea cafelei cu ciuperci medicinale nu este una nouă dar varianta pe care o consum acum este mai specială. Cafea arabica de cea mai bună calitate infuzată cu dublu extract din Reishi.

După ce am folosit varianta boabe şi cea măcinată pentru filtru, acum a apărut şi varianta măcinată pentru expreso.

Ce înseamnă „expreso grind”?

Boabele de cafea sunt prăjite mai mult timp pentru a obține un gust mai intens şi datorită acestui proces boabele pot fi măcinate mult mai fin. Pulberea fină de cafea pentru expreso încetineşte trecerea apei atunci când este adăugată în dispozitivul de preparat această cafea. Este de preferat ca pulberea să nu fie extrem de fină şi să oprească foarte tare trecerea apei, ne poate strica şi cafeaua şi ziua.

Ca apa să treacă prin cafeaua măcinată pentru expreso şi să scoată cât mai multă aromă este nevoie de presiune, obținută în general cu aburi după cum putem observa la majoritatea echipamentelor profesionale. În paragrafele ce urmează îți arăt câteva dispozitive de uz casnic pentru prepararea  cafelei.

Metode de a prepara expreso fără aparat de expreso

Aparatul de preparat cafea expreso a fost inventat în 1884  de către Angelo Morindo. Nu întotdeauna avem la îndemână un aparat profesional pentru pregătirea cafelei, așadar ar fi bine să știm ce opţiuni mai avem.

AeroPress

Poți cumpăra de pe Amazon: https://www.amazon.ca/Aerobie-83R01-AeroPress-Coffee-Espresso/dp/B0047BIWSK

Este un dispozitiv inventat recent, în 2005, cochet, mic şi practic. Necesită apă fierbinte, cafea măcinată pentru expreso şi funcţionează pe bază de presiune a aerului. Necesită de asemenea şi filtre. Cafeaua este pregătită repede, cu efort puţin şi are un gust delicios.

Cană Moka

Găsești pe AliExpress: https://www.aliexpress.com/item/4000257160671.html

Alfonso Bialetti a inventat cana Moka în 1933 pentru ca cât mai mulţi oameni să poată prepara o cafea excelentă acasă. Acest dispozitiv obţine cafea prin presiunea apei datorită formării aburului. Dispozitivul are nevoie de sursă de căldură, nu doar apă fierbinte.

French Press sau cafetiere

Găsești pe DHgate.com: https://www.dhgate.com/product/french-press-coffee-maker-tea-large-8-cup/425785607.html#seo=WAP

Acest dispozitiv a fost inventat în forma sa rudimentară în Franţa, apoi invenţia a fost patentată în varianta modernă, de către italienii Attilio Calimani şi Giulio Moneta în 1929.

Pentru a obţine cafea avem nevoie de apă fierbinte, cafea măcinată pentru expreso şi aplicarea de presiune cât mai lent. Cafeaua se lasă la infuzat aproximativ 4 minute, mai mult timp poate să îi afecteze gustul.

MiniPresso şi NanoPress

Poți cumpăra din acest website unde găsești multe idei de cadouri: https://www.cadeauxfolies.fr/minipresso-machine-a-expresso-la-plus-compacte-au-monde

Acestea sunt aparate portabile de preparat cafea expreso. Au dimensiuni mici şi sunt foarte practice în situaţii când nu avem acces la aparat clasic de cafea.

Cele două aparate funcţionează pe acelaşi principiu, presiune. Se introduce cafeaua măcinată pentru expreso în locul special conceput, se adaugă apa fierbinte, se închide dispozitivul şi se aplică presiune. Poftă mare la cafea!

Diferenţa dintre cele două este presiunea care pot să o aplice, acesta afectând calitatea cafelei obţinute. NanoPress are şi dispozitiv pentru capsule de cafea.

Concluzii

Important, indiferent de dispozitiv, este să consumăm cafea de bună calitate. Prefer să consum o cafea bună decât mai multe cafele care au o calitate inferioară.

Şi cel mai important: să ştim ce bem, deoarece rinichii noştri nu pot să filtreze nelimitat toxine.

Enikö Pal

11 lucruri care mi s-au întâmplat de când sunt vegană

Veganismul a devenit un mod de a trăi care funcţionează atât de natural încât parcă nici nu ar fi existat alt fel de alimentaţie în viaţa mea. Când eşti vegan de foarte mulţi ani, alimentaţia pe bază de produse de origine animală este doar un vis urât şi încerci să găseşti iertarea pentru ceea ce a fost cândva o friptură sau sarmale cu carne tocată. Pentru că acea friptură a fost o fiinţă.

1. Am simţit cum mă detoxific.

Eu când am început să fiu vegană chiar consumam vegetale eco, bio, organice. Consumam sucuri obţinute prin presare la rece din sfeclă, morcovi, varză, iarbă de grâu, frunze de ţelină sau pătrunjel şi multe altele. Consumam germeni de grâu şi vlăstari de broccoli, lucernă, ridichi, varză roşie, creson. Am încercat probabil toate „lactatele” raw vegane posibile. Dar nu spuneam nu nici la o ciorbă de pleurotus sau sarmale de post. Dar pur şi simplu simţeam detoxifierea la mod propriu. Parcă tot organismul, fiecare celulă, se curăţa de produsele de origine animală. Iar senzaţia aceea nu se poate uita şi nu poţi avea parte de ea doar dacă adopţi stilul de viaţă numit veganism. Faptul că renaşti prin veganism se explică şi din această perspectivă deoarece noi suntem o comunitate de celule vii. Trecerea la veganism este senzaţie divină pe care fiecare om ar trebui să o simtă.

2. Mi-am schimbat uimitor perspectiva asupra vieţii.

Acesta este un atu de care veganii au parte în mod special. Practic am realizat că singura viaţă care îmi aparţine este a mea. Iar atunci când realizezi acest lucru perspectiva asupra vieţii ți se schimbă în mod fantastic. Omul care a fost devine alt om. Ajungi la momentul când îţi pasă şi de musculiţa de oţet şi de animalele a căror carne se află pe rafturile magazinelor. Ajungi la momentul în care pur şi simplu îţi pasă cu adevărat de viaţă.

3. Devii schimbarea de care are nevoie lumea.

Vrem o lume mai bună, mai curată, mai puţin violentă, mai puţine războaie, mai puţină foamete, aer mai respirabil, mai puţine animale maltratate, sustenabilitate în ecologism etc. Dar nimeni nu face nimic pentru toate acestea. Oameni nu vor să accepte că toate acestea încep din farfuria lor. Ca vegană am realizat că se poate să fi mai bun prin alegeri simple şi practice. Şi dacă ar fi mai mulţi vegani lumea ar deveni un loc mai bun.

4. Am rămas doar cu prietenii cool.

Da, se spune că dacă devii vegan rămâi fără prieteni, dar nu este chiar aşa. De fapt rămâi cu prietenii adevăraţi şi care sunt cei mai cool. Cine te acceptă ca vegan, activist, sărit de pe fix, cu idei bine definite, foarte bine informat şi care îţi face capul calendar. Doar prietenii cool pot accepta asta. O să devii „veganul” în comunitatea de prieteni, dar este în regulă, poate să fie chiar fain. Şi apoi îţi faci mulţi prieteni cu care împărtăşeşti aceeaşi valori. De când sunt vegană mi-am făcut prieteni vegani absolut minunaţi. Şi nu mi-am făcut doar prieteni vegani, mi-am făcut prieteni din toate mediile sociale, persoane interesate de veganism ca stil de viaţă. De obicei eşti considerat „veganul malnutrit” care primeşte toate vegetale când merge în vizită la părinţi, bunici, prieteni sau la ţară. Şi nu am zis niciodată nu, deoarece aşa ajung să am provizii şi să nici nu supăr pe nimeni cu un refuz. Sigur că vreau murături eco, fasole bio, tot ce primesc. Ca să nu aud apoi că veganii nu sunt fiinţe sociale. Aud cazuri în care veganii sunt luaţi peste picior de către omnivorii. Nu a fost cazul meu, întotdeauna am ştiut că sunt pe partea cea bună şi nu trebuie să fiu jignită pentru asta, dacă să fi denumit extraterestru poate fi numită o jignire.

5. Legătura cu mâncarea a devenit una magică.

Se spune că trebuie să mănânci ca să trăieşti, nu să trăieşti ca să mănânci. De când sunt vegană am încercat toate nebuniile posibile în ceea ce priveşte mâncarea. Am cumpărat tot ceea ce a fost posibil să cumpăr. Am studiat alimentele şi apoi am făcut tot posibilul să le găsesc ca să le am în farfurie. Dacă le povestesc prietenilor, familiei, cunoştinţelor, bucătarilor pe care îi cunosc, tuturor despre alimentele ce le am în cămara tip depozit, lor le sunt complet necunoscute. Am încercat toate alimentele despre care am scris în cartea mea. Alimentaţia omnivoră te limitează extraordinar de mult în ceea ce priveşte mâncarea minunată pe care această planetă o poate oferi oamenilor. Incredibil cum avem încă milioane de vegetale comestibile, iar majoritatea oamenilor consumă câteva animale şi doar câteva soiuri de vegetale.

6. Nu îmi este dor de mâncarea de origine animală.

Prima întrebare a omnivorilor este dacă chiar nu mai poftesc nimic din ceea ce am mâncat înainte. Nu aş putea să mai mănânc nimic de origine animală. Nu ştiu cum am putut să mănânc animale sau ceva ce iese dintr-un animal pentru a se reproduce sau a hrăni progenitura (a se înțelege lapte, asta dacă nu îți sună cunoscut. Lichidul util progeniturii este laptele.). Nu poftesc sub nici o formă nimic din ceea ce am mâncat înainte şi nu îmi solicită nici un efort acest fapt. Am fost păcălită să gust dintr-o prăjitură care trebuia să fie de post. Am vomat de 20 de ori cel puţin ca apoi să le spun să nu mă mai păcălească deoarece organismul meu nu mai acceptă produsele de origine animală. Nu mă topesc după a replica mâncarea de origine animală, dacă ceva are gust prea asemănător cu carnea de obicei nu îmi face plăcere să îl mănânc deoarece sunt vegană cu principii. Acest lucru înseamnă că nu am o dietă pe bază de plante şi în rest nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă în lume. Vreau să îmi fie foarte clar când mănânc că ceea ce consum nu îmi aduce aminte de produsele din carne sau lapte. Vreau să mă bucur de gustul de vegetale fără să imite carnea. Poate funcţionează la adepţii de carne dar nu la mine.

7. Am făcut economii.

Am mai spart mitul că alimentaţia vegană este scumpă. Alimentaţia de lux este scumpă, fie ea vegană sau omnivoră, dar alimentaţia pe bază de vegetale nu este scumpă. Nu este sub nici o formă mai scumpă decât o alimentaţie omnivoră. Deşi mi-am cumpărat tot ceea ce nici nu am visat în primii 18 ani de viaţă în materie de alimente, tot am făcut economii. Faptul că ulterior am investit banii în accesorii pentru motocicletă, nu se pune. Mâncarea pe bază de produse de origine animală nu este ieftină, mai ales dacă nu punem pe masă cele mai ieftine variante care, offf,  au proteină din alte vegetale. Am mâncat vegetale de pe tot globul, sub toate formele, am mâncat alimente de care majoritatea oamenilor nici nu au auzit vreodată. Am căutat toate plantele ce cresc la noi în ţară şi au valori nutriţionale extraordinare. Am cultivat în propria grădină toate plantele care cresc în România şi nu numai. Nu mă pasionează gătitul în mod special dar asta nu m-a oprit nici măcar de la nebunia de a încerca reţete moleculare. Veganismul deschide cele mai largi şi minunate orizonuri în ceea ce priveşte gastronomia. Şi interesant, nu îţi goleşte portofelul. Poţi ţine post? Veganismul este floare la ureche.

8. Studiez mult.

Studiatul îţi menţine creierul activ. Mulţi oameni după un timp renunţă la a mai urma vreo şcoală şi cel mai trist este că renunţă şi la a citi. Şi nu este vorba doar despre citit, dar oamenii îşi pierd curiozitatea, nu îi mai atrage nimic, nu studiază, este drumul sigur spre delăsare. Mă interesează să fiu la curent cu tot ceea ce ţine de noutăţi despre cum să schimbăm lumea, despre activism pentru animale, activism pentru ecologism, despre sănătate şi alimente. Dar din aceste subiecte se nasc alte subiecte, stil de viaţă, natură, oameni, animale, locuri, fapte, mâncare, ştiinţă, maşini, tehnologie, istorie, anatomie, originea omenirii, multe lucruri. Am început să studiez despre veganism iar studiul a început să facă parte din stilul de viaţă. Şi chiar vreau să fiu la curent cu toate documentarele care arată cât de toxică este carnea pentru organismul uman deoarece trebuie să am replicile foarte clare şi dovedite ştiinţific pentru cei care au dubii asupra alimentaţiei. Şi când vrei să convingi oamenii să devină vegani trebuie să aduci argumente clare.

9. Am slăbit şi mi-am păstrat greutatea fără eforturi

Avem tendinţa de a pune vina pe genetică, de aceea sunt gras sau slab, de aceea nu am realizări, de aceea nu sunt fericită, de aceea nu pot să alerg la maraton etc. Genetica îşi pune amprenta dar nu în toate cazurile atât de mult pe cât o găsim noi ca scuză. Când am devenit vegană eram şoferiţă de camion pe curse lungi, curse între care încercam să îmi fac şi orele de zbor pentru licenţa de pilot pe avion. Nu făceam mişcare multă deşi energie aveam, fiind pasionată de sport, astfel aveam forme mai rotunde, dar nu imense. După ce am încheiat sezonul de zbor cu avionul şi maratonul de grătare, am devenit vegană. Da, am devenit vegană deşi eram consumatoare de carne fără restricţii gen grătar de două ori pe an. Maxim un an de zile a fost nevoie ca să ajung la o greutate acceptabilă care mai avea nevoie doar de muşchi lucraţi, greutate pe care o păstrez de atunci.

10. Nu am spus că veganismul îţi oferă tot! Dar îţi oferă atât de multe.

Veganismul nu este un sacrificiu! Poate postul este un sacrificiu, că abia aştepţi să treacă de miezul nopţii ca să spargi frigiderul şi să haleşti toată carnea şi brânza. Aşa îmi povestea bunica mea, a ţinut toate posturile, fără excepţie, dar că este greu şi abia aştepta miezul nopţii ca să mănânce carne. Veganismul este o plăcere, un deliciu, satisfacţie, este uşor, frumos, minunat, este un stil de viaţă care te defineşte, nu te chinuie nimic, nici o dorinţă culinară faţă de care să ai reţineri. Veganismul mi-a oferit liniştea sufletească, nu sunt eu religioasă, dar nici nu aş vrea să trec prin sacrificiile postului. Veganismul mi-a oferit stabilitatea emoţiilor. Toţi închideţi ochii când vedeţi animale chinuite. Eu nu închid ochii la suferinţa altor fiinţe. Trăiesc ca toţi ceilalţi oameni doar că la alt nivel spiritual. Şi numai veganii ştiu ce înseamnă să urci la acel nivel spiritual în care nu numai că ştii că nu este nevoie de violenţă ca să mănânci dar vrei să schimbi şi lumea. Cum se spune, veganismul nu este o religie, nu aştepţi să pice nimic din cer, trebuie să trăieşti, să munceşti, să studiezi, să fi activ.

11. Am scris o carte!

 Mi-a plăcut dintotdeauna să citesc dar din păcate a trebuit să muncesc mult, iar timpul pentru citit era extrem de puţin. Visam să devin IT-istă, să scriu repede la tastatură, să lucrez la birou. Nu s-au îndeplinit toate dar s-au întâmplat altele, care nu erau în plan. De exemplu: am găsit partenerul perfect, mai perfect decât plănuiam, am învățat să scriu repede la tastatură, cu diacritice şi am scris o carte. O carte despre veganism. Ce legătură are să scrii o carte cu veganismul? Nu pot să spun că se aplică în mod general, dar eu am scris o carte de când sunt vegană. O dorinţă, o plăcere, o scânteie, o muncă de echipă, mult timp liber dedicat cărţii şi toate alimentate de flacăra binelui, de energia spirituală a veganismului, de energia dată de superalimente şi de puterea dată de iubire. Şi spun acest lucru deoarece această carte va ajunge în multe locuri unde oamenii vor avea acces să o citească şi să îşi i-a notiţe despre alimente.

Nota bene

Dacă toată lumea are dreptul la o viaţă de calitate atunci toţi oamenii au dreptul la împlinire spirituală, împlinire care are loc mai ales după adoptarea unui stil de viaţă vegan.

Enikö Pal

Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

Înainte să fie o sărbătoare religioasă Crăciunul a fost o sărbătoare păgână definită prin practici violente. La romani sărbătoarea dura de pe 17 până pe 25 Decembrie, perioadă în care nimeni nu putea fi pedepsit pentru vătămare de persoane sau proprietăţi. Festivalul începea când era ales un „inamic al poporului” care să reprezinte răul. Fiecare comunitate opta pentru o victimă pe care o forţa să se desfete excesiv şi la finele spectacolului o ucideau. Festivalul includea sacrificii umane, intoxicaţii, desfrâu, violuri sau consumul de biscuiţi antropomorfi (în formă de figuri umane).

Sărbătoarea a fost convertită la creştinism dar acest aspect nu a avut succes şi în redefinirea practicilor violente, care au rămas valabile.

Crăciunul nu ar fi decât o mulare peste sărbătorile unor zei solari, creştinii alegând deliberat data pentru a facilita răspândirea credinţei în rândul populaţiilor păgâne. Primii creştini nu ştiau când s-a născut Iisus, pur şi simplu au asimilat festivalul solstiţiului revendicându-l drept sărbătoarea originilor lui Mesia. Multe dintre elementele sale atestă prezenţa unor reminiscente păgâne, cum ar fi folosirea pomului de Crăciun, o veche practică druidică.

Elementele sărbătorii s-au tot acumulat până în epoca contemporană.

Important este să cunoaştem istoria ca să nu fim spălaţi pe creier degeaba. Această sărbătoare este atât de populară încât nici nu se pune problema să schimbăm istoria acum, dar se pune problema să schimbăm tradiţiile violente în obiceiuri paşnice şi frumoase.

De Crăciun să fim mai buni!

Pentru unii Crăciunul este în întregime despre supradoză de mâncare nesănătoasă, abuz de alcool şi nimicirea ficatului. Totul se rezumă la uciderea a cât mai multor animale pentru ca să avem masa plină ca apoi să aruncăm la gunoi extra mega surplusul. Nu înţeleg exact de ce de sărbători încercăm să mâncăm până crăpăm. Şi cel mai bine ştiu asta cei care lucrează la spitale, când scot din oameni găleţi întregi de sarmale, prăjituri şi carne.

Ce înseamnă pentru mine Crăciunul

Dacă pentru majoritatea oamenilor această sărbătoare este despre agitaţie maximă şi cumpărături până în pragul leşinului, pentru mine este despre linişte, fapte bune, mâncare puţină dar rafinată, relaxare, gânduri curate, vizitarea familiei, vacanţă.

Şi cel mai frumos acum este că nu mai trebuie să particip la uciderea porcului. Acesta a fost unul dintre obiceiurile care m-au afectat enorm în toată copilăria. Astfel sufeream de disonanţă cognitivă, iubeam animalele dar totuşi le mâncam. Şi să nu credeţi că acest aspect nu îşi pune amprenta asupra comportamentului copilului ca viitor adult.

La începuturile acestei sărbători erau sacrificaţi oameni pentru diferite zeităţi, apoi animale erau folosite în acest scop, fiind sacrificate în cele mai groaznice şi chinuitoare moduri.

În prezent a spune că sacrificăm porcul de  Crăciun este greşit deoarece nu o mai facem pentru zei. Corect este să spunem că tăiem sau ucidem porcul de Crăciun, deoarece o facem numai din motivul de a-l mânca. O facem doar pentru stomac, pentru a mânca în exces nişte animale nevinovate care doreau să trăiască la fel de tare pe cât ne dorim şi noi.

Crăciunul nu ar trebui să includă fapte violente. De aceea şi din alte miliarde de motive, sunt vegană.

Crăciunul, dacă ar trebui să fie aşa cum îl promovăm, trebuie să îl simţim din suflet. De Crăciun să dăruim, să ajutăm, să fim mai buni, să ne bucurăm…de puţinele zile libere legale de la stat şi în care sunt închise toate magazinele. Cine le primeşte, deoarece cine nu le primeşte, are de salvat oameni ca să nu moară de la excesul de consum de animale preparate sub toate formele cât mai indigeste posibile.

Eu păstrez din Crăciun doar puţinele obiceiuri frumoase: cozonacul şi prăjiturile copilăriei, salamul de biscuţi şi ciocolata caldă cu aromă de poveste, mere coapte cu scorţişoară, sărmăluţele vegane cu smântână delicioasă, colindele care sună bine şi au versuri acceptabile. Aş accepta cu drag şi un şemineu lângă care să stau cu fiinţele( persoane şi animăluţe) dragi la o poveste de Crăciun.

Şi cel mai important este să fim mulţumiţi din adâncul sufletului şi acest lucru să se vadă pe zâmbetul nostru.

Enikö Pal

Cacao – știi ce este și de unde vine?

Cacao pulbere, unt de cacao, lichior de cacao

Cacao este denumirea semințelor produse de arborele de cacao, Theobroma cacao, care după uscare se macină sub formă de pulbere. Cacaua este un produs de export important a numeroase țări în curs de dezvoltare. Cacao este materia primă principală pentru obținerea de ciocolată. Denumirea de cacao provine din limba aztecă cacahuatl, denumire care a fost preluată de spanioli.

În Puerto Escondido Honduras, America Centrală descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii 1100 î.Hr., substanța fiind un extract din semințe de cacao care se folosea la producerea unor băuturi alcoolice. Aztecii cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli îi descoperă repede valoarea, ei găsind 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile de cacao în colonii.

Din fericire tot mai multă cacao este certificată FAIR TRADE, un program de comerţ echitabil prin care se asigură sustenabilitatea socială, economică şi faţă de mediu. Acest model de comerţ este conceput pentru a crea venituri durabile pentru fermieri şi familiile lor. Din ce în ce mai multe companii se alătură  acestui program, cumpărând cacao fair trade pentru produsele lor pe bază de cacao. Dar o ciocolată cu lapte, chiar dacă are sigla FAIR TRADE cocoa, pentru mine, o persoană care înţelege ce anume citeşte pe lista de ingrediente, este o ciocolată extrem de amară, plină de violenţă şi durere. Desigur şi foarte nesănătoasă.

Cacao ieftină, sub formă de ciocolată, unt de cacao, boabe, pulbere, are şanse mari să provină de la plantaţii unde muncitorii sunt exploataţi. Din nefericire chiar studii recente arată faptul că oamenii încă sunt exploataţi la fermele de cacao, inclusiv copiii. Iar procentul sclavagismului de pe plantaţii încă este foarte mare conform declaraţiilor din Septembrie 2019 ale autorităţilor competente.

Ideea este că trebuie să înţelegem şi să acceptăm că nu este nedrept să ne bucurăm de ciocolată chiar dacă arborii de cacao nu cresc în ţara noastră dar trebuie să plătim preţul corect pentru această minune numită cacao. Şi să ne gândim la viitor prin abordarea metodelor sustenabile.

De ce trebuie să plătim un preţ corect pentru cacao ne explică şi Carol Off, autorul cărţii Bitter Chocolate: Investigating The Dark Side of the World’s Most Seductive Sweet. Plătind preţul corect fermierii vor angaja oameni adulţi la plantaţii, cărora le vor oferi un salariu decent ca să îşi poată întreţine copii.

Trebuie să ne pese! Nu avem dreptul să îi exploatăm pe alţii, nici oameni, nici alte animale.

Cui nu îi place ciocolata? Atunci de ce distrugem această minunată planetă? Deocamdată este singura planetă pe care suntem siguri că există cacao.

De ce ne place ciocolata? Deoarece ciocolata de bună calitate conţine multă cacao.

Studiile arată că ciocolata ne afectează emoţiile şi dispoziţia prin creşterea nivelului de serotonină, ceea ce explică pofta de ciocolată în momentele de melancolie. Tot în acest scop acționează şi un neurotransmiţător denumit teobromină, un stimulant moderat utilizat uneori în tratarea depresiei. De asemenea eliberează compusul anandamidă, un neurotransmițător cu efect antidepresiv, antipsihotic și anxiolitic, care produce emoţii euforice de mulţumire şi relaxare.

Cacao poate îmbunătăţi sănătatea inimii, scade nivelul stresului şi inflamaţia, acestea fiind doar o parte din avantajele pentru corp. Consumul de cacao eliberează în creier anandamidă, endorfine, feniletilamină şi serotonină, toate acestea oferind organismului stare de bine.

Cacaua crudă combate oboseala datorită conținutului ridicat de magneziu (65% din DZR la 100g produs), un mineral implicat în activarea a peste 300 de enzime necesare proceselor metabolice. Ajută la ținerea sub control a glicemiei, îmbunătățind metabolismul glucozei și echilibrând nivelul de zahăr din organism, glicemie pe care cu toţii trebuie să o ţinem sub control, nu doar diabeticii. Crește densitatea osoasă, fiind recomandate persoanelor care suferă de osteoporoză, luptă împotriva îmbătrânirii premature prin conținutul de polifenoli şi protejează inima, fiind bogată în antioxidanți care protejează celulele și îmbunătățesc circulația sângelui.

Din punct de vedere nutriţional cacao crudă este o adevărată comoară. Cacaua conţine vitaminele B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B9 (acid folic), C si E; minerale precum magneziu, mangan, fier, cupru, fosfor, zinc, potasiu, calciu. Mai conţine şi antioxidanți (flavonoide – catechină, epicatechină, procianide), aminoacizi (serotonină, triptofan, dopamină, anandamină, PEA – element chimic care crește secreția de adrenalină), proteine şi fibre.

Cacaua este considerat un dar al zeilor.

Eu consum cacao sub forma netratată termic, cacao raw. Din depozitul meu magic cu superalimente nu lipseşte cacaua sub forma de pudră, nibs, boabe, unt de cacao, lichior de cacao şi minunatul nibs cu yacon de care m-am îndrăgostit de la prima gustare.

P.S. Nu uitaţi sloganul, să fim fericiţi dar niciodată pe suferinţa altora!

Enikö Pal

Ghidul bobocului Vegan la 1 an. La mulţi ani!

Enikö, Ionuț și Fifi – autor, editor și inspirație pentru o lume mai bună

Acum aproximativ şase ani mă uitam la televizor la o emisiune de nutriţie. Serveam un ceai delicios cu mama mea şi ne uitam la o renumită promovatoare a veganismului în România. Din păcate ea a afirmat că raw veganii au în alimentaţia lor 70% crudităţi iar în rest, 30%, de toate. A specificat de toate ca fiind carne, ouă, lapte, lactate, peşte, toate produsele de origine animală.

Toată emisiune a afirmat o mulţime de tâmpenii, prostii şi minciuni. Şi încercam să înţeleg dacă pentru unii chiar numai şi absolut numai banii contează.

Din păcate pentru ea şi din fericire pentru mine, nu am putut suporta tot ceea ce spune şi am aruncat televizorul afară pe balcon înainte să se termine emisiunea, iar după ce mama mi-a spus că vezi că trebuie să mănânci şi un pic de carne, cel puţin peşte eu i-am adus la cunoştinţă decizia mea: am să scriu o carte!

Nu s-a întâmplat nimic instant dar ideea a rămas în mintea mea şi o analizam zilnic. Doar că nu era deloc uşor de realizat. Nu aveam prea multe cunoştinţe de redactare, scriam la tastatură destul de lent, nu scriam cu diacritice şi cel mai important nu aveam susţinerea necesară. Nu poţi să scrii o carte despre exact ceea ce simţi şi vezi în jurul tău fără să ai susţinere.

Apoi a apărut, adică reapărut, el în viaţa mea. Şi atunci când apare un EL potrivit în viaţa ta, ce se întâmplă? Vă spun eu ce se întâmplă: înveţi să scrii repede la tastatură şi cu diacritice 🙂

Şi publici o carte de aproape 500 de pagini mai repede de zeci de ori decât aş fi învăţat eu tot ceea ce deja el ştia în materie de redactare, editare şi desigur partea de promovare pe Internet. Cartea trebuia să fie un ghid de 30 de pagini, maxim; dar se pare că nu s-a încadrat în acest număr de pagini.

Perioada în care am scris cartea, 2 ani de zile, a fost extrem de interesantă, frumoasă, zbuciumată, cu multe bucurii dar şi cu dezamăgiri. Înţelegeam că am să încep o relaţie cu o persoană de miliarde, el devenind vegan din ziua din care am format un cuplu, iar surprizele pe care mi le făcea legate de veganism erau zilnice, dar pe lângă toate acestea să scrii şi o carte… era mai mult decât m-aș fi așteptat.

Şi pot să dau un sfat tuturor, prima carte nu este uşor de scris. Dar îmi doream din tot sufletul să o scriu.

Mergeam de la un editor la altul, făceam drumuri lungi prin ţară şi convorbiri telefonice care nu se mai terminau cu orele. Până la urmă am editat şi redactat cartea singuri, chiar dacă textul a fost la corectat de mai multe persoane, deoarece toţi vroiau să îmi schimbe opinia. Iar eu nu vroiam să scriu minciuni ca alţii care spun că raw veganii mănâncă chiar bine carne.

Ce mi-au spus toţi din propria experienţă, mai multă sau mai puţină, unii cu zeci de cărţi editate, să ştiu că prima carte nu o să fie perfectă. Nu are cum! Mai ales că eu pur şi simplu nu aveam experienţă la scris cărţi. Am acceptat acest aspect şi în sfârşit a ieşit din lumina tiparului la 1 Decembrie 2018, de centenar, Ghidul Bobocului Vegan.

Mulţumesc pentru minunatele experienţe oferite, lansări de carte în ţară şi în străinătate, sute de autografe scrise cu drag, apariţii la radio şi televiziune. Tot datorită cărţii am cunoscut mii şi mii de oameni minunaţi. Iar proiectele nu se încheie nicidecum aici, cartea va ajunge în sute de biblioteci, toată lumea trebuie să aibă acces la adevărul de dincolo de aparenţe.

Faptul că am scris o carte mi-a dat ocazia să întâlnesc oameni care la rândul lor mi-au recomandat titluri de cărţi care merită citite. Şi chiar a meritat să le citesc. Am aflat de ce oamenii nu devin vegani atât de uşor cum ar trebui şi ce se poate face în această privinţă. Şi dacă prima mea carte nu este perfectă înseamnă că următoarea va tinde mult mai mult spre perfecţiune.

La mulţi ani Ghidul Bobocului Vegan! deschizător de drumuri din ce în ce mai optimiste.

Enikö Pal

Sclavagismul modern, sclavii cărnii

E ușor să ai grădina ta de legume! Încearcă!

Cu mulţi ani în urmă am avut un obicei foarte urât şi greşit, îmi făceam cumpărăturile alimentare la morgă. Şi atunci, ca şi acum, morga era un magazin plin doar cu diverse cadavre sau era acea parte rece şi naşpa dintr-un market unde sunt expuse bucăţi cadaverice mai roz sau mai maro, unde unele animale sunt moarte de ani şi ani de zile.

Eram şi eu spălată pe creier, ca o mare parte din lume, de tradiţie şi medicina care spune că trebuie să mănânci mortăciuni ca să ai proteine în alimentaţie. Eram şi sclava gustului, din păcate. Ştim cu toţii că renumitele mezeluri sunt preparate cu chimicale care ne fac să devenim dependenţi de ele.

Ideea este că mănânci mizerii şi cadavre dar te mai trezeşti şi la realitate! Te muţi de acasă, începi să alegi ceea ce mănânci, veganismul nu este scump deloc, sănătatea odată pierdută este o cauză greu de recuperat. Dar cui îi pasă când este tânăr, nu citeşte, nu se informează şi încă nu îl doare fiecare părticică a corpului.

După ce am încetat să mai îmi fac cumpărăturile la morgă am realizat că viaţa este chiar minunată. Am renunţat în acelaşi timp şi la ouă (ovulaţia găinii) şi m-am înţărcat, adio lapte. Hai că aşa mai merge viaţa!

Apoi raionul cu cadavre a început să îmi provoace greaţă. Wow, ce spălată pe creier am fost. Să mănânc eu animale moarte şi să spun că iubesc animalele. Eram tâmpită, proastă sau nebună sau eram greşit informată?

Sclavagismul modern, sclavii cărnii

După atâţia ani în care nu am consumat absolut nimic de origine animală mă uit la raionul de morgă când merg la cumpărături şi văd oamenii cum stau la rând şi cer o bucată de cadavru din X, o bucată de cadavru din Y, un preparat din cinci feluri de cadavre. Te apucă greaţa, voma, nervii, este o nebunie că îi vezi că au o vârstă şi încă consideră normalitate să mănânce animale. Din păcate îşi cresc copii exact în acelaşi spirit malefic şi cadaveric, îi pun pe copii să îşi aleagă mixul de cadavre. Şi acei copii reprezintă următoare generaţie care trăieşte hrănindu-se cu moartea altora şi moartea planetei. Sunt educaţi de către părinţi, nu este alegerea lor proprie. Copii adoptă comportamentul părinţilor, iar dacă mai sunt şi lăudaţi că au mâncat cărniţa de viţel, puişor, purceluş, acel copil este condamnat la toate efectele negative ale acestei alimentaţii, când pur şi simplu putea să mănânce produse de origine vegetală. Dar repet, nu este alegerea benevolă a copilului, este spălare pe creier.

Nu contează efectul asupra sănătăţii, putem să scriem cărţii de mii de pagini despre cât de mult rău face consumul de produse de origine animală. Contează faptul în sine, în secolul XXI oamenii mai merg la cumpărături la morgă. Şi stau acolo, sclavii tradiţiei, chimicalelor de sinteză şi medicilor, îşi umplu căruciorul de cumpărături cu multe kilograme de cadavre, că ei doar aşa ceva mănâncă. Apoi se miră că sunt bolnavi și nu știu cu ce să se mai trateze! Când mănânci o sumă de cadavre devii un cadavru care mai mişcă puţin; mai mult sau mai puţin. Că doar ceva mort cu siguranţă nu mai mişcă deoarece nu mai are energie, viaţă şi astfel din logică derivă că produsele din carne nu o să dea energie organismului uman.

Uitaţi-vă de curiozitate când mergeţi la cumpărături, cum stau oamenii la rând la morgă. Un lucru care nu este normal se practică totuşi. Este lipsă de educaţie, lipsă de compasiune, lipsă de interes, lipsă de etică, lipsă de UMANITATE.

Omenirea duce lipsă de umanitate. Mergi să cumperi animale ucise de către alţi oameni, mergi acasă şi tai bucata de cadavru în felii apoi o pui pe grătar şi sărbătoreşti ceva. Sărbătoreşti prin moartea altcuiva. Ce tâmpenie! Sărbătoreşti zile de naştere, nunţi, botezuri, bucurii prin moartea brutală a unor fiinţe nevinovate şi le mănânci corpurile moarte. Ce bine că am devenit vegană şi dacă voi avea copii vreodată cu siguranţă nu o să îi spăl pe creier să mănânce animale.

Am ajuns să îmi fac cumpărăturile online doar pentru a evita cât mai mult oamenii bolnavi din toate punctele de vedere care salivează în faţa vitrinei frigorifice pline de cadavre. A evoluat omenirea? Eu zic că s-a dus naibii. Omul are din ce în ce mai multă putere pe care o foloseşte din ce în ce mai greşit.

Mă supără când văd oameni care spun că sunt deştepţi, dar îi văd stând la rând cu toată lumea pentru bucăţile de animale moarte. Omenirea este o cauză pierdută deoarece oamenii de rând adoră violenţa şi o ung în strat gros pe pâine, unsoare, pateu, brânză. Oamenii cu venituri mai mari îşi permit o violenţă mai scumpă, foie gras de exemplu. Iar de la morgă îşi iau numai preparate scumpe, fără urme de soia. Dacă le spui despre veganism vei remarca că se vor revolta, iar majoritatea nu cunosc termenul.

Mai este supermarketul acela vechi de când lumea unde morga este cea mai încântătoare pentru marii devoratori de cadavre. O jumătate de porc, vă rog! Şi îţi alegi din jumătăţile de porc care atârnă cu capul în jos şi unele jumătăţi de porc au ochiul deschis. Şi bagă în ei o jumătate de porc în timp destul de scurt.

Este horror! Trăim într-un film de groază terifiant numit: OMUL consumator de carne în secolul XXI. Consumator de produse de origine animală şi de produse testate pe animale. Din păcate într-o lume pe care a modificat-o genetic în aşa fel încât să distrugă repede şi sigur echilibrul naturii, atât animale cât şi vegetale.

Şi atunci ce vrem noi să schimbăm? O astfel de societate? Din păcate răspunsul este da.

Piaţa de mezeluri vegane este în creştere în Romania şi sunt convinsă că merge înspre bine, dar oamenii vor să servească tot boli de nutriţie şi violenţă. Dacă îţi place mâncarea gen fast-food sau junk-food poţi alege liniştit varianta vegetală. Mănâncă sănătos sau mai puţin sănătos dar lasă animalele în pace! Mănâncă alimente fără aromă naturală de violenţă.

Poate într-o zi, când omenirea o să merite Pământul, uciderea unui animal o să fie o faptă ilegală, raionul de morgă o să fie o amintire urâtă, iar pe Pământ va domina pacea. Pacea începe din farfuria fiecărei persoane. Devin-o vegan! Treci pe lângă raionul de carne fără să îţi pară rău vreodată, iar într-o zi vei realiza că a fost un comportament anormal pentru specia umană.

Deocamdată MinoritateA are dreptate dar MajoritateA este extrem de bine spălată pe creier.

Poate reconsideri ce mănânci acum și faci o schimbare în alimentaţie!

Enikö Pal

Costul unei alimentaţii vegane

Ce găsești pe dealurile din jurul casei: coarne

De când sunt vegană am auzit atât de multe mituri câte nu au auzit un miliard de omnivori într-o viaţă.

În principiu fiecare mit îşi merită propriu articol, iar astăzi voi scrie despre o scuză destul de comună pentru a continua consumul produselor de origine animală.

MIT: veganismul este scump.

Primul lucru pe care îl afectează alimentaţia este bugetul. Deoarece după aer şi apă următoarea necesitate este hrana. Şi costă. Aceasta este o ordine generală a necesităţilor fiziologice, unii pot pune pe alt loc sexul, motocicleta, adăpostul, transportul, zborul, totul este discutabil. Dar oare le clasifică cineva înaintea mâncării?

Astăzi vorbim despre mâncare, mâncare pe care în general trebuie să o cumpărăm. Vorbim acum despre oamenii obişnuiţi care au mâncare şi acasă, nu mănâncă doar în oraş şi nu au bucătar şi servitori.

În cazul acesta putem face foarte multe greşeli deoarece majoritatea mâncăm din instinct sau din amintiri din copilărie.

Cumpărăturile din instinct, atunci când ai zero cunoştinţe despre nutriţie, este atunci când cumperi toate mizeriile din magazin fără să gândeşti ce naiba sunt unele chestii. Deoarece nu poţi citi ingredientele, ţi se rupe limba în cinci. Oricum corpul tău este un tomberon pentru chimicale de sinteză deci dă-i să sune, umple căruciorul, otrăveşte-te şi otrăveşte-ţi şi copii.

Cumpărăturile din amintiri sunt acelea în care eşti prezent la raionul de morgă la fiecare sesiune de cumpărături, apoi mai cumperi şi multe mizerii care le-ai mâncat dintotdeauna. Nu contează că eşti bolnav terminat, chestiile acelea indigeste şi naşpa sunt tradiţionale, carne să fie, brânză şi ouă… trebuie consumate pentru proteine, calciu şi colesterol. Doar produsele de origine animală conţin colesterol. Ești sigur de asta?

În România sunt patru posturi mari şi late şi alte posturi mai scurte. În perioadele de post găsim mâncare vegană la preţuri foarte bune doar trebuie să citim totuşi etichetele foarte atent. Eu citesc etichetele si la produsele vegane.

Mâncarea vegană este mai ieftină decât cea pe bază de produse de origine animală sau maxim este la acelaşi preţ. Desigur, chestiile şmechere vor fi scumpe indiferent dacă sunt vegane sau non vegane.

Ceea ce costă scump este mâncarea organică, ecologică cum vreţi să îi spuneţi. Dar acea mâncare ECO este scumpă indiferent dacă este din vegetale sau cadavre ECO.

Cătină eco, direct de la sursă. Însă din comoditate câți merg să o culeagă?

Eu încă mă întreb: ce credeţi că este scump în mâncarea vegană cu excepţia alimentelor de fiţe?

Făcând o comparaţie cu un cuplu omnivor obişnuit am realizat că noi cheltuim cu până la cinci ori mai puţin pe mâncare, iar din casa noastră nu lipsesc niciodată zeci şi zeci de superalimente, seminţe, sâmburi, pulberi, fructe şi legume uscate, nucifere, alimente integrale, cereale, pseudo cereale, alge, toate condimentele din Romania şi multe condimente de pe întreg globul. Mii şi mii de ceaiuri, seminţe pentru germinat, lucernă, broccoli, schinduf, foarte multe. Congelatoarele sunt pline, cătină strânsă din mijlocul naturii sau pizza vegană de la Lidl. Nu suntem extremişti, suntem oameni obişnuiţi care evită să producă suferinţă chiar şi unei musculiţe de oţet. În ceea ce privește pizza, o pizza în oraș te costă de multe ori peste 20 lei, iar o pizza făcută în casă tot pe acolo. Revenind la cea din supermarket, o pizza semi-preparată poate fi 10-15 lei, iar o pizza vegană este 6 lei în Lidl sau vegetariană intre 8-13 lei. Deci trage tu concluzia cât de scump este să consumi mâncare vegană.

Mai scăpăm şi la chestii rafinate din market, nu sunt mândră de asta, dar nici nu mă simt vinovată deoarece aceste alimente au un procentaj foarte mic în alimentaţia noastră. Şi sunt vegane! Pot să mănânc ceva vegan dar rafinat, pasteurizat sau care conţine E-uri vegane. Pot să condamn nişte cartofi nevinovaţi la moarte şi să îi prăjesc în ulei fierbinte apoi să le adaug un sos de usturoi preparat acasă sau cumpărat şi să pregătesc un bol imens de salată cu seminţe şi fulgi de drojdie inactivă sau poate minunatul iaurt simplu de la Take it Veggie. Şi după toate acestea pur şi simplu să nu mă simt vinovată.

Nu înseamnă ca apoi nu îmi răsplătesc organismul cu pulberi pline de clorofilă şi nutrienţi valoroşi. Pulberi pe care din nou le găsim la preţuri foarte acceptabile pentru un salariu mediu. Pulberi din iarbă de grâu, orz, ovăz, spirulină şi multe altele de care organismul se bucură enorm, trecând peste plăcerea vizuală, psihică, fizică pentru cartofii prăjiţi.

Veganismul începe prin eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie şi în acelaşi timp din casă. Şi uite aşa o să începi să găteşti vegan, iar în marketuri găseşti orice în varianta vegană, de post, unele cu aceeaşi tonă de chimicale de sinteză dar fără lapte, ouă, grăsimi animale, etc.

Mure eco – foarte bune, doar să nu te întâlnești cu ursul când le culegi 🙂

Am făcut un experiment şi am văzut că pot să pregătesc două porţii mari, gustoase şi sănătoase de mâncare vegană chiar cu 4-5 lei. În câteva minute. Fără cadavre, fără lapte, fără ouă, fără mizerii, fără otravă.

În schimb dacă insişti la un buget cât se poate de redus trebuie să fii la locul potrivit la momentul potrivit, să ştii să vânezi promoţii şi reduceri. Ceea ce poate să fie destul de interesant şi cu rezultate uimitoare.

Firmele cu produse de renume au înţeles că trebuie să includă in gamele lor şi produse de post, pentru vegani sau religioşi. Astfel dacă ne plac anumite produse de când ne ştim, acum le găsim în varianta vegană exact la acelaşi preţ cu cele cu lăptic şi ovulaţie de găină. Şi uite aşa dovedim că veganismul nu este sub nici o formă mai scump decât alimentaţia clasică. Exemplele pot continua nelimitat, la fel se aplică la conserve, mezeluri, brânzeturi.

Problema oamenilor care afirmă că veganismul este scump este că au o boală care se numeşte reticenţă la gândire şi mai ales la schimbări. Faci o ciorbă excelentă de legume şi apoi arunci în ea o bucată de chestie moartă de cine ştie când. Dacă nu adăugai cadavrul , ciorba era vegană. Şi era mai ieftină, mai sănătoasă, mai prietenoasă cu mediul, mai digerabilă, iar farfuria ta se transforma din violenţă în pace. Este o diferenţă mare! Este o diferenţă pentru tine, pentru oamenii din jurul tău, pentru oamenii din întreaga lume , pentru animale, pentru natură, pentru planetă. Te-ai gândit vreodată să faci cumpărături alimentare la acelaşi buget sau mai mic şi să faci o diferenţă imensă în lume? Să conteze atât de mult să nu adaugi şi cadavrul în oală sau tigaie. Știai că într-un burger de vită pot fi părți de la peste o sută de vite? Acesta este realitatea dovedită prin analize ADN dintr-un singur burger.

Mâncarea vegană care este asemănătoare cu cea de origine animală are cam acelaşi preţ cu cea animală. Nu văd nici o scuză să se încheie tâmpenia şi mizeria consumului de animale şi ca specie umană să consumăm doar produse vegetale. Inclusiv cei care sunt sclavii gustului de burger, mezeluri, friptură, pot face asta. Bun venit în lumea alimentelor vegane dubioase, care dacă eşti vegan şi le consumi, întrebi de mai multe ori dacă produsul este vegan, dacă sigur nu este o confuzie şi produsul este din carne. Ca vegan aduce un sentiment de nelinişte dacă nu vezi clar că produsul este vegan. Ca omnivor aceste produse fac oamenii să înţeleagă că nu este nevoie să ucidem ca să ne continuăm ideea greşită a alimentaţiei cu carne. Eu cred în aceste alimente! Cred că ajută mulţi oameni dependenţi ai gustului, texturii şi tradiţiei, să îşi învingă dependenţa pe care eu personal nu o pot înţelege.

Ca om cu buget mediu sau sub mediu poţi avea o alimentaţie vegană obişnuită. Exceptând creaturile acelea cu două picioare care mănâncă doar produse de origine animală, majoritatea oamenilor au prostul obicei să strice orice bunătate din vegetale cu o bucată de animal, uneori mort, alteori viu, cu nişte lapte, smântână sau ovulaţie de găină. Dacă nu le ai în casă instant vei găti vegan şi bun şi gustos. Şi ieftin. O să spuneţi: cărniţa este ieftină şi bună. Dacă aţi ştii voi de unde este carnea ieftină v-ar cam ieşi ochii din cap şi inima din piept şi aţi înţelege că omul este o creatură oribilă când nu îşi asumă să vadă de unde vine carnea la raft.

Pe termen scurt mâncarea vegană este soluţia pentru cei cu buget redus, studenţi, copii care nu au părinţi bogătaşi, pentru oamenii de rând, pentru familii, pentru cei care au un loc de muncă obişnuit în România. Cine nu a mâncat niciodată zacuscă? Ups… este vegană. Sau o mâncare de fasole de post cu gust de mai vreau. Mâncarea din vegetale este extraordinară! Este minunată!

Pe termen lung veganismul înseamnă dreptul o la viaţă de calitate. Cei care sunt mari consumatori de produse de origine animală sunt condamnaţi la boli de nutriţie, la gută, boli de inimă, colesterol şi trigliceride mărite, iar suplimentele şi medicamentele sunt scumpe. Astfel o mare parte din venituri se duc pe medicamente şi suplimente.

Nu mai bine arunc din casa mea şi din viaţa mea alimentele care nu sunt hrană pentru mine şi de banii aceia merg în vacanţă. Pot mânca cu sufletul împăcat o ciorbă de legume, o salată cu germeni de schinduf şi grâu, un iaurt de soia, o felie de pâine cu ciocolată tartinabilă vegană, sau să merg până la Berlin să mănânc wurşti berlinezi vegani deoarece sunt extrem de gustoşi. Sau să dai o fugă cu motocicleta până în Ungaria să mănânci un Magnum vegan? Avem şi produsele noastre în România chiar gustoase şi care sunt exportate în multe ţări din lume, dar trebuie hrănit şi spiritul de aventură.

Să faci şi tu cel mai bun lucru din toată viaţa ta, devin-o vegan.

Nu ştii cum? Citeşte cartea ”Ghidul bobocului vegan”, intră pe grupuri de facebook care includ subiecte despre alimentaţie şi cumpărături vegane în România. Întreabă un vegan.

Enikö Pal

La mulţi ani pentru o lume mai bună!

Pe 1 Noiembrie sărbătorim ziua mondială a veganismului. Această dată a fost stabilită de către Louise Wallis în 1994  ca o formă de comemorare a cincizeci de aniversări a Societăţii Vegane. Societatea Vegană fiind înfiinţată în 1944. În timp, s-au pierdut înregistrările care marcau exact data înfiinţării acestei societăți, așadar a fost aleasă data 1 Noiembrie pentru comemorarea acesteia deoarece coincide în multe religii cu sărbători menite aducerii aminte a celor trecuți în neființă; cum ar fi Ziua Morţilor, Halloween, Samhain, Dias de los muertos, etc.

Termenul vegetarian a fost folosit încă din 1839 şi definea o alimentaţie pe bază de vegetale. Mai târziu termenul VEGAN a fost definit de către Donald Watson, avocat pentru drepturile animalelor şi fondator al Societăţii Vegane, ca vegetarian care nu consuma produsele lactate.

Astăzi veganismul defineşte persoanele care nu consumă deloc produse de origine animală, nu folosesc produse care includ în lanţul de producţie suferinţa animalelor, nu folosesc produse testate sau obţinute din animale. Mai mult de atât, mulţi vegani sunt ecologişti, au grijă ca acţiunile lor să fie prietenoase cu mediul înconjurător, practică activismul pentru animale, ajută animalele din punct de vedere practic, nu doar teoretic.

Sunt foarte multe lucruri minunate pe care le fac veganii dar oamenii nu le văd. Deoarece ei nu vor să vadă multe lucruri si fapte.

Într-o lume în care violenţa, durerea, suferinţa, chinul, foametea, războiul, ura, răutatea, vărsarea de sânge, moartea în chinuri groaznice, groaza și boala sunt considerate o normalitate şi o necesitate. În această lume, noi, veganii, am ales să fim cinstiţi, am ales să mergem separat de turma care se îndreaptă pe un drum ce duce la degradare și o viață plină de chin și boli.

Noi am ales să facem din lumea aceasta un loc mai bun. Cu paşi mici dar siguri.

Şi nu, nu mă laud, dar din tot sufletul spun LA MULŢI ANI de Ziua Mondială a Veganismului! În fiecare zi sunt fericită pentru alegerea mea. Veganismul te face un om minunat.

La mulţi ani tuturor veganilor!

Sunteţi minunaţi!

Enikö Pal

Când în apa de la robinet va fi adăugat lapte

Dacă căutăm definiţia cuvântului mamă îl vom găsi atât în regnul animal cât şi în cel vegetal, contrar majorităţii oamenilor care consideră că doar femeia din specia umană poate să devină mamă.

O mamă este o femelă din orice specie animală care dă naştere unui pui. Mamele din orice specie îşi iubesc puii la fel de mult ca şi mamele din specia umană. Dacă nu luăm în considerare că o femeie poate să nască şi să îşi arunce copilul viu la tomberon.

Din păcate suntem nişte fiinţe exagerat de egoiste. Ca mamă treci printr-o sarcină cu tot ceea ce are ea bun şi rău apoi dai naştere unuia sau mai multor copii pe care îi iubeşti enorm şi sunt lumina ochilor tăi. Cinic, doar pentru că deţii bani şi putere înţeleasă greşit, plăteşti ca altei mame ( eu nu fac diferenţă între specii) să îi fie luat puiul nou născut ca tu să poţi bea laptele femelei respective şi să îl dai şi copiilor tăi. Sună jenant şi este jenant. Să omori puiul altei mame ca apoi să îi bei laptele, ca adult înţărcat de zeci de ani, nu este o faptă corectă.

Ştim, suntem spălaţi pe creier că suntem rasa supremă care are drepturi depline asupra tuturor animalelor de pe planetă. Le înseminăm artificial în moduri groaznice, le luăm puii pe care în mâncăm şi apoi le bem laptele care este produs pentru puiul pe care l-am mâncat. Omul este o fiinţă blânda şi minunată, doar pentru că este un criminal în serie legal. Animalele nu au drepturi, sunt oameni care nu au drepturi, sunt folosiţi la teste medicinale pe viu, dacă trăiesc sau mor este tot una, ei nu au drepturi şi păreri. Ce facem animalelor facem şi semenilor noştrii, pentru că oricum nu îţi pasă pentru ce plăteşti. Cele mai de calitate medicamente au fost dintotdeauna testate pe viu, pe oameni.

Suntem o specie de papă-lapte, singura specie care mai bea lapte după înţărcare, pentru ca este o hrană completă pentru noi. Este pe naiba! Să ne lămurim odată ce este laptele.

Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor femele. Este sursa principală de nutriție a nou-născuților, înainte de a fi capabili să mănânce şi altceva.

Apoi vine o vârstă de înţărcare, când nou-născutul nu mai primeşte lapte. Singura specie care nu acceptă că aşa este normal şi natural, este OMUL.

Şi omul continuă să profite de puterea sa şi să ia laptele altor femele, mai ales de la vite.

Şi nu numai că îl bea dar pur şi simplu îl introduce în tot ceea ce găteşte acasă şi în tot ceea ce este în supermarket. Vom găsi lapte în carne( ce tâmpenie!), în pâine, în orice mâncare, în orice băutură, în suc, în apă, în produse de igienă, în orice! Vom găsi lapte în orice! Vom găsi lapte chiar şi în obiecte.

Oamenii adaugă lapte în tot ceea ce gătesc acasă. Laptele care este pentru nou născuţi şi atât.

De ce facem aceste lucruri? Simplu, pentru că suntem o societate cinică şi egoistă care îşi merită sfârşitul tragic care o aşteaptă.  Cum să adaugi lapte în orice? De curiozitate să vă uitaţi că orice aliment are lapte, exceptând cele pe care scrie VEGAN şi încă câteva produse de post care conţin gândaci. Pentru cei intoleranţi la lactoză au scos lactoza din lapte. Ce stupid! Şi aceia nu pot bea lapte vegetal? Ce naiba, oricum toţi suntem intoleranţi la lactoză după ce nu mai primim lapte de la pieptul mamei.

Suntem o societate spălată pe creier CU LAPTE.

Sunt trei factori care îi prezint ca să dovedesc acest lucru

 – tratăm greşit animalele, fermele şi iadul sunt sinonime

 – consumul de lapte de la alt animal ne face foarte mult rău şi trebuie să recunoaştem că nu suntem foarte sănătoşi

 – din punct de vedere ecologic producţia de lapte este un dezastru. Stomacul dublu al vitelor, şi nu numai, este o sursă imensă de metan. Ştiu, adultul care se trezeşte dimineaţa şi bea o cană mare de lapte de vită nu dă nici doi bani pe acest aspect. Apoi afirmă ca este un mare ecologist.

Citiți şi cartea ”Ghidul bobocului vegan” pentru a afla cu ce vă otrăviţi zilnic şi cum distrugeţi planeta.

 Oamenii spun ca vitele sunt tratate uman în ferme iar în abatoare sunt ucise uman. Cum să ucizi uman?

Aşa cum afirmă cei care au fost acolo?

 Gail A. Eisnitz arăta în cartea sa ‚Slaughterhouse‘

‚Am văzut carne vie de vite. Le-am auzit mugind, când oamenii înfigeau cuţitul și încercau să le jupoaie pielea. Mă gândesc că este oribil pentru un animal să moară așa puţin câte puţin, în timp ce diverși angajaţi își îndeplinesc diferite operaţiuni de prelucrare, pe care le au de făcut asupra sa.‘ ‚Majoritatea vacilor pe care le suspendă …, sunt încă în viaţă. Le despică. Le jupoaie. Sunt întotdeauna încă vii. Picioarele le sunt tăiate. Au ochii larg deschiși și plâng. Ţipă, și poţi vedea, cum ochii aproape le sar de durere din orbite.‘ ‚Un angajat mi-a povestit, cum o vacă care a rămas blocată cu un picior în podeaua unei mașini de transport, s-a prăbușit. ‚Cum ai scos-o vie de acolo?‘ l-am întrebat pe tip: ‚Oh‘, răspunde el, ‚ne-am dus sub camion și i-am tăiat piciorul.‘ Când ţi se spune așa ceva, înțelegi că se întâmplă multe lucruri care rămân ascunse, de care nimeni nu are habar.‘

Laptele nu vine de la vitele mov, aşa cum cred mulţi care nu au văzut o vacă în viaţa lor.

Cei care au văzut realitatea din ferme afirmă că acolo este iadul. Medicul de renume mondial Ernst Walter Henrich ne povesteşte despre sursa de unde bem lapte.

„Vacile de lapte“, datorită producţiei continue de lapte ajung în scurt timp să fie extenuate și atunci când nu mai pot da suficient lapte sunt trimise la tăiere. În loc să trăiască aproximativ 25 – 30 ani, cât este durata normală de viaţă a unei vaci, „vacile de lapte“ extenuate de numeroasele nașteri și de producerea continuă de lapte, sunt „puse pe liber“ după numai 3 – 5 ani. Deoarece organismul și ugerul acestor vaci nu au fost create pentru a fi exploatate într-o măsură atât de intensivă, după ceva timp apare o inflamație dureroasă a ugerului, cunoscută sub numele de mastită. Această inflamație, fie este tratată cu antibiotice, fie se soldează cu trimiterea vacii respective la abator. De aceea nu trebuie sa ne mire faptul că există în lapte și in produsele lactate puroi, antibiotice sau alte medicamente. Anual vacile sunt inseminate artificial, de fapt violate, pentru ca fluxul de lapte să nu se oprească, deoarece vacile produc lapte numai după ce dau naștere unui viţel. După naștere, mama și copilul sunt separaţi, despărţire care provoacă ambilor o traumă dureroasă. Datorită instinctelor naturale, această separare este atât de dureroasă și atât de dramatică, încât atât vaca, cât și viţelușul plâng, mugesc și ţipă zile întregi după ce au fost despărţiţi. Oricum, pentru acești nefericiți viţeluși, suferinţa nu se termină aici. Viţeii de sex feminin ajung să fie folosiți în producţia de lapte, unde le înlocuiesc pe mamele lor extenuate. Și aceste viţelușe intră în cercul vicios al înseminărilor forţate, al deteriorării corporale prin extracţia intensivă de lapte, nașteri și separări dureroase pe tot timpul scurtei lor vieţi. Viţeii de sex masculin sunt ţinuţi în niște boxe strâmte și întunecoase, puţin mai mari decât corpul lor, și sunt hrăniţi o perioadă pentru a fi folosiţi la producţia de carne. Însă, din cauza faptului că se nasc prea mulţi viţei, deseori aceștia sunt pur și simplu distruși în așa numitele „abatoare Herod“. Aceste atrocități se petrec numai datorită cererii consumatorilor pentru lapte și produse lactate, ale căror efecte devastatoare asupra sănătăţii umane au fost între timp demonstrate de nenumărate studii știinţifice.

Nenumărate înregistrări video (publice sau cu camera ascunsă) din abatoare și ferme din lumea întreagă dovedesc, că animalele nu numai că sunt supuse ororilor și torturilor unei exploatări intensive și a unor omoruri în masă, ci și că sunt șocant de des torturate în mod intenţionat, respective premeditat, de către angajaţii abatoarelor, din motive sadice. Pentru mine ca medic care posedă cunoștințe de psihologie, aceste atrocităţi extreme din abatoare nu sunt surprinzătoare. După evaluarea a multor filme și documente, abatorul și ferma de animale par a fi locul ideal, unde pot fi puse în practică perversiuni sadice (care rămân întotdeauna nepedepsite). Acest lucru trebuie să îi fi e clar fiecărui consumator de produse animale. Până la urmă și vacile de lapte și puii nefolositori sunt omorâţi în aceleași abatoare, când devin nefolositori și nu mai aduc profi t. De aceea, între consumul de carne și cel de lapte sau ouă nu există vreo diferenţă din punct de vedere etic. Animalele bio sunt omorâte în aceleași abatoare și sunt supuse aceleiași terori ca toate animalele măcelărite. Etichetarea cu denumirea Bio a produselor animale, nu reprezintă decât un truc de marketing, folosit pentru a manipula oamenii care au o oarecare compasiune, pentru ca aceștia să consume cu conștiinţa oarecum împăcată carne, ouă și lapte. Așa numitele „legi pentru protecţia animalelor“ sunt un eșec total când este vorba de protecţia animalelor de fermă. În realitate nu sunt nimic altceva decât niște legi prin care se protejează animalele de casă, precum câinii și pisicile.

 Jurnalistul Ingolf Bossenz spune într-un articol: „În societatea civilă, protecţia animalelor este clar definită. Cel care își mângâie câinele cu o mâna, iar cu cealaltă se îndoapă cu un șniţel, întrunește profilul ideal al schizofrenicului.“ Fiecare consumator decide în fiecare zi la magazin, dacă vrea să sprijine, să inducă și să cauzeze, prin achiziţiile sale de carne, pește, lapte, produse lactate, brânză și ouă, exploatarea extrem de brutală, torturarea fără milă și uciderea animalelor.

Tu unde te încadrezi? Răspunde sincer.

 Laptele este necesar pentru oameni. Da, este necesar laptele matern până la înţărcare, în rest este spălare pe creier cu lapte.

Numeroase studii au demonstrat legătura dintre consumul de lapte și un număr de boli grave precum cancerul de sân, cancerul de prostată, Alzheimer, scleroza multiplă, Parkinson, diabet de tip I și II, cancer ovarian, osteoporoză, etc. Statisticile publicate de către Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) privind incidenţa cancerului de sân se corelează cu nivelul consumului de lapte în ţările respective. Raportul „EU-BST-HumanReport“ iniţiat de UE, în care s-au verificat efectele consumului de lapte asupra sănătăţii oamenilor, a concluzionat că datorită conţinutului de hormoni din lapte, poate fi stimulată creșterea tumorilor maligne, în special în cazul cancerului de sân și de prostată.

Câteva citate din cartea „Studiul China“ a profesorului Dr. T. Colin Campbell: „Cei care mâncaseră cele mai multe alimente de origine animală, se îmbolnăviseră cel mai mult de boli cronice. Chiar și cantităţi relativ mici de alimente de origine animală au fost asociate cu efecte dăunătoare. Cei care mâncaseră cea mai mare parte de alimente de origine vegetală, erau cei mai sănătoși și nu aveau nici o tendință de a dezvolta vreuna din bolile cronice.“ „Ce tip de proteină s-a dovedit în mod evident și constant a fi cauzatoare de cancer? Caseina, care întrunește 87 % din totalul proteinelor conţinute în laptele de vacă, era un promotor de dezvoltare pentru toate stadiile evolutive ale cancerului. Ce tip de proteină s-a dovedit a nu fi promotor al bolii canceroase, chiar și consumată în doze crescute? Proteinele sigure au fost cele de origine vegetală, de exemplu cele din grâu și soia.“ „Nutrienţii din alimentele de origine animală au dus la creșterea dezvoltării tumorilor, în timp ce nutrienţii din alimentele vegetale au redus dezvoltarea tumorilor.“ „Asocierea strânsă a unei alimentaţii bogate în proteine de origine animală, bogată în grăsimi, cu producerea de hormoni sexuali și o menstră timpurie, trăsături care cresc semnificativ riscul apariției cancerului de sân, este o observaţie importantă. Este foarte clar că nu ar trebui să ne lăsăm copiii să consume o alimentaţie bogată în alimente de origine animală.“

Eu personal nu mă consider vinovată pentru faptul că circul cu maşina deoarece poluez infim faţă de consumatorii de lapte. Cană cu lapte pe care o consideri necesitate este un factor poluator imens, la fel ca şi toate produsele pe care le consumi şi conţin lapte. Cui îi pasă? Generaţiei actuale, poate următoarei generaţii, dacă o să mai fie.

De reţinut: animalele sunt violate în mod abuziv prin metoda înseminării artificiale ca să nască puii, apoi puii să le fie ucişi şi mâncaţi şi oamenii să bea laptele femelelor.

Ca femeie nu ai suporta nici 10 secunde să vezi adevărul din spatele laptelui şi să faci parte din el. Dar plăteşti pentru asta.

Cel mai bine oamenii pot să reţină cât de puţine informaţii dacă la sfârşitul articolului răspund la câteva întrebări.

Este necesar să bem lapte de origine animală dacă ne face rău?

Este necesar să bem lapte de origine animală daca prin acest lucru facem rău animalelor şi mediului?

Este necesar să bem lapte dacă suntem intoleranţi la lactoză?

Între violenţă ( lapte animal) şi pace (lapte vegetal) tu ce alegi?

Oare cei care nu mai sunt spălaţi pe creier cu lapte animal văd altcumva lumea? Nu există nici un PRO lapte animal pentru consum uman.

 Avem alternative, scuze nu există pentru ceea ce facem animalelor în fermele de lapte.

Enikö Pal

Cafea Reishi

Ce ar trebui să știu despre cafea?

Cafeaua

Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină și care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate.

Cele mai vechi informații credibile cu privire la consumul de cafea datează din secolul al XV-lea, din Yemen, Peninsula Arabică. În acele regiuni, boabele de cafea au fost pentru prima dată prăjite și consumate într-un mod similar celui din prezent. Originea cafelei ar fi o zonă a Etiopiei numită Kaffa, de unde se răspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt.

Cafeaua este la început privită drept aliment şi nu băutură, iar în Orient toate păturile sociale au acces la ea. În 1453 cafeaua este adusă la Constantinopol unde este deschisă prima cafenea din lume. Totodată legea turcească permitea femeii să divorţeze dacă soţul său nu îi aducea zilnic raţia de cafea.

Cafeaua este declarată băutură permisă creştinilor de către Papa Clementin al VIII-lea şi este adoptată de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmată de una în Paris, în 1672. La 1700 existau deja 2000 de cafenele în Londra. În Brazilia industria cafelei debutează cu legătura extraconjugală dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde nişte lăstari de arbore de cafea. Cafeaua primeşte chiar o odă din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.

Cafeaua este un excelent stimulent al sistemului nervos, te energizează, îţi îmbunătățește pe termen scurt memoria, atenţia şi concentrarea. Creierul tău este în alertă şi atent la orice stimul din mediu după ce consumi cafea. Cafeaua are efect diuretic,  stimulează organismul să producă mai multă urină. Atenţie la hidratare! Mai multă cafea înseamnă şi un necesar mult mai mare de apă pentru organism.

Facilitează oxigenarea sângelui şi respiraţia, dilatând tractul respirator şi permiţând pătrunderea aerului în plămâni. Cafeaua este utilizată de către unii specialişti în calmarea simptomelor astmului şi altor afecţiuni respiratorii. Este de asemenea un bun remediu împotriva constipaţiei.

Băutorii de cafea primesc zilnic o doza importantă de antioxidanţi, crom şi magneziu, care ajută la reglarea nivelului de glicemie în sânge.

 După ce bem cafea, cafeina este absorbită de fluxul sanguin. În creier, cafeina blochează neurotransmiţătorul denumit adenozină. Când acest lucru se întâmplă, creşte nivelul altor neurotransmiţători, cum ar fi dopamina şi norepinefrina. Studiile de laborator realizate pe oameni au dovedit că diferite aspecte ale funcţionării creierului sunt îmbunătăţite de cafea, incluzând memoria, starea psihică, vigilenţa, nivelul de energie, timpul de reacţie şi funcţiile cognitive.

 Cafeina creşte nivelul de adrenalină. Acesta este hormonul de „luptă sau fugi”, care are ca rol pregătirea organismului uman pentru eforturi fizice intense. Cafeina face ca celulele grase să distrugă grăsimea corporală, eliberându-se în sânge sub formă de acizi graşi liberi şi făcându-le să devină combustibil pentru organism. Performanţele fizice sunt îmbunătăţite de consumul de cafeina, dar desigur nu pe termen lung.  

Majoritatea substanțelor nutritive prezente in boabele de cafea nu sunt distruse in procesul de prelucrare si preparare, cum ar fi: B5, B2,B1,B3, potasiu, magneziu, mangan.

Din anumite motive, băutorii de cafea au un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2. Studiile au demonstrat că persoanele care beau cantităţi mari de cafea au un risc mai scăzut cu 23-50% de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2, un studiu arătând că riscurile pot fi scăzute chiar cu până la 67%.

Boala Alzheimer este cea mai comună boala neurodegenerativă. Trebuie să mâncăm sănătos şi să facem sport. De asemenea consumul de cafea pare a fi o măsură de prevenţie foarte eficientă a acestei boli.

Boala Parkinson este a doua boala neurodegenerativă din lume ca număr de persoane afectate. La fel ca şi în cazul bolii Alzheimer, în prezent nu se cunoaşte nici un tratament eficient. Studiile efectuate până în prezent au descoperit că băutorii de cafea au un risc mult mai scăzut de apariţie a bolii Parkinson.

Cafeaua ne ajută în lupta cu afecţiuni precum ciroza.  Ciroza este o afecţiune din cauza căreia celulele ficatului sunt distruse, iar ţesutul normal şi funcţional al ficatului este înlocuit de ţesut cicatricial. Studiile arată că unul dintre principalii apărători ai ficatului împotriva cirozei este cafeaua. Persoanele care consumă cafea pot avea un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză.

Cafeaua ne ajută să luptăm cu depresia şi cancerul. În cazul cancerului cafeaua constituie un factor protector, cel puţin în cazul cancerul hepatic şi colorectal. Studiile au arătat că băutorii de cafea au un risc cu 40% mai redus de a se îmbolnăvi de cancer hepatic şi cu 15% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer colorectal.

S-a vehiculat adeseori ideea că tensiunea arterială crescută poate fi provocata de cafeină. Deși acest lucru este adevărat, efectul hipertensor al cafeinei este destul de mic (3-4mm/Hg) și de obicei, nu apare atunci când bei cafea normală. Efectul hipertensor poate persista la anumite persoane, prin urmare este recomandat să ţineţi cont de acest lucru dacă aveţi probleme cu hipertensiunea.

Studiile efectuate de către oamenii de ştiinţă nu atestă mitul conform căruia cafeaua este responsabilă de apariţia bolilor cardiace.

Există multe studii desfășurate pe perioade lungi de timp (între 18 și 24 de ani) care au concluzionat că persoanele care beau cafea zilnic trăiesc mai mult. Efectul de longevitate pare să fie şi mai accentuat în cazul bolnavilor de diabet de tip 2, conform unui studiu care s-a desfăşurat timp de 20 de ani.

Un studiu realizat de Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Harvard arată faptul că cei care beau cafea prezintă un risc de sinucidere cu până la 50% mai mic. Băutura acţionează ca un antidepresiv uşor şi ajută organismul să producă mai multă dopamină, noradrenalină şi serotonină.

Cercetătorii norvegieni au observat că persoanele care beau cafea acuză un nivel al durerii de maximum 41, pe când cei care nu obişnuiesc să bea cafea simt durerile mai intens, ajungând la un nivel de 55, datorită faptului că băutura stimulează producţia de dopamină şi serotonină.

Din cauza cofeinei din compoziție, cafeaua poate solicita prea mult sistemul nervos sau cardiovascular al persoanelor care suferă de afecţiuni cronice, hipertensiune, sau care urmează anumite tratamente.

Oamenii de ştiinţă susţin că o concentraţie prea mare de cofeină poate conduce la deshidratare şi la creşterea stării de anxietate, de aceea cafeaua prea concentrată poate să aducă mai multe deservicii organismului, decât beneficii.

De reţinut este faptul că zahărul, laptele şi orice arome adăugate în cafea o transformă într-o băutură plină de calorii şi substanţe dăunătoare. Este extrem de indicat să evităm mixurile din plicuri care conţin o mulţime de ingrediente nesănătoase.

Cafeaua este indicat să o bem neagră (Black Coffee), cu o concentraţie medie şi să nu fie fierbinte.

Eu am ales să beau o variantă de cafea de calitate superioară, cu aciditate redusă ,infuzată cu ciuperci medicinale şi anume Reishi.

Reishi este clasificată ca prima ciupercă dintre cele considerate superioare în cea mai veche farmacopee chinezească a lui Seng Nong din anul 56 î.H., dar se crede că asiaticii o foloseau cu multe secole înaintea acestei date. Este cea mai faimoasă ciupercă medicinală din lume fiind numită „ciuperca nemuririi, marele protector imunitar, spiritual şi mental”.

Combinaţia dintre o cafea de calitate superioară şi o ciupercă medicinală cu beneficii minunate nu poate decât să ofere o băutură delicioasă, aromată, sănătoasă.

Enikö Pal

Oameni și locuri – Miau Cafe

Se spune că nici o întâlnire nu este întâmplătoare și că oamenii frumoși și cu aceeași gândire se întâlnesc la momentul potrivit.

Pisică la Miau Cafe, uitându-se după oameni la masă.

Astfel am ajuns la Miau Cafe în București într-o zi călduroasă de vară. Deja era trecut de orele amiezii și alergasem dintr-o parte în cealaltă a Bucureștiului în scopuri bine definite dar nu atât de bine realizate. Am spus că am să ajung la Miau Cafe într-o zi dar desigur nu știam exact când, astfel nu am găsit-o  pe Iulia, fata cu care stabilisem să ne întâlnim. În schimb am fost primiți foarte călduros de ospătăriță. O domnișoară foarte drăguță și vegană. Nu scria pe ecusonul ei că este vegană ci pur și simplu se simte, mai ales când acel vegan iubește animalele, are un suflet frumos și o minte deschisă.

Ciocolata caldă pe care am servit-o a fost delicioasă și pisicile au fost adorabile. Pur și simplu preț de o oră m-am relaxat atât de bine încât mi-aș fi dorit ca Iulia să mai întârzie.

Locul este superb, tot ceea ce se servește la bar este vegan, diversitatea este mare și opțiunile sunt delicioase și au preț rezonabil (în caz că v-a speriat cuvântul „vegan”).

Miau Cafe este o locație cu suflet, este un loc care ne demonstrează că putem să fim oameni dacă ne dorim asta suficient de mult.  Miau Cafe s-a născut din dragoste pentru pisici și din dorința de a le ajuta. Nu este suficient doar să ne fie milă de animalele din jurul nostru. Oamenii minunați de aici fac mai mult de atât, oferă pisicilor un spațiu, le îngrijesc din punct de vedere medical. Pisicile sunt deparazitate, vaccinate, sterilizate. La Miau Cafe pisicile sunt iubite, aici oamenii au ocazia să le mângâie și să le țină în brațe chiar dacă nu le pot lua acasă. Scopul final este ca pisicile sa fie date spre adopție la oameni responsabili, deoarece spațiul nu este suficient pentru toate pisicile necăjite, părăsite și bolnave.

Spun eu că acestea sunt scopuri și fapte nobile. Acești oameni pun vorbele în aplicare, le transformă în fapte.

Dacă iubești animalele dar mai ales pisicile trebuie să ajungi la Miau Cafe!

https://www.facebook.com/cafemiau/

La Miau Cafe găsiți și cartea mea, https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/

O mare parte din banii obținuți din vânzarea cărții în incinta Miau Cafe vor merge către nevoile pisicilor.

Faptele bune, frumoase, nobile nu sunt o afacere, sunt un câștig sufletesc de neprețuit.

Pot să confirm și eu, îmi doresc să fac din lumea acesta un loc mai bun dar oamenii sunt foarte reticenți. Iulia de la Miau Cafe, ajută pisicile abandonate, rănite, bolnave. Acele pisici nu îi vor da niciodată bani. Acele pisici sunt date spre adopție și sunt sigură că se fac eforturi pentru acest lucru. Iar adopția nu include bani. Trebuie să ne ajutăm între noi, trebuie să ajutăm animalele deoarece ele ne fac umani. Uitați-vă la un om care nu iubește animalele…cum este acel om?

Toate se leagă, nici o întâlnire nu este întâmplătoare. Până la următorul articol meditează ce faci tu practic pentru o lume mai bună.

Urmăriți https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/ și https://enikopal.com

Și nu uitați să beți cea mai delicioasă ciocolată caldă la Miau Cafe!

Lansare de carte la Chişinău

Enikö Pal și Ionuț Verzea alături de oamenii ce au participat la eveniment

Pregătirea pentru un eveniment reuşit se face cu mult timp înaintea datei stabilite implicând dedicare şi muncă. Deoarece evenimentul urma sa aibă loc în afara României şi de asemenea în afara Uniunii Europene, am dat o mulţime de telefoane la autorităţi ca să ne asigurăm că vom avea toate hârtiile necesare pentru a  putea trece graniţa cu cărţile necesare pentru lansarea de carte.

Aveţi ceva de declarat?

Ca să ajungi departe şi să mai ai şi timp de plimbare la destinaţie porneşti la drum dimineaţa cât mai devreme. Undeva la orele amiezii ajungem la graniţă şi ne încadrăm să trecem pe la sectorul NIMIC DE DECLARAT. Asta nu însemnă ca nu te întreabă: aveţi ceva de declarat?

Noi nu am avut nimic de declarat dar ei cu siguranţă au avut dat fiind ca ne-au plimbat dintr-o vamă la alta timp de patru ore, am trecut pe la cele două vămi de 5 ori, ne-au verificat de 5 ori la cele două vămi, au înregistrat actele de 5 ori, iar verdictul a fost acelaşi, nu puteţi trece cărţile.

Şi trebuie să găseşti soluţii şi am găsit. Am lăsat cărţile la o staţie de alimentare carburant înainte de vamă, pe teritoriu Românesc (UE).  

Cum să faci lansare de carte cu trei cărţi?

Am ajuns târziu la Chişinău dar totuşi am mai reuşit să ajungem la adresa unde urma să aibă loc evenimentul şi anume Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. Mi-a plăcut atât de mult locaţia încât mi-a mai trecut din supărare. Şi … de la bibliotecă m-au încurajat şi erau foarte supăraţi pe cei care nu ne-au lăsat să trecem cu cărţile.

A doua zi m-am trezit cu optimism şi am continuat să spun că este mai bine că suntem acolo decât să fi anulat lansarea de carte.

Dimineaţa devreme am mers la emisiunea matinală MATINALII, la TVR Moldova, apoi am mers la SPUTNIK TV la emisiunea ”Probă la micro… SCOP”. Oameni frumoşi cu multă energie pozitivă cărora vreau să le mulţumesc pentru invitaţii.

Lansare de carte „dulce” şi „rafinată”

Ce face o lansare de carte să fie reuşită? Oamenii. La lansarea de carte de la Chişinău aveam emoţii deoarece nu aveam cărţi, ceea ce nu era deloc un caz fericit. Dar au venit oameni atât de frumoşi, frumoşi la suflet, deschişi la minte, minunaţi, încât evenimentul a luat cursul normal de discuţii cu scop nobil şi anume: cum să facă fiecare individ din lumea aceasta un loc mai bun? Toţi am rezonat pe aceeaşi idee: putem să fim mai buni dacă vrem să ne deschidem puţin ochii şi mintea şi că trebuie să ne pese.

Atâta energie bună a fost la un loc încât cred că toată lumea a simţit că uniţi şi cu aceleaşi ideal putem să schimbăm lumea aceasta mare!

Am fost onorată ca evenimentul să fie moderat de către Victoria Fonari, doctor în filologie , conferenţiar universitar, membru al Uniunii scriitorilor  din republica Moldova şi membru al Asociaţiei Semioticienilor din România.

Lansarea de carte a fost „dulce” datorită tortului delicios şi sănătos oferit de  Dulcinella Altfel ”TRUE Sweets”, mulţumim Katalina Pojoga. Rafinamentul a fost adus de către partenerii ”La Nobilita Del Gusto”, ei oferind ca premiu produse vegane din gamele de top în cadrul tombolei organizate, mulţumim Carolina Juc.

Tort vegan oferit de către Dulcinella Altfel

Nu în ultimul rând mulţumim pentru primirea călduroasă şi locaţia superbă partenerilor Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Chişinău şi Mariana Harjevschi.

Lucrurile frumoase se fac cu oameni care au aceleaşi idei, același suflet, aceeaşi gândire. Împreună suntem mai puternici, putem face schimbări mai mari şi mai uşor în bine.

Sons Of Gaia Gathering 2019 – de ce ar trebui să particip?

Enikö Pal autoarea cărții Ghidul bobocului Vegan

Numele meu este Enikö şi de aproximativ 10 ani mi-am propus un scop nobil: să fac din lumea aceasta un loc mai bun.

Am ales să vin la festivalul ”Sons of Gaia” cu această carte deoarece ştiu că este o adunare de oameni faini, iubitori de natură, de viaţă, de pace, de oameni. Am ales ”Sons of Gaia” pentru oamenii care vin la acest festival!

Sunt vegană de 12 ani, nutriţionist vegan şi nutriţionist pentru sportivi, activistă pentru animale, ecologistă, iar casa mea este planeta Pământ. După ce am cunoscut milioanele de beneficii aduse de stilul de viaţă vegan şi am experimentat ambele stiluri de viaţă, omnivor şi apoi vegan, am înţeles ce înseamnă cu adevărat împăcarea sufletească şi sănătatea pe termen lung. Suntem fiinţe spirituale astfel tot ceea ce ingerăm şi toate acţiunile noastre ne afectează mai mult decât ne imaginăm. Mulţi oameni înţeleg că suntem responsabili pentru lucrurile negative ce se întâmplă în jurul nostru: violenţă, vărsare de sânge, foamete mondială, războaie, poluare, schimbările climatice, distrugerea naturii, extincţia animalelor şi a plantelor, bolile groaznice, răutatea, mizeria. Fiecare îşi alege motivul pe care îl consideră suficient de bun ca să facă cea mai frumoasă schimbare din viaţa lui dar toţi au aceeaşi nelămurire: nu ştiu de unde să înceapă şi cum.

Acum 3 ani am simţit că nu mai am putere să explic oamenilor că mai avem milioane de plante pe care le putem consuma, că războiul și ura începe din farfuria noastră, la fel şi foametea mondială. Trebuia să explic zilnic la zeci de oameni de unde îmi iau proteinele şi calciul, trebuia să spun că mai vreau să prelungim viaţa planetei noastre şi să nu mai ucidem tot ceea ce ne înconjoară, animale, natura, planeta, tot.

Astfel am început să scriu cartea ”Ghidul bobocului Vegan”, o carte care iniţial trebuia să aibă aproximativ 30 de pagini.

Ulterior mi-am dat seama că trebuie să mai explic câteva lucruri oamenilor, din proprie experienţă, astfel cartea ”Ghidul bobocului Vegan” a ajuns la 480 de pagini și am cuprins aproximativ 80% din ce am avut de spus. Totuși a rămas material pentru încă o cărticică mai subţire. A devenit astfel o carte care deja schimbă mentalităţi şi destine la orice vârstă.

Vă aştept cu drag să ne vedem și să răsfoiţi cartea! Până atunci puteți arunca o privire în carte pe Google Books urmând următorul link și o puteți comanda de pe website în secțiunea contact.

Pagina evenimentului Sons of Gaia Gathering 2019:
https://www.facebook.com/events/transylvanian-mountains/sons-of-gaia-gathering-2019/308492216611452/

De ce să reciclezi resturile vegetale?

Îmi doresc din tot sufletul să folosesc cât mai puţine ambalaje şi pe cât posibil să fie biodegradabile și prietenoase cu mediul înconjurător. Este simplu și ușor să reciclezi dacă dorești asta cu adevărat. Metode sunt, trebuie doar puțină voință

Ne îngropăm în miliarde şi miliarde de tone de gunoaie, de plastic, ambalaje, mizerie, boli, infecţie. Toate acestea provoacă poluare care ulterior duce la boli ale oamenilor, animalelor, naturii, plantelor. Toată planeta este atacată şi distrusă de lipsa de reciclare sau mai mult de atât, de lipsa folosirii materialelor biodegradabile. Aceasta din urmă fiind modul de a face faţă nevoilor noastre pentru ambalaje şi diverse obiecte pe care le folosim pentru scurt timp și apoi le aruncăm la gunoi şi nu ne mai pasă ce se întâmplă.

Chiar fac efort în ceea ce priveşte acest aspect, inclusiv financiar. Din păcate chiar dacă locuiesc într-un oraş mare, nu am posibilitatea să reciclez nimic, singurul centru de reciclare cu program de gravide (a se înțelege, deschis 5-6 ore/zi) şi cu posibilităţi limitate de tipuri de ambalaje reciclate, centru care mai era şi la o distanța considerabilă (peste 10 km) față de unde stau, s-a închis, probabil din motive politice, așa cum se închid majoritatea inițiativelor care fac un bine comunității. Este vorba de centrul de reciclare Sigurec din incinta Carrefour. Ca să îți faci o idee, eu parcurg o distanță de 20 kilometri pentru a duce la reciclat o plasă destul de mare cu sticle, PET-uri, folii de plastic și hârtie. Daca eu fac efortul acesta, tu de ce nu ai putea?

Centru SIGUREC, a funcționat cu succes până în primăvara anului 2019. Din păcate avea un program scurt de funcționare, la 18:00 se închidea, în condițiile în care centrul comercial închide la ora 22:00.

Astfel am ajuns să beau o anumită bere la care pot să duc sticla la retur, pentru că nu am unde sa duc la reciclat sticla. Daca vă gândiţi la containerele pentru reciclare, clopotele acelea mari care au culori diferite, să fim realiști, ce se adună în ele este aruncat în acelaşi loc.

O să spuneţi că sticla este cea mai mică problemă, nu toţi bem o bere, un suc, un cidru, un vin, o apă. Şi sticla nu este biodegradabilă. Dar vă spun o problemă cu care ne confruntăm toți și anume resturile vegetale. Absolut fiecare om de pe această planetă ar trebui să recicleze resturile vegetale și alimentare. Îi suntem datori pământului cu acest lucru.

Câţi dintre voi faceţi compost din resturile vegetale? câţi dintre voi daţi înapoi pământului o parte din ceea ce v-a oferit? Poți vedea în imaginile următoare modul în care se aruncă în mod uzual gunoiul,toate la un loc comparat cu a aduna resturile vegetale și a le folosi la compost.

Aruncăm resturile vegetale la un loc cu plasticul, resturi alimentare (carne, oase, grăsimi şi produse din carne), sticla, tot felul de materiale  de origini incerte, medicamente şi alte lucruri pe care le aruncaţi la gunoi ce nu sunt biodegradabile sau sunt extrem de toxice pentru mediul înconjurător.

O soluţie ar fi să reciclăm, dar sunt în aceeaşi situație ca şi voi, nu avem unde să reciclăm. Cum spun şi autorităţile, peste 96% din gunoiul din Romania nu este reciclat şi cea mai mare parte nu este biodegradabil. Iar noi îi mai punem capac situaţiei deoarece nu reciclăm nici măcar resturile vegetale, care ar trebui să ajungă compost hrănitor pentru vegetale care apoi să fie hrană sănătoasă pentru noi. Dar nu ne pasă. În general, ca societate, nu ne pasă.

Şi dacă ne pasă, ce putem face? Putem să ne dăm puţin silinţa. Un proiect pe care visam să îl transform în realitate în urmă cu 10 ani există acum în Reghin, județul Mureș. Doi oameni minunaţi au reuşit să realizeze un proiect prin care strâng resturile vegetale de la oameni, mai ales oameni care locuiesc la bloc, apoi le transformă în compost. Un proiect de suflet, un proiect ecologist, bun pentru oameni, pentru animale, pentru planeta, pentru aer, pentru ape, pentru prezentul şi viitorul nostru.

Doresc din tot sufletul sa îi felicit pe Răzvan Ilieş şi Cristian Man pentru proiectul Regreen, proiect pe care sperăm să îl vedem implementat în tot mai multe oraşe. Pe pagina de facebook găsiţi mai multe detalii.

https://www.facebook.com/regreencompost/

În cartea mea, ”Ghidul bobocului Vegan” am dedicat un capitol pentru reciclare dar mai ales reciclarea resturilor vegetale, deoarece majoritatea consumăm vegetale. Resturile vegetale sunt cel mai simplu de reciclat deoarece pământul le primeşte înapoi şi le transforma în nutrienţi pentru următoarele culturi. Dacă separi resturile vegetale de celelalte lucruri ce le arunci vei avea parte şi de mai multă curăţenie în zona coșului de gunoi şi nu vei mai avea probleme cu mirosul neplăcut al gunoiului. Sunt milioane de beneficii în a recicla resturile vegetale.

Schimbarea în bine începe de la fiecare persoană în parte. Cere şi tu un proiect de reciclare a resturilor vegetale în oraşul tău. Înainte a afirma orice, îţi spun că se poate şi este un lucru cât se poate de bun.

De asemenea vă recomand un film extraordinar, de văzut cu familia, cu copiii, singur/ă, în cuplu, cu prietenii. WALL-E 2008

Reîmpădurim Romania, astăzi pentru albine

Enikö Pal și Ionuț Verzea – plantăm în România

Deoarece ne gândim la dragele noastre albine şi nu mă refer la miere, astăzi am mers cu voie bună la plantat salcâmi tocmai la Şercaia, județul Brașov.

Fiind week-end trezirea este devreme dimineaţa, luăm un mic dejun hrănitor ca apoi să bem cafeaua pe drum, pentru că desigur aşa se întâmplă în week-end, ne echipăm de muncă şi cu maşina cu toate locurile ocupate plecăm să facem o treabă bună. Şi am făcut! Am plantat sute de salcâmi pe un teren nu tocmai uşor de săpat.

Şi am primit şi de mâncare la sfârşit, norocul nostru ca vegani este că suntem în post, astfel a fost un ceaun imens cu tocană de cartofi de post. Mâncarea a fost gustoasă, vremea superbă, oamenii faini. Am explicat copiilor să nu omoare gândacii şi păianjenii cu pietre şi să nu omoare nimic. Nu prea au înţeles şi de aceea cred că ar fi util să îi educăm cumva să fie mai buni. Apoi am mai convins oameni că este bine să devină vegani, plantăm seminţe altfel nu are cum să iasă nimic.

Am venit acasă dupa-amiază, ne-am hrănit cu mâncare vegană, am ieşit la plimbare cu motocicletele, am venit acasă şi apoi am plecat pe jos la concert Zdob şi Zdub. Am mai făcut şi cumpărături, am mai scris şi articolul. Ar mai trebui să mergem la o tură de schi în Poiana Braşov şi am avea o zi destul de uşoară per total.

Bonus de la Zdob și Zdub – Ursul, versurile se potrivesc de minune cu acțiunea de voluntariat și reîmpădurire.

Veganii aceştia, de unde îşi iau energia? Dar cum trăiesc ei, așa… fără carne?

Dacă dorești să afli cum poți să te implici ca să reîmpădurim România, urmărește pagina:

https://planteazainromania.ro/locatii.php

Poți să te implici ca voluntar, cum am făcut-o și noi, poți să contribui cu donații pentru a susține astfel de campanii de împădurire, poți să convingi prieteni să aibă o atitudine mai bună față de mediu și natură. Ține de noi să facem țara mai frumoasă.

Why would I consider going vegan?

Most vegans usually have two lives, before and after meat. Again, usually most people live only one live, the first one, without ever discovering the real human nature. I can relate to the two lives I talk about because I lived in both of these two worlds.

Enikö Pal – Future and past.

Welcome to the dark side! It has meat and blood.

Vegans which are born from vegan parents and grown vegan understand things in their specific way. They really don’t understand why people eat animals if they are not meant to do that. On the other side there are people who blame vegans for destroying the planet and the future of their children. There are those who say vegans are bad because they don’t kill… animals, the nature and the planet. They state that vegans are bad because they kill lots and lots of plants. Are you serious for that? And yes they are serious, is one of their core belief. And from veganists, most of them are people who woke up from ignorance.

I do not blame, I just tell you the pure reality, and it damn hurts.

I don’t blame people for eating animals until they have the possibility to choose otherwise on their own, due to their small age, being obliged by relatives to eat the same food as the entire family is doing. But there is an age when you have to take your own decisions and take them right, at least the society entitles you to take charge on life on your own, make your own decision and be fully responsible for the consequences of your actions. At this moment I can say that you can stop eating animal products.

I’ve been in the same situation as most people do, living in ignorance and cruel traditions, living with diseases, with toxic blood in my veins from consumption of animal products. I grew up with animal products and vegetables from the garden and our own small farm. We eat meat because we need protein, and we drink milk for calcium, we eat products made from blood for iron. Pretty shitty thing!

One day I stopped eating animal products without knowing that is even called veganism and it is a part of a larger way of life. For me it was simple and beautiful. Since that day I am another person, I live a new life, I feel, I see, I have compassion, I save lives, I love, I AM!

Eating animals caused me a lot of problems and I still treat those years later, but I am happy that my eyes are opened now. No one helped me when I took the decision for going vegan. After I became vegan I started the study. I studied thousands of hours and read hundreds books related to this.

Nowadays you have other possibilities. It is easy to get informed, to find out quick and easy all that interest you. Since December 2018 you have access on the market to the guide I wrote, you have “Ghidul bobocului Vegan”. In rough translation the title means “The new vegan guide”.

Come out from the dark side! In veganism there is light, happiness and it can give you a purpose. You can make sure that you definitely love all that is alive and the planet we live on.

If you are interested in the book check the Contact page and find out how you can get one!

De ce am economisit bani de când sunt vegană?

Mereu aud în jurul meu că veganismul este scump şi mai aud ceva ce nu înţeleg şi anume: nu am mâncat niciodată nimic vegan şi niciodată în toată viaţa nu voi mânca aşa ceva! Sigur o să spuneţi AŞA CEVA NU EXISTĂ!

Enikö Pal – activism pentru conștientizarea oamenilor de prezența noastră în trafic.

Şi mă întreb… nu aţi mâncat niciodată un măr? Sau pâine? Sau cartofi prăjiţi?

Să nu mergem spre extreme să întreb de fasole frecată, humus, tofu sau alte chestii scumpe şi scârboase pentru voi. Dar mâncaţi totuşi animale moarte şi secreţiile lor (lapte) şi mai daţi și o grămadă de bani pe ele.

Mulți oameni cheltuiesc cei mai mulţi bani la capitolul sănătate. Nu judecaţi înainte de citi tot. Oamenii cheltuie mulţi bani pe medicamente şi apoi pe suplimente din plante. Lucrez lângă o farmacie, în magazin naturist şi pe deasupra şi într-un centru comercial. Astfel văd exact fiecare ce cumpără, carne, carne, carne şi iar carne, iar apoi văd exact pe ce mai cheltuie, medicamente şi suplimente pentru ficat, tensiune, colesterol etc.

Veganii evită să dea o grămadă de bani să cumpere boala numită „produse de origine animală”. Hrana adevărată, de origine vegetală, este mult mai ieftină decât cadavrele bietelor animale.

După ce economisim nemâncând animale moarte, economisim că nu ne trebuie medicamente. Cât economisim de aici? Suficient încât industria farmaceutică să fie supărată pe vegani! Deci MULT. Pot să adaug că în general când te trimite medicul cu o rețetă la farmacie, rareori scapi fără să cheltui măcar 100 lei.

Apoi economisim că nu avem nevoie de suplimente care să ne ajute să digerăm cadavrele. Noi mâncăm vegetale, iar organismul nostru este foarte fericit să le digere simplu şi frumos. Nu ne trebuie suplimente pentru gută, a cărei cauză este consumul de carne, nu ne trebuie suplimente contra acidităţii, pentru scăderea colesterolului, tensiunii şi lista este lungă şi o ştiu foarte bine. Şi omnivorii cheltuie mult pe ele şi continuă să mănânce mortăciunile sub toate formele, care mai de care mai toxice.

Apoi economisim deoarece vegetalele nu sunt scumpe. În același timp produsele de origine animală sunt scumpe deoarece costurile de a insemina artificial animale, a le ţine în ferme în condiții adeseori insalubre, a le îndopa cu hormoni şi antibiotice și alte medicamente, a le bate toată viaţa lor, a le chinui, a le ucide în cele mai groaznice moduri cu sânge rece, a le tranşa şi a le umple cu chimicale după ce deja carnea a intrat în procesul de putrefacţie (15 minute de la sacrificare). A curăţa sângele şi tonele de fecale, a transforma cadavrele în ceva apetisant pentru cei ce încă nu ştiu pe ce lume trăiesc, toate acestea costă mai mult decât a crește vegetale curate, sănătoase, frumoase, gustoase. Oricum ai lua-o, nimeni nu îmi poate aduce argumente că sângele de animal paralizat de frică este mai bun decât clorofila şi decât pacea în lumea aceasta.

Economisesc foarte mult deoarece nu am sufletul încărcat cu suferinţa animalelor ucise pe bandă rulantă. Iar economia aceasta nu poate fi estimată!

Valorile ce le dobândeşti după ce devii vegan sunt inestimabile.

Am economisit bani, am tipărit cartea „Ghidul bobocului Vegan” cu ei, dar nu o pun la socoteală, şi am câştigat… ceva ce cei care văd animalele ca aliment nu vor avea niciodată!

Într-o lume în care orice este posibil tu ce ai ales?

Trăim într-o ţară minune, cu cât ai mai mult de a face cu statul cu atât îţi vine să spui mai des şi mai tare: AŞA CEVA NU EXISTĂ! Şi statul ne manipulează mai mult decât ne imaginăm, mai rău decât în cele mai horror vise ale noastre. Dar totuşi trebuie să facem bussines cu statul şi să pierdem.

Enikö Pal – struguri românești

Cât se poate de posibil !

Trăim într-o lume care ne vrea bolnavi, trăim într-o ţară care ne vrea bolnavi. O să spuneţi că aşa ceva nu există, eiiii uite că există dacă aţi deschide un pic ochii şi urechile.  Dar până când părinţii înfundă copii cu fast food şi junk-food şi văd cu câtă plăcere mănâncă mizeriile acelea otrăvitoare îmi dau seama că lumea adoră să fie bolnavă şi nu dă nici un rahat de doi bani pe această planetă, pe natură, pe viitorul copiilor. Şi acum să aud psihologii să zică că nuuuuu, ei nu pot trăi fără să ucidă în fiecare zi câteva animale şi că ce spun eu în cartea mea  nu este adevărat şi că animalele sunt pe această planetă ca noi să le chinuim, să le bem sângele şi să ne distrăm pe seama suferinţei lor. Nu am fost la psiholog, ei vin la mine pentru suplimente de liniștire.

Că „cineva” vrea să fim bolnavi este clar, acela în primul rând eşti tu însuţi. Nu  critic, îţi deschid ochii, este propria ta alegere să mănânci animale şi să alegi boala. Şi acum să aud, dar eu sunt bărbat şi muncesc, am nevoie de carne! Răspunsul meu: alege viaţa şi munceşte de zece ori mai cu spor şi rămâi şi cu energie după o zi de muncă dacă nu mănânci moarte, moartea altor fiinţe, moartea ta lentă, sigură şi dureroasă pe termen lung.

Trăim într-o ţară nebună, ţara în care ţi se cere să înscrii  într-un registru la ANAF dar registrul nu există sau sa completezi o declarație pe un site dar site-ul nu merge si gata. Dar te obligă!

Trăim într-o ţară în care ai curaj nebunesc dacă rămâi sau este o inconştienţă dacă ne gândim că ne mai trebuie multe generaţii de sacrificat ca să schimbam clasa politică în totalitate. Şi nu mai avem timp, la sporul cu care ne mâncăm planeta cu fiecare îmbucătură de carne , Romania nu mai vede multe autostrăzi până la sfârşitul lumii.

Dar, există un mare DAR, în toată nebunia aceasta, nimeni nu te obligă să mănânci animale. Sunt vegană de 13 ani şi nimeni nu m-a obligat să mănânc produse de origine animală. Nu spun că trăim într-o ţară liberă, dacă vedem dincolo de aparenţe (dar cum majoritatea încă mănâncă carne nu au cum să vadă dincolo de aparenţe) dar trăim într-o ţară în care poţi să mănânci vegan foarte bine. Sunt din ce în ce mai multe opţiuni vegane, mâncarea vegană este din ce în ce mai accesibilă, mai multă, mai diversă, mai faină!

Să fii vegan în Romania este cât se poate de posibil! Este cât se poate de uşor!

Despre germeni și vlăstari

Vlăstari de broccoli crescuți în germinator.

Faptul că alimentaţia vegană este scumpă este un mit, iar ca să mănânci foarte sănătos este cât se poate de accesibil. Să mâncăm pentru a ne hrăni celulele, organismul, sănătatea este de nepreţuit, iar a mânca sănătos nu este scump.

O hrană foarte sănătoasă şi densă în nutrienţi o reprezintă germenii şi vlăstarii.

Germenii sunt seminţe germinate cu ajutorul apei, iar vlăstarii sunt seminţe germinate prin stropirea cu apă sau puse în puţin pământ, care cresc în dimensiune, putând ajunge chiar şi până la 10 cm. La seminţele germinate în apă se consumă atât sămânţa cât şi planta, pe când la cele crescute în pământ se consumă doar planta verde.

Germenii și vlăstarii ne pot oferi atât în anotimpul cald cât şi în cel rece foarte multe substanțe nutritive de care avem nevoie: proteine de foarte înaltă calitate, vitamine precum A, B, C, E, minerale precum calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc, seleniu, crom şi clorofilă. Odată cu germinarea, elementele nutritive sunt transformate și simplificate: proteinele în aminoacizi, grăsimile în acizi grași esențiali, amidonul în zaharuri.

Toate aceste procese cresc valoarea nutrițională și îmbunătățesc digestia și asimilarea. Proteinele, vitaminele, enzimele și mineralele se multiplică de la 300% până chiar şi la 1400%. În plăntuțele verzi se dezvoltă clorofila, iar anumiți acizi și unele toxine care în mod normal ar interveni în digestie sunt reduse sau eliminate.

Studiile au demonstrat că vlăstarii conţin de mii de ori mai multe substanţe nutritive, enzime şi vitamine decât planta la maturitate sau rodul ei. De exemplu broccoli la maturitate conţine 4.170 unităţi de sulforafan, în timp ce vlăstarii conţin chiar şi 33.000 unităţi.

S-a constatat că enzimele vlăstarilor joacă un important rol în blocarea procesului cancerigen în mai multe tipuri de cancer. Ele intervin în faza a doua a dezvoltării celulelor canceroase, imediat după replicarea ADN-ului, dar înainte de multiplicarea celulei. De fapt, vlăstarii, mai ales cei ai plantelor crucifere, conţin glucosinolat, care în prezenţa enzimei mirosinază metabolizează formând izotiocianat, mai ales sulforafan, o moleculă din acest grup de organosulfuroşi ai isotiocianatelor. Atât izotiocianaţii în general, dar mai ales sulforafanii s-a demonstrat că au un important efect anticancerigen prin următoarele  moduri de a acţiona: blochează activarea procesului cancerigen, previn formarea de celule canceroase din precursori, inhibă neoplazia în celulele expuse deja carcinogenilor.

Un studiu foarte important publicat în revista Institutului Hipocrat din Florida ( Steve Meyerowitz, „Sprouth stop cancer”, Healing our world – The real truth about food, Hipocrates Health Institute Florida, 34/2014.) prezintă următoarele efecte ale vlăstarilor:

1. Efectul antioxidant. În patru studii efectuate în Punjab, India, în care s-au folosit vlăstari de broccoli, ridichi şi floarea-soarelui, s-a constatat că aceşti vlăstari au un remarcabil efect antioxidant atât in vitro (în culturi de laborator), cât şi in vivo (într-un organism viu). Vlăstarii de floarea-soarelui şi ridichi au atins cel mai înalt nivel al acţiunii antioxidante.

2. Efectul antiinflamatoriu. Multe boli fie debutează, fie sunt agravate de stări inflamatorii. În două studii diferite s-a constatat că vlăstarii de lucernă şi de cei de hrişcă inhibă acţiunea citokinelor pro-inflamatorii şi atenuează inflamaţiile acute atât in vivo cât şi in vitro. Vlăstarii de hrişcă au fost testaţi şi pe celule cancerigene provenind de la un cancer de colon uman, constatându-se o acţiune antiinflamatorie semnificativă.

3. Prevenirea şi ameliorarea diabetului. În 2012, un studiu privind diabetul zaharat, realizat de Universitatea Peking din China, a stabilit că vlăstarii de floarea-soarelui au efecte inhibitorii împotriva glico-oxidării, care este considerată una dintre posibilele căi ale apariţiei diabetului. Efectul acestor vlăstari s-a dovedit mai puternic decât cel pe care îl aveau medicamentele pentru diabetici. Acelaşi efect l-au arătat vlăstarii de broccoli în condiţii de hiperglicemie şi de oxidare, deoarece sulforafanul atenuează stresul oxidativ şi inactivează factorii inflamatorii.

4. Cancerul de piele. În cazul acestui cancer s-a demonstrat că vlăstarii de broccoli pot inhiba multiplicarea celulelor canceroase, atât intern cât şi prin aplicare externă, direct pe piele, a extractului de vlăstari. Cancerul de piele este un tip de cancer foarte răspândit.

5. Cancerul vezicii urinare. În trei studii recente ale unor universităţi din S.U.A. şi Noua Zeelandă s-au cercetat mecanismele prin care vlăstarii pot ajuta la prevenirea şi tratarea cancerului vezicii urinare. Studiile făcute in vivo dar şi in vitro, direct pe celulele canceroase, au pus în evidenţă faptul că izotiocianaţii din vlăstarii de broccoli activează mitocondrial apoptoza (autodistrugerea) celulelor canceroase şi blochează procesul de multiplicare a acestora. Mărimea, multiplicitatea şi progresia tuturor liniilor de celule canceroase au fost inhibate cu succes de vlăstari, fără existenţa nici unui efect secundar. Vlăstarii generează şi o serie de enzime care protejează în mod suplimentar, cum ar fi glutationul, S-transferaza şi chinon-reductaza, iar vlăstarii de broccoli au potenţialul de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase în cancerul de vezică urinară.

6. Cancerul de sân. În ultimii cinci ani s-au realizat mai multe studii privind efectul vlăstarilor de broccoli asupra cancerului de sân. Tratamentul cu sulforafan extras din vlăstarii de broccoli a crescut de zece ori probabilitatea eradicării celulelor cancerigene faţă de grupul de control. Două studii realizate recent au dovedit că sulforafanul are capacitatea de a influenţa celulele care sunt responsabile de hrănirea şi menţinerea cancerului, ca şi de revenirea lui.

Legătura mea atât de strânsă cu vlăstarii de broccoli este datorită faptului că m-au ajutat chiar cu ultimul efect punctat al lor în acest articol. Eu mi-am cultivat în grădină broccoli, am strâns seminţele pe care le-am germinat ca să crească vlăstari. Vlăstarii îi consumam pentru ca să îmi hrănesc celulele şi să lupt cu procesele inflamatorii.

Când am aflat despre problemele de sănătate eram deja vegană, iar medicii îmi spuneau în primul rând să renunţ la produsele de origine animală. Am început să aprofundez alimentaţia anti-cancer şi am reuşit ceea ce nu se aştepta nici unul dintre medici. Sunt medici în Romania care recomandă pacienţilor să nu mai consume produse de origine animală, iar numărul lor este în creştere.

Important este ca germenii și vlăstarii sa facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Consumaţi germeni şi vlăstari pe post de hrană până nu ajungeţi să îi consumaţi pe post de tratament. Şi orice boala se îndreaptă spre vindecare doar când renunţaţi la produsele de origine animală, atunci eliberaţi organismul din lanţurile groaznice şi bolnave în care îl ţineţi.

Investiţia în care constă să creşteţi acasă, inclusiv în cea mai mică garsonieră, germeni și vlăstari este mai degrabă multă dragoste decât o investiţie materială. Investiţia materială  constă într-un germinator, mai simplu sau mai complex, apoi în seminţe pentru germinat. Vă asigur că grâul nu este deloc scump dar beneficiile aduse nu se pot calcula în bani pentru că germenii şi iarba de grâu fac minuni pentru celulele noastre.

Probabil cea mai densă şi pură în nutrienţi hrană, adică germenii și vlăstarii, este la un pas distanţă.

Ador germenii de broccoli, grâu, schinduf, lucernă, floarea soarelui, creson, muştar, adzuki, mung, linte, ridichi, armurariu. În cartea mea „Ghidul bobocului vegan” am dedicat un capitol pentru germeni şi vlăstari.

Dacă nu dispuneţi de timp să udaţi de câteva ori într-o zi germenii atunci puteți să îi cumpăraţi şi să îi consumaţi. Merită să cumpărăm germeni şi vlăstari deoarece sunt crescuţi de oameni frumoşi şi dedicaţi care ne oferă hrană pură şi extrem de sănătoasă. Trebuie să înțelegeţi că acei germeni şi vlăstari care îi vedem în secţiunea de frigidere, lângă salate, sunt foarte sănătoşi, nu conţin chimicale, nu sunt modificaţi genetic, nu conţin amelioratori de gust şi nici E-uri rele, nici conservanţi. Acei germeni şi vlăstari sunt hrana vie care aşteaptă să fie consumată ca să ne hrănească cu tot ceea ce avem nevoie celulele. Nu ar trebui să treacă nici o zi  fără să consumi germeni și vlăstari, restul este…ochii văd, inima cere! Dar până când hrana mea nu conţine suferinţă eu sunt cât se poate de fericită, iar pe lângă mine şi fiinţele care nu îmi datorează viaţa.

Acest subiect și multe altele sunt tratate în detaliu în cartea ”Ghidul bobocului Vegan”. Accesează secțiunea contact din site și află cum poți intra în posesia unei cărți: https://enikopal.com/contact/