Where do you get your protein from? Potential of Fava Bean as Future Protein Supply to Replace Meat Intake in the Human Diet

where do you get your protein from?

Legumes have the potential to support global protein production by partially replacing meat and dairy products in the human diet. This will not only help meeting the increasing worldwide demand for proteins, but could contribute towards mitigating the threat imposed to the environment by current agricultural practices in higher-economy countries (dependence on fossil fuel energy and harmful emissions). Among the legumes, fava bean (Vicia faba L.) is a valuable crop. It is a rich source of proteins, fiber, and other non-nutrient compounds considered beneficial for health. Although a popular source of proteins in many parts of the world, especially in the Middle East, Mediterranean area, and South America, it has yet to be fully exploited in markets where meat is the predominant source of proteins in the diet. Here, fava bean cultivation could not only make a valuable contribution towards protein self-sufficiency, but could potentially play a role in alleviating the rise in chronic diseases. In addition, fava bean enables symbiotic fixation of atmospheric nitrogen and can provide a more environmentally friendly substitution for industrial N-fertilizers with associated improvements in resource efficiency and production costs. From both a food security and environmental sustainability perspective, encouraging both production and consumption of fava bean is a timely and important target. This review focuses on the potential of fava bean as a functional food ingredient to partially replace meat in the human diet.

Among these proposed approaches, thermal treatment (incineration, pyrolysis and gasification) is regarded as an effective method for disposal of metal-enriched non-edible parts due to its superior biomass reduction efficiency and economic feasibility (Cui et al., 2018). Fava bean (Vicia faba L.), a leguminous plant species native to China, is an economically important legume crop and considered as an important protein source for human diet in the near future (Multari et al., 2015). It is used as a vegetable and a staple food, and consumed in both fresh and dry forms (Purves et al., 2018)

The presence of some bioactive compounds named antinutritional factors, such as phytic acid, protease inhibitors, hemagglutinins, glucosinolates, tannins, and gossypol, could also affect the digestibility of plant-based protein sources [67]. For example, phytic acid, which is found in grains, seeds, and nuts (and is known to chelate minerals and thus reduce their bioavailability), can also interact with proteins, leading to decreased digestibility [68]. The enzymatic hydrolysis of phytic acid by phytase during food pretreatment or production (soaking, sprouting, germination, and use of endogeneous phytase) can lower its content in foods.

fresh faba beans, Eniko Pal

Faba bean is a versatile crop used globally as food, feed, forage, and medicine and as a cover crop. Its seeds help meet the basic dietary needs of millions of people and animals worldwide, as they are a rich source of plant protein, nutrients and dietary fiber (Duc, 1997;Multari, Stewart, & Russell, 2015;Warsame, O’Sullivan, & Tosi, 2018). The immature green pods and seeds of faba bean are marketed as a fresh or frozen vegetable.

Recently, molecular makers linked to genes controlling the content of tannins, vicine and convicine have been reported (Khazaei et al., 2017). Molecular-based approaches facilitate a rapid and more efficient selection of vicine-and convicine-free faba bean biotypes; however, cultivars selected for low pyrimidine glycosides content negatively impact crop yield (Multari, Stewart, & Russell, 2015).

Among these proposed approaches, thermal treatment (incineration, pyrolysis and gasification) is regarded as an effective method for disposal of metal-enriched non-edible parts due to its superior biomass reduction efficiency and economic feasibility (Cui et al., 2018). Fava bean (Vicia faba L.), a leguminous plant species native to China, is an economically important legume crop and considered as an important protein source for human diet in the near future (Multari et al., 2015). It is used as a vegetable and a staple food, and consumed in both fresh and dry forms (Purves et al., 2018

Fava bean (Vicia faba) is one of the oldest leguminous plant species native to China. It has a wide ecological adaptation and is an important source of proteins for human diet (Multari et al., 2015) and livestock (Vioque et al., 2012). Fava bean is a fast growth, high biomass crop, more tolerant to trace element stress than other legumes and a potential candidate for phytoremediation .

Pulses represent a nutritionally-and economically-viable protein source in developing countries where the consumption of animal proteins is scarce and expensive (1). In developed countries, pulses are often considered as alternative sources of protein, particularly as key ingredients in vegan foods.

Lentil, normally grown in dryland conditions, has high protein content and therefore plays a major role in the food and nutritional security of millions, particularly among low-income families in Asia (Erskine et al. 2011). Faba bean also provides food and feed and contributes positively to the N economy of dryland agriculture (Denton et al. 2017), and it is rich in protein (Multari et al. 2015)

The amino acid make-up of faba bean protein is slightly less favourable than that of pea for nutritional purposes, with lower levels of amino acids such as lysine and threonine (Erbersdobler et al. 2017). Globulin proteins, predominantly vicilin and legumin, make up 61-78% of total seed protein ( Table 2) than vicilin, dominates this fraction in faba bean (M€ untz et al. 1999;Multari et al. 2015). As with other pulse seeds, the low concentrations of SAAs in faba bean storage proteins are notable (Warsame et al. 2018).

However, studies on mice showed that a lectin from kidney beans possesses anticarcinogenic effects. 3 The bioavailability of protein is limited also by tannins, one of the main faba bean ANFs, present as condensed tannins, mainly located in the hulls, and ranging from 5 to 10 g/kg of dry matter. 9,19 The high affinity for proline-rich proteins is responsible for the formation of insoluble complexes.

faba beans

1 As international demand for protein increases, faba bean offers an alternative and sustainable source of plant-based protein with demonstrated benefits to human health. 2 Australia is currently the largest global exporter of faba bean, with production among the top five in the world due to a combination of improved varieties, agronomic management and favourable prices in international markets. 3,4 However, weed competition is a major constraint on Australian faba bean production, with a limited number of safe or suitable herbicide control options available, and in particular, no safe in-crop herbicide control options for broadleaf weeds. .

Legumes are one of the most essential food in the human diet with a per capita consumption of 2.56 kg year -1 in Europe, while the world average is 7.21 kg year -1 (FAOSTAT, 2013). Most of legumes, like faba beans, are rich in proteins, fats, carbohydrates, antioxidants, fibre, vitamins and minerals (Multari et al., 2015). Faba beans are rich in many bioactive compounds, such as phenolic compounds (mainly flavonoids), with related high antioxidant, anti-inflammatory and anti-diabetic properties (Siah et al., 2014;Turco et al., 2016)

First, only a small number of grain legume species, including pea, have been investigated as model species in Fig. 4.1 Spring pea field in Burgundy, France research programs (e.g., Gepts et al. 2005;Murphy-Bokern et al. 2014;Foyer et al. 2016;Magrini et al. 2016). Second, the legume breeding sector is fragmented into a small number of private companies, working on only a few species (Murphy-Bokern et al. 2014;LMC International 2009;Wiggering et al. 2012), despite reports of potential environmental and nutritional benefits associated with the cultivation of alternative legumes species (Jensen et al. 2012;Lucas et al. 2015;Multari et al. 2015

V. faba seeds are low-cost rich sources of energy (344 Kcal 100 g −1 ), protein (200 to 400 g kg −1 ), carbohydrates (510 to 680 g kg −1 ) and dietary fiber (150 to 300 g kg −1 ), being an efficient alternative to partially replace animal protein in Western diets, with high consumption of red and processed meat and associated to cardiovascular and metabolic diseases (Multari, Stewart, & Russell, 2015), or to fully replace animal protein in underdeveloped countries (Chaieb et al., 2011;Crépon et al., 2010;Turco, Ferretti, & Bacchetti, 2016). In addition, faba bean was shown to be a suitable food for diabetics, to be able to prevent cardiovascular diseases and to reduce blood glucose levels (Rizkalla, Bellisle, & Slama, 2002)

In the last years, the studies on legumes as protein-sources in food applications have increased. The main reasons for this incremental interest are their worldwide cultivation and good nutritional profile including important micronutrients (Multari et al., 2015). Research has demonstrated that high-protein (predominantly animal-based) diets are likely to be harmful to gut health in longer term, because of a reduction in cancer-protective compounds and an increase in hazardous metabolites (Windey et al., 2012

Hydrolysis probe based real time pcR for GMo soy and whey protein. All on some of the product labels as well as a few unlisted species that researchers considered likely to be a protein boosting adulterant: Zea mays (maize) 15 , Triticum aestivum (wheat) 15 , Vica faba (fava bean) 16 , Cicer arietinum (chickpea) 17 , Cyamopsis sp. (guar or cluster bean) 18 and Medicago sativa (alfalfa grass) 19

The main ANF are α-galactosides (e.g., raffinose, verbascose, stachyose), condensed tannins, protease inhibitors, phytic acid and vicine and convicine [4,6,7]. The pyrimidine glycosides, vicine and convicine, responsible for causing favism in susceptible individuals (suffering from glucose 6 phosphate dehydrogenase deficiency) [6], are synthesized by the plant as a defence mechanism against fungi and insects [8]. In addition, lectins, found in most legumes, can cause gastrointestinal tract distress [9]

The amount of L-DOPA in faba bean, however, is dependent on genotypes (Lorenzetti et al., 1998;St. Laurent et al., 2002;Etemadi et al., 2017a), environmental conditions (Goyoaga et al., 2008;Multari et al., 2015), plant growth stage (Geng, 2012), and organs (Etemadi et al., 2018a). Cao (2010) reported a large variation of L-DOPA content among faba bean genotypes, including flowers across 197 cultivars, seedlings across 32 cultivars, and seeds across 52 cultivars with the green seed coat

In this context, the aim of this study is to evaluate the effect of P deficiency on phytase activity in nodules of faba bean (Vicia faba L.). This legume crop is used worldwide by human populations for food and fodder (Multari et al. 2015;Estève-Saillard 2016;Kudlinskiene et al. 2016;Li et al. 2017;Rizzello et al. 2017). In 2014, Morocco was one of the first countries to produce faba bean (FAOSTAT 2014).

Only a little information about the domestication of faba beans is available in the literature because its wild progenitor is still unidentified. [167] However, the oldest grains of faba beans were found in the late 10 th millennium B.P. in the north-western Syrian region, [168] which shows the long history of faba beans consumption as feed and food due to its valuable protein and energy. [169] Now, faba beans are consumed as dry, fresh, frozen or canned whole grains. .

Most of the protein from green vegetable legumes comes from the developed seeds prior to the dehydration process that gives the dry seed (Martínez et al., 1998). While the protein content of dry seeds has been studied with detail, corresponding studies on fresh legumes are scarse, and most of the work has related to common bean, green peas, and faba bean (De Ron et al., 2017;Lucas et al., 2015;Multari et al., 2015). A study of the possible usage of pea pod, broad bean pod and okara from soybean to obtain functional products indicates that these parts of the plant have high potential to obtain protein but are treated as disposable by-products during food processing (Mateos-Aparicio et al., 2010).

Faba bean has about 1% PA of seed dry weight [32]. It has been shown that PA is markedly reduced through numerous processing methods, such as cooking, soaking, fermentation, and gamma-radiation (reviewed in [33,34]). Plant breeding efforts to reduce faba bean PA are under way at the University of Saskatchewan. .

Legumes constitute an essential component of the biodiversity of Mediterranean cropping systems and of the Mediterranean diet. For example, fava beans are a popular food in the Mediterranean area, where this crop is adapted to low-water conditions (Multari et al., 2015). Nonetheless, legume cultivation has sharply declined in recent decades in Mediterranean countries such as Spain (Lassaletta et al., 2014b

Many countries such as Mediterranean, Middle Easter, Chinese, Indian, African and South American use bean as a standard source of their diet, in addition, it has an impressive importance as inexpensive and protein and carbohydrates rich substance [1,2].Broad bean can be consumed as vegetable as fresh, but if dry seeds and pods was needed the plants will be leaved in the field until the maturity of the pods when it became dry. They contain fibers, carbohydrates, vitamins, proteins and minerals) in addition to (phytic acid alkaloids, saponins and tannins was previously studied [3,4]. Several herbivores and pathogens will infect faba bean which consequently absorb nutrient and energy from plants. ..

Contrairement à celles du soja, les graines de fèverole et certaines espèces de lupins (Lupinus spp.) peuvent être utilisées crues (Guillamón et al., 2008). Elles peuvent constituer une source de protéines alternative à celles du pois protéagineux en alimentation animale (Crépon et al., 2010 ;Jezierny et al., 2010 ;Koivunen et al., 2016 ;Multari et al., 2015). La méta-analyse a montré que le pois chiche (Cicer arietinum) et la lentille (Lens culinaris) ont des performances productives moindres que celle du pois protéagineux en Europe, même si le nombre d’études disponibles pour ces deux espèces est plus faible. ..

Faba beans contain numerous anti-nutritional factors, such as phytic acid, tannins and protease inhibitors, reducing the digestibility of seeds or leading to some pathological conditions (Multari et al., 2015). Therefore, technological processing methods such as extrusion with high pressure, heat and/or steam is used to minimize the negative effects of anti-nutritional factors in legumes. .

Faba bean (Vicia faba L.)-also known as broad bean, fava bean, horse bean and field bean-is a rich source of protein which can be cropped in diverse climates ranging from temperate and subtropical to boreal regions (Multari, Stewart, & Russell, 2015). However, proteins of faba beans and other legumes-with the exception of soybean-remain nutritionally and industrially underexploited

Before defatting, contained 50.5 wt% protein, 28.9 � 0.2 wt% lipid, 6.6 � 0.8 wt% ash and 8.9 � 0.1 wt % moisture and, whereas after defatting, contained 71.0 wt% protein, <0.2 wt% lipid, 12.5 � 1.4 wt% ash and 9.3 � 1.1 wt % moisture. The protein content of SPC was higher than that reported for legumes (Boye, Zare, & Pletch, 2010), meat (Multari, Stewart, & Russell, 2015) or cereals (Zhai, Wang, & Han, 2015). Similar results for protein content were previously obtained for a silkworm pupae protein concentrate (David-Birman, Moshe, & Lesmes, 2019; Tomotake et al., 2010).

Main microorganism used in the fermentation process is Rhizopus oligosporus, a food grade fungus. This mold was proved to be able to decrease the content of anti-nutritional factors contained in legumes such as pyrimidine glucosides, phytic acid, tannins, saponins, lectins and trypsin inhibitors (Multari, Stewart, & Russell, 2015). Moreover, Rhizopus oligosporus was reported to be able to produce beneficial compounds for human health. ..

There is a well-established evidence of anti-carcinogenic activity of tea tannins in animals. They also may protect against LDL-oxidation, inhibit platelet aggregation, reduce the systolic blood pressure and the level of plasma cholesterol, at least in animal and cohort studies, thus preventing cardiovascular diseases (Santos-Buelga and Scalbert, 2000;Multari et al., 2015). …

Faba bean (Vicia faba L.), also known as broad bean and horse bean (Multari, Stewart, & Russell, 2015), is widely cultivated in different areas of the world, particularly in China. The annual production of China was about 1.4 million tons in 2014, which accounted for 34.5% of global production (FAO, 2017). …

For example, Brauckmann and Latté (2010) report that faba bean seeds contain L-3,4-dihydroxyphenylalanine (L-DOPA), the precursor to the neurotransmitter catecholamine and a drug used to treat Parkinson’s disease. Faba bean also contains antinutritional compounds such as saponins, lectins, tannins, vicine, convicine, and phytic acid (Hendawey and Younes, 2013;Multari et al., 2015). Tannins are known to reduce protein digestibility, while the absence of tannin in zero-tannin faba beans is controlled by either of the two genes zt-1 and zt-2 (Gutierrez et al., 2008;Woyengo and Nyachoti, 2012). …

faba beans in my veggies garden

Un alt aspect al vieţii, locul de muncă

În viaţa unui om veganismul se reflectă în tot şi toate. În relaţiile interumane, în alimentaţie, în locul de muncă, în viaţa socială, în practicarea activităţilor din timpul liber, în relaţia cu natura şi fiinţele care ne înconjoară şi alături de care împărţim aceeaşi planetă, Pământ.

În acest articol voi atinge un subiect controversat, locul de muncă. Am fost întrebată de mai multe ori unde lucrez, deoarece sunt vegană. Nu înţeleg exact care era ideea în”deoarece sunt vegană” dar poate că a venit timpul să scriu despre un loc minunat de pe pământ: locul meu de muncă.

Locul de muncă trebuie să fie un loc unde mergi cu drag iar la mine aşa este. Lucrez la un depozit foarte mare cu alimente vegane care este împărţit în două secţiuni: superalimente(o gamă foarte largă de pulberi, nuci şi fructe deshidratate) şi alimente vegane cu etichete foarte „curate”. Etichetele „curate” indică faptul că ele au fost analizate atent  înainte de a ajunge pe rafturile depozitului. Majoritatea produselor sunt certificate BIO.

Într-adevăr, superalimentele sunt marea mea pasiune!

Superalimentele sunt mai speciale pentru că au o densitate excepțională a nutrienților deosebit de valoroși pentru sănătate. O cantitate mică dintr-un superaliment îi poate oferi organismului tău o cantiate imensă de nutrienţi diferiţi. De asemenea superalimentele sunt indicate în foarte multe protocoale pentru afecţiuni dar şi pentru întreţinere. Sunt superalimente recomandate pentru vitalitate, pentru energizarea organismului, pentru liniştire, pentru buna funcţionare a creierului, pentru potenţă, afrodisiace, pentru detoxifiere, pentru un somn de calitate, pentru recuperare după efort intens sau diverse afecţiuni etc.

Trăim în secolul vitezei şi parcă şi timpul trece mai repede. Suntem activi dar nu sportivi, mâncăm dar nu ne hrănim, poluăm şi ne retragem în natură să ne energizăm. Din păcate şi în natură oamenii merg ca să facă grătare toxice pentru organismul lor şi pentru planeta noastră, Pământ.

Suntem într-un secol în care ştiinţa a suferit o explozie de descoperiri şi încă ştim atât de puţine. Şi ştiinţa ne dovedeşte că nu ne alimentăm cu ceea ce organismul are nevoie. De aceea am ales să mă specializez pe nutriţie şi fitoterapie.

Această minunată planetă, casa noastră, Pământ, ne oferă atât de multe vegetale din care putem obţine atâtea alimente minunate! Planeta aceasta, cu o lume vegană, ar putea să fie definiţia raiului, edenului.

Câteodată merg în depozit şi mă minunez : câte poate să ne ofere lumea vegetală! Câte delicii!

De ce să mâncăm cadavre….? De ce să ne intoxicăm organismul cu suferinţă, boală şi remuşcări?

De ce distrugem această planetă minunată care ne oferă DE TOATE?

O singură zi dacă aţi fi în locul meu aţi vedea ca lumea vegetală ne oferă tot ceea ce ochii văd şi inima cere. Lumea vegetală ne oferă hrană pentru organism , hrană pentru celule, hrană pentru papilele gustative, hrană pentru simţul vizual, hrană pentru suflet! Lumea vegetală ne oferă viaţă. Animalele ucise ne oferă boală şi moarte….şi moarte spirituală.

Cel mai mult ador la locul meu de muncă când vin produse noi şi rămân WOW! Altă minune!

Gama de superalimente este foarte largă şi este aranjată mai ceva ca la farmacie, ele transformă depozitul  într-o farmacie a naturii eco friendly.

Alimentele vegane sunt de la cele mai simple la cele mai sofisticate, certificate bio, ecologice, din agricultură sustenabilă sau biodinamică.

De la dulciuri la cafea infuzată cu trei tipuri de ciuperci medicinale, de la creme tartinabile dulci la creme tartinabile sărate sunt pentru toate gusturile. Până de curând nu ştiam că pastele pot să fie de atât de multe feluri, forme, culori, texturi, arome. Iar pastele au oricând la dispoziţie multe sosuri, dulci, picante, mild, aromate.

cocos

Pe rafturile cu gustări sunt aranjate perfect gustări dulci şi sărate: batoane, crackersi, pufuleţi, chipsuri sănătoase, tortillas extrem de delicioase. Avem alimente care se păstrează mai mult, precum conserve sau borcane cu diverse compoziţii de fructe sau legume dar şi alimente vii, precum gama de iaurturi vegane Harvest Moon. Dacă tot eram la lactate, gama de lapte vegetal este foarte largă, inclusiv alternativa de lapte vegetal de la Harvest Moon, care are termen de valabilitate ceva mai scurt decât alte variante. Această băutură vegetală albă precum laptele de origine animală are o textură foarte delicată, cremoasă, plăcută şi nu este dulce.

De la alge până la sosuri şi uleiuri, de la ceaiuri până la cereale funcţionale, pulberi pentru băuturi reci şi calde, nuci, alune, leguminoase, mixuri delicioase pentru mic dejun, condimente, sunt de toate. Ştiam că făina nu poate să fie doar din grâu dar acum ştiu că poate să fie de atât de multe feluri. Avem şi alimente prietenoase cu dieta keto, mai ales unturi. Gama de unturi ne oferă atât de multe variante încât nu are sens să mai luăm în considerare vreodată untul de origine animală.

alge

Nu trebuie să consumăm dulciuri rafinate, organismul nostru le preferă cu drag pe cele nerafinate. Eu consum curmale medjool, din acelea imense. Cu doua curmale îţi faci pofta de dulce şi ai obţinut energie şi nutrienţi valoroşi. Când am ajuns prima oară la locul de muncă actual am gustat pentru prima oară miez de de boabe de cacao raw îndulcite cu sirop de yacon. Dacă nu aţi încercat nu ştiţi ce aţi pierdut.

Am reuşit să consum o mare parte dintre superalimente ca să le studiez efectele practice. Am făcut acest lucru şi îl practic în continuare deoarece trebuie să ştiu exact ce anume recomand persoanelor care îmi cer indicaţii în domeniul nutriţiei. Şi mai important este când lucrez la un protocol pentru o afecţiune, atunci şi nu numai superalimentele trebuie să fie de cea mai înaltă calitate pentru efecte maxime.

Un alt aspect important care îmi face jobul şi mai drag este că familia care deţine magazinul online este vegană. Şi sunt oameni atât de frumoşi care trăiesc cu nişte principii atât de etice.

Daca la muncă poţi să asculţi Rammstein chiar ceva mai zgomotos când simţi nevoia, lucrezi în mediu plăcut cu persoane minunate, lucrezi cu alimente vegane delicioase şi foarte sănătoase, şi poţi să oferi oamenilor ceea la ce te pricepi atât de bine, adică consultaţii în ceea ce priveşte alimentaţia, îţi este mai mare dragul să mergi la muncă.

Şi desigur sfatul meu: nu îţi trata corpul ca pe un tomberon deoarece o să ajungi să te simţi exact astfel.

 Bun venit în raiul meu www.crudsisanatos.bio

10 motive să consumi spirulină

fermă de spirulină Hawaii

Spirulina este o microalgă de culoare verde-albăstrie, una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel încât alte forme de viaţă să poată apărea. Caracterizată ca fiind un „superaliment“, spirulina este atât de bogată în nutrienţi încât o dietă bazată pe apă şi pe alga spirulină poate să susţină buna funcţionare a organismului pentru o perioadă îndelungată.

La început, spirulina se găsea în lacurile alcaline calde din Africa, America Centrală şi America de Sud, fiind consumată inclusiv de către azteci, care i-au confirmat siguranţa alimentară şi efectele benefice asupra organismului timp de secole. Consumul de spirulină a trecut cea mai importantă probă şi anume proba timpului. Spirulina a devenit populară după ce NASA a propus să fie crescută în spaţiu pentru consumul de către astronauţi. Spirulina este considerată una dintre cele mai nutritive alimente de pe planetă.

 Numele provine de la forma spiralată a algei, fiind specifică lacurilor cu apă dulce, deşi poate să fie întâlnită şi în izvoarele cu apă sărată. Odată recoltată, spirulina este transformată într-o pastă densă, apoi este lăsată se se întărească, după care este pisată.

Printre beneficiile spirulinei se numară:

  • are putere  antioxidantă mare
  • scade nivelul colesterolului LDL şi al trigliceridelor
  • are proprietăţi anti-cancer
  • poate să scadă tensiunea
  • îmbunătăţeşte starea în cazul alergiilor şi în rinite
  • benefică în anemie
  • creşte rezistenţa musculară
  • poate să îmbunătăţească controlul asupra glicemiei, ceea ce nu se aplică doar diabeticilor
  • creşte capacitatea sistemului imnunitar
  • susţine sănătatea celulelor
  • reprezintă o bună sursă de energie şi nutrienţi uşor asimilabili
  • benefică în malnutriţie
  • extrem de benefică în sănătatea ochilor

Cele zece motive să consumi spirulină poţi să le alegi din lista de mai sus şi alături de o alimentaţie bazată pe hrană vegetală integrală, vei simţi efectele minunate.

Spirulina este un superaliment cu o diversitate şi densitate foarte ridicată de nutrienţi precum: vitamina A echivalentă în betacaroten, luteină şi zeaxantină,B1,B2,B3, K1,K2,o cantitate mare de fier, iod,cupru, magneziu, potasiu,calciu, carotenoizi, ficocianină(pigment albastru), GLA, SOD, proteine complete care conţin toţi aminoacizi esenţiali şi non-esenţiali.

Asigurarea mea de sănătate este verde!

Ceea ce determină calitatea şi cantitatea acestor nutrienţi este determinată de provenienţa spirulinei, unde anume este cultivată, calitatea apei, calitatea aerului, în ce mod este crescută, cum este recoltată, cum este prelucrată.

Spirulina are un renume ca şi superaliment dar trebuie să luăm în considerare că atunci când ea a fost descoperită şi a început să fie consumată, creştea în cele mai curate ape şi în mediul sălbatic.

Şi trebuie să luăm în considerare şi ca pulberea pe care ajungem să o consumăm să nu conţină metale grele(mercur, arsenic), alte toxine, bacterii. Astfel suntem nevoiţi să studiem şi să analizăm sursa plantelor pe care le cumpărăm.

Pentru potenţialul maxim al spirulinei, pentru o sursă curată, pentru ca organismul meu să primească nutrienţi de calitate superioară, am ales spirulina de Hawaii. Am încercat însă mai multe variante. Şi încă aştept varianta românească de spirulină.

Alege sa fii cea mai bună variantă a ta, alege sa fii vegan!

Autor: Enikö Pal

nutriţionist vegan, fitoterapeut

Toxicitate şi vibraţii joase

Ghidul bobocului vegan-activism

A consuma carne este o povară, de unde fac rost de o bucăţică bună de animal din specia x sau y, să prepar o tocană sau un grătar toxic de calitatea întâi. De unde să cumpăr cea mai bună carne tocată care are cât mai puţine tumori canceroase în ea? Cât mai puţin puroi şi antibiotice? Dacă ai ştii ce este în carnea tocată sau în mezeluri le-ai mai mânca? Cu siguranţă ai voma până ai intra în comă.

Se apropie Paştele, altă sărbătoare criminală. Se plâng oamenii despre cum o să facă rost de cadavre cât mai prospete de pui de oaie, fiinţe blânde şi nevinovate. Ştiu oameni care în viaţa lor nu au mâncat miel şi nu s-au plâns. Dar nu s-au plâns de nimic din ceea ce se plâng carniştii bolnavi şi încărcaţi de vibraţii joase, de la animale moarte.

Nu vă mai plângeţi că găsiţi puroi şi alte mizerii în carne, noi, veganii, nu ne plângem.

 Voi carniştii toată ziua vă plângeţi de calitatea scăzută a cadavrelor din magazine. Doar nu credeţi că cineva sacrifică animalul instant, atunci când cereţi, în spatele marketului. Ahhhh nu, voi credeţi că animalul se sinucide cu cel mai mare drag pentru voi. Şi mulţi oameni cred cu siguranţă că produsul numit carne creşte peste noapte la raftul supermarketului.

Suntem cinici, plătim ca animalele să fie închise pe viaţă, până la moartea sumbră care le-o asigurăm prin a plăti oamenii care înnebunesc în abatoare. Suntem o specie interesantă, pretindem că suntem atât de buni dar de fapt suntem cea mai malefică specie poate chiar din Univers. NU dăm nici doi bani pe viitorul copiilor noştri dar pretindem că ne pasă. Ne pasă să le distrugem sănătatea şi viitorul şi suntem foarte dedicaţi acestui aspect.

Niciodată nu o să simţiţi ce înseamnă să fi uman până când nu o să renunţaţi la cel mai toxic aliment pentru organismul uman: carnea. Până când nu vă dezintoxicaţi de energia negativă acumulată din suferinţa şi moartea altora, nu o să cunoaşteţi valorile umane pure.

Ideea este de încerca să renunţăm la carne înainte de a spune NU vreau sau de a găsi scuze precum proteinele, calciu şi fierul.

Suntem toxici deoarece ne alimentăm cu toxicitate. Renunţă la carne, nu te mai hrăni cu moartea altora.

Nu contrazice niciodată un vegan deoarece noi am trăit şi în lumea toxică a consumului de produse animale, ştim despre ceea ce vorbim.

Vrei să fi mai bun de sărbători? Papă nişte legume sau o friptură din proteină de mazăre şi lasă animalele în pace.

Autor: Enikö Pal

Alimente pentru întărirea sistemului imunitar

Mango, maitake, graviola, ulei de in, oregano, usturoi – alimente pentru sistemul imunitar, mare parte dintre ele le vei găsi pe site-ul crud și sănătos bio.

Alimente pentru întărirea sistemului imunitar de avut mereu în casă

În această perioadă stau acasă şi îmi întăresc sistemul imunitar cu ajutorul superalimentelor. Nu am făcut provizii de hârtie igienică, nici frunze nu prea sunt, dar este în regulă. Important este faptul că mereu am rezerve de alimente şi superalimente. Şi acum am şi timp să încerc noutăţi precum gastronomia moleculară. Faptul că ne aflăm în situaţia actuală nu înseamnă că trebuie să mâncăm carne până crăpăm, cum procedează unii.

În caz de boală organismul are nevoie de o alimentaţie mai uşoară, sub nici o formă cu produse de origine alimentară, uneori chiar de repaus alimentar.

Desigur, ne alarmăm deoarece oamenii mint. De exemplu sunt oameni purtători de virus, sunt conştienţi că vin din zonă cu risc ridicat şi totuşi mint deoarece le pasă doar să ajungă la scopul dorit de ei. S-a ajuns la o răspândire atât de largă a virusului din nepăsare şi din totală lipsă de etică. Deoarece nepăsătorii sunt peste tot.

Să fim noi schimbarea în lume chiar dacă toţi cei din jurul nostru sunt în tabăra răului. Să fim conştienţi, să fim solidari, să înţelegem că a venit timpul să ne pese, se adresează chiar şi celor mai nepăsători.

Nu reuşim să schimbăm sistemul acum, mai ales în situaţie de criză, în schimb, din păcate vom afla cum mulţi oameni rămân fără locuri de muncă de pe o zi pe alta şi cum mulţi sunt trimişi acasă fără nici un drept salarial. Facturile vor veni, ratele, ipoteca, acestea nu vor ţine cont de criză. Este timpul să fim realişti. Nu trebuie să cumpărăm ca descreieraţii carne, ouă, lapte, brânză, hârtie igienică.

Atinge-te de superalimnte, de vegetale sub toate formele, crude, deshidratate, conservate sub diverse forme. Să reduci consumul de alimente, să nu stai pe canapea toată ziua şi să te îndopi cu friptură, mezeluri şi alte alimente toxice pentru organismul uman. La majoritatea oamenilor nu le pasă de semenii lor şi nici de planetă. Un exemplu cât se poate de clar este faptul că oamenilor nu le pasă că agricultura animală distruge planeta. De aceea continuă să consume produse care le distrug sănătatea şi casa noastră, planeta Terra.

Dar acum poate o să îţi pese de tine! Nu îţi pasă de prieteni, de familie, de copii tăi, dar poate acum o să îţi pese de tine! Şi începi să consumi superalimente care îţi întăresc sistemul imunitar şi reduci consumul de produse de origine animală sau al celor gătite excesiv sau în combinaţii nepotrivite.

Organismul tău nu este un tomberon pentru cadavrele animalelor de la raionul de morga al magazinelor şi nu este nici un tocător industrial de toxine. Încercă pentru o clipă să te tratezi ca pe o fiinţă umană, formată din celule care sunt menţinute în ciclul vieţii doar alimentate cu hrană vie. Nu, nu cu animale vii!!!!!!

Luând în considerare situaţia actuală am făcut un inventar al „provizilor”  şi apoi am planificat ce superalimente suplimentăm.

Doresc să precizez faptul că atunci când aveţi anumite afecţiuni trebuie să studiaţi atent superalimentele şi dacă nu sunteţi suficient de informat, să cereţi sfatului unui nutriţionist sau fitoterapeut, de preferat nu genul de nutriţionist care recomandă ca pentru a creşte nivelul energiei să consumaţi de patru ori pe zi produse de origine animală. Ceva mort o să dea energie atunci când o să le crească aripi la purcei şi o să zboare liberi pe cerul patriei. Dar spălatul pe creier încă este cea mai bună metodă de manevrare a populaţiei exact în direcţia dorită.

Ce măsuri preventive aplic momentan pentru evitarea îmbolnăvirii:

  • evit zonele aglomerate;
  • evit suprasolicitarea organismului prin alimentare excesivă cu mâncare are face mai mult rău decât bine;
  • îmi ajut sistemul imunitar cu superalimente precum: pulbere de maca, gheara mâţei, spirulină, chlorella, graviola, panax ginseng, ginseng siberian, moringa, turmeric, chilli, ulei esenţial de cimbru, ulei esenţial de cuişoare, de oregano şi tea tree.
  • Ciupercile medicinale precum maitake, reishi, shiitake sunt excepţionale în această perioadă. Este de preferat să consumăm usturoi românesc şi ceapă, alături de multe crudităţi;

Desigur şi vitamina C este esenţială în această perioadă. Pentru aportul de vitamina C consum smothie de portocale cu ulei din seminţe de in. De asemenea consum pulbere de măceşe şi acerola. Pentru surse de vitamine şi o textură foarte plăcută, pe post de gustare am ales mango felii deshidratate, fără nici o urmă de zahăr şi fără acel gust strident de peşte stricat.

Momentan consum şi probiotice deoarece cu toţii ar trebui să ştim ce legătură strânsă este între sănătatea colonului şi sistemul imunitar.

PuraDyme – LiyfBiotic – probiotice vegane

Ca nutriţionist şi fitoterapeut recomand ca inclusiv persoanele fără afecţiuni să înceapă să consume superalimente noi pentru organismul lor, în cantităţi foarte mici, doza minimă recomandată. De asemenea un superaliment într-o zi tocmai pentru a afla dacă dezvoltaţi sau nu efecte adverse la principiile active.

Tot în această perioadă încercaţi să fiţi mai buni. Poate această perioadă ne va schimba în bine, vom încerca să fim mai umani. Poate vor arăta ca sursa virusului sunt produsele de origine animală şi oamenii vor lua în considerare şi varianta de a consuma vegetale.

Poate faptul că unii oameni au ascuns că au fost în zona de risc şi astfel au infectat şi alţi oameni ne va face să ne gândim la faptul că planeta este a tuturor, a oamenilor şi a animalelor, şi că nu eşti buricul pământului să te îndopi toată ziua cu animale. Veganii deja au dat naştere unui nou concept de viaţă şi anume acela că dacă suntem oameni nu ne dă dreptul să exploatăm celelalte fiinţe şi sub nici o formă să le ucidem.

În această perioadă se vede cât de mult ţin oamenii la viaţa lor. Orice fiinţă vie ţine la viaţa ei. Voi le ucideţi şi le consumaţi acele sentimente de frică, teroare, groază pe care le au înaintea morţii.

Acest articol este scris cu drag pentru cei care vor să îşi schimbe alimentaţia şi modul de gândire tradiţional.

Pentru a afla mai multe urmărește-mi blogul, share, like și subscribe!

Autor: Enikö Pal

Cum să te îndrăgosteşti de hrişcă

Raw Gorilla – cacao crispies – fulgi de cacao și hrișcă delicioasă!

Dilema unui nutriţionist- când ştii cât de sănătos este un aliment dar nu prea ştii cum să îl integrezi în alimentaţie datorită gustului.

În ciuda aparenței, hrișca nu este o cereală ci o pseudocereală, o plantă ierboasă ale cărei semințe sunt comestibile. Aceasta se înrudește cu plante precum ștevia creață, rubarba sau măcrișul, printre altele. Conform celor mai vechi atestări istorice, hrișca era cultivată în zona Asiei încă de acum opt milenii, iar de acolo a fost preluată și s-a răspândit în partea de est a Europei.

Semințele de hrișcă pot fi consumate crude, după ce se rehidratează, prăjite sau fierte. Ele pot fi utilizate ca atare în diverse rețete, asemenea diferitelor plante leguminoase, precum năutul, lintea sau fasolea.  Hrişca se găseşte și sub formă de fulgi sau făină și poate fi inclusă, asemenea făinii de grâu, în diverse produse de patiserie și deserturi. În plus, hrișca mai poate fi achiziționată sub formă de germeni de hrișcă sau băuturi  obținute din această plantă.

Din punct de vedere nutriţional este un aliment cu valori deosebite.

Conform analizelor efectuate de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, o cantitate de 100 de grame de hrişcă are un aport caloric de doar 92 de calorii și conține: 75 de grame de apă, 3 grame de proteine, 20 de grame de carbohidrați, doar  0,62 grame de lipide și 0,90 grame de glucide. În plus, hrișca este o sursă excelentă de vitamine și minerale: 7 mg de calciu, 0.80 mg de fier, 51 mg de magneziu, 70 mg de fosfor, 88 mg de potasiu, 0.077 mg de vitamina B6, 14 µg de acid folic, 0.09 mg de vitamina E la 100 de grame de produs. Desigur că aceste referinţe pot varia în funcţie de mai mulţi factori precum sol, sezon, etc. Important este faptul că hrişca poate oferi aceşti nutrienţi.

Hrișca nu conține gluten, îmbunătățește digestia și accelerează recuperarea organismului,  are un indice glicemic scăzut. Carbohidrații complecși din hrişcă sunt absorbiți mai lent în organism, ceea ce înseamnă că energia se eliberează treptat, iar nivelul glicemiei se menține constant. Datorită acestor carbohidrați și fibrei insolubile prezente în semințele de hrișcă, acestea ajută la menținerea senzației de sațietate pentru un timp mai îndelungat.

Hrişca conține o cantitate mare de proteine per suta de grame, în plus, proteinele din aceste semințe conțin opt aminoacizi esențiali care conferă energie și ajută la creșterea și recuperarea musculară.

După cum s-a constatat în urma unui studiu realizat în 2006 hrișca este bogată în antioxidanți rezistenți la procesul de fierbere, aceștia fiind activați de flora intestinală. Din acest motiv, se consideră că aceste semințe ar putea avea un rol în prevenția cancerului.

Excelentă din punct de vedere nutriţional dar totuşi nu m-am împăcat cu gustul ei. Am germinat seminţele de hrişcă, pasiunea mea fiind hrana vie, am înmuia-o, am cumpărat şi hrişcă prăjită deoarece nu mă descurcam să o consum pe cea crudă. Am integrat hrişca în reţete de mâncare principală, am integrat-o în deserturi, în dulciuri, în budinci, în pateu, în crackerşi deshidrataţi, în lapte vegetal.

Nimic nu m-a surprins plăcut încât să afirm că hrişca este delicioasă.

Până când m-am îndrăgostit iremediabil de hrişcă. Am ales produsele Raw Gorilla şi a fost dragoste la prima gustare. Sunt crocante, extrem delicioase, sănătoase, sunt minunate.

Cereale Raw Gorilla – Crispies, Rawberry, Cacao, Crunchies

Nucile şi seminţele din compoziţia produselor Raw Gorilla sunt activate, adică înmuiate suficient pentru ca nutrienţii să devină foarte asimilabili, apoi sunt deshidratate la o temperatură sub 42 de grade celsius, astfel rămâne o gustare raw nutritivă, saţioasă şi atât de delicioasă.

Şi astfel m-am îndrăgostit de hrişcă şi am început să o consum şi ca fel principal de mâncare, în reţetele mele de mâncare instant dar sănătoasă, care este un proiect interesant la care lucrez de un timp. Ceea ce doresc să scot în evidenţă este că avem posibilitatea să mâncăm sănătos şi gustos doar trebuie să ne dorim acest aspect în viaţa noastră. Mie mi-a trebuit factorul WOW ca să integrez hrişca în alimentaţie şi îmi place să povestesc lucruri şi fapte din propria experienţă deoarece astfel se transmit şi vibraţiile mesajului.

Produsele Raw Gorilla pot fi cumpărate din magazinele Mega Image, din magazine naturiste sau on-line prin platforma crudsisanatos.bio alături de sfaturi şi idei cu şi despre hrişcă. Şi nu numai.

Urmărește-mi blogul pentru a afla mai multe despre alimentele pe care le putem consuma zi de zi pentru a ne face viața mai bogată și sănătoasă! Îți promit să te îndrum către cele mai bune produse aflate pe piață la momentul curent și dacă dorești să colaborăm te pot ajuta să devii persoana pe care ți-o dorești.

Autor: Enikö Pal

Cu ce facem detoxifierea primăvara aceasta

Celula este unitatea de bază, structurală și funcțională a tuturor organismelor vii. Este cea mai mică unitate de viață.

Oamenii au aproximativ 100 miliarde sau 10^14 celule, iar dimensiunea tipică a celulei este de 10 µm, masa tipică fiind de 1 nanogram. Cea mai lungă celulă umană este de aproximativ 135 µm și se găsește în măduva spinării, în timp ce celulele granulare din cerebel, cele mai mici pot avea doar 4 µm.

Toate organismele sunt compuse din una sau mai multe celule, toate celulele provin din celule preexistente, iar funcțiile vitale ale unui organism au loc în interiorul celulelor. Toate celulele conțin informații genetice necesare pentru reglarea funcțiilor celulare și de transmitere a informațiilor către următoarea generație de celule.

Celulele noastre conțin un gel compus din 90% apă, numit citosol, acest gel citoplasmatic cuprinde toate componentele celulare. Membrana celulară (învelișul) are o grosime de aproximativ 0,1 microni și de regulă este flexibilă, astfel încât celula îi poate modifica forma. Mitocondriile constituie motorul celulei. Majoritatea celulelor au cel puțin câteva mitocondrii în interiorul lor. Ele au rolul de a produce energie celulară. Această energie este furnizată datorită descompunerii unor elemente precum glucoza.

Aproximativ 230.000 de celule noi sunt create în fiecare moment, totodată alte celule mor, iar fiecare transformare necesită sute de pași biochimici care nu pot fi îndepliniți corect fără enzimele metabolice.

Organismul nostru este dotat cu un proces de reînnoire celulară care funcționează continuu.

Organismul nostru este format din miliarde de celule iar ca să funcţioneze optim trebuie să ne hrănim sănătos. Trebuie să ne hrănim celulele în mod corespunzător, nu trebuie să hrănim tradiţii greşite, pofte de alimente toxice, reclame agresive şi mincinoase. Noi trebuie să ne hrănim celulele.

După sezonul rece în care tindem să consumăm preponderent mâncare gătită, celulele noastre merită din plin o detoxifiere adecvată.

Pentru ca membrana celulară să devină mai permeabilă trebuie să consumăm omega 3 şi să reducem cât mai mult consumul de omega 6.

Omega 3 este un acid gras antiinflamator şi ajută la creşterea permeabilităţii membranei celulare, astfel celula poate să asimileze cu uşurinţă nutrienţii şi poate să treacă prin procesul de detoxifiere. Foarte mulţi oameni neglijează acest aspect şi nu obţin rezultatele dorite de la schimbările alimentare.

Recomand consumul de alge marine: dulse, kombu, wakame, kelp, varec, nori. Algele au de asemenea o cantitate semnificativă de nutrienţi biodisponibili.(Vezi: articol alge)

Pentru a mări aportul de omega 3 este ideal consumul de seminţe de chia şi seminţe de in.

În prag de primăvară recomand şi scăderea acidităţii organismului. Un organism alcalin este sănătos, are inflamaţii mai puţine, are un sistem imunitar care îşi poate îndeplini funcţia în mod corespunzător.

Celulele noastre au nevoie de clorofilă, sângele nostru are nevoie de clorofilă iar clorofila o găsim în vegetale, cu cât sunt mai verzi cu atât sunt mai bogate în clorofilă.

Dacă nu avem timp să stoarcem sucuri din frunze verzi şi nu avem o sursă sigură şi curată( fără chimicale toxice) recomand consumul de pulberi. Organismului nostru nu o să îi fie îndeajuns scuza că nu avem timp să îl îngrijim.

Ca să fie practic, uşor de preparat, uşor de procurat, cu certificări sigure, recomand consumul de pulberi verzi precum: chlorella(cu efecte extraordinare în curăţarea sângelui), spirulina, moringa, iarba de grâu( alimentul cu peste 1000 de efecte benefice), iarba de orz, lucerna, aloe vera.

Consumul de fibre este de asemenea recomandat: tărâţe de psyllium, chia, seminţe de in.

Ca principiu trebuie să înţelegem faptul că fiecare organ din corpul nostru are propriul sistem de detoxifiere.

Pentru un sânge curat şi oxigenat este extrem de benefic sucul din sfeclă roşie. Acest suc este benefic şi pentru filtrarea toxinelor din ficat. Rinichii se pot „spăla„ cu sevă de mesteacăn, colonul are nevoie de fibre insolubile pentru a facilita mişcarea peristaltică dar şi de clorofilă. Plămânii de detoxifică prin alte modalităţi cu ajutorul plantelor precum alun, mur, castan. Articulaţiile şi pielea se detoxifică cu ajutorul altor plante(jneapăn, frasin, platan).

Trebuie să reţinem că în primul rând trebuie să încetăm să ingerăm toxine şi să începem să consumăm superalimente care hrănesc şi detoxifică fiecare celulă. O parte din aceste alimente sunt cele precizate: pulberi verzi, alge, tărâţe, seminţe.

Extraordinar de benefic este consumul de verdeţuri, legume, fructe, germeni şi vlăstari.

Iubeşte-ţi corpul, este locul unde vei trăi toată viaţa ta, oferă-i ce este mai bun!

Dar peşte mănânci?

Ştiai că până la 80% din captură se aruncă?

„În sfârşit , pot să vă privesc fără remuşcări, nu mă mai hrănesc cu carnea voastră”

La sfârşitul articolului vom afla cine şi când a făcut această afirmaţie.

Cuvântul peşti trimite la o pluralitate inimaginabilă de varietăţi, un ocean de mii de specii, peste 31.000.

Tonul este una dintre cele mai consumate specii de peşte. În trecut tonul era pescuit cu undiţe şi cârlige.

Înainte de a fi tras în barcă sau la mal, un peştele prins cu undiţa sângerează până moare sau se îneacă. Peştii se îneacă atunci când nu mai pot să se mişte. Peştii mari precum tonul, marlinul, peştele spadă sunt răniţi foarte tare de cârlig deoarece sunt puternici şi opun rezistenţă. Pentru pescuirea exemplarelor mari de peşti care opun rezistenţă se foloseşte harponul. Harponul este un fel de suliţă pe care pescarii o înfig în corpul, înotătoarele sau ochiul unui peşte, devenind un fel de mâner prin care să aducă peştele în barcă. Manualele de pescuit recomandă să înfigi harponul în capul peştelui.

Ştim că pescuitul se practică de mult timp. Ştim că există pescuit cu mâna liberă, cu undiţa, toate ducând la scoaterea peştelui pe uscat şi lăsat să moară lent şi zbătându-se pentru viaţa lui. Viaţa unui peşte este de asemenea o viaţă, la fel ca cea a unui om, câine, porc,vită, pasăre, gândac. Fiecare fiinţă vie vrea să trăiască.

Dacă la început oamenii pescuiau pentru supravieţuire, acum pescuiesc pentru distracţie, afaceri, bani.

Cum spre exemplu sunt filmuleţe pe internet despre pescuit, foarte multe, între care cel care mi-a atras atenţia o tâmpenie care este rezultatul unor minţi murdare umane. Sunt pescari care trag cu undiţa spre barcă peşti de dimensiuni mari iar copii mici sau femei în bikini aruncă harponul în peşte şi mai ales în ochiul peştelui, ca apoi să îi tragă ochiul din cap. Ei susţin că este o distracţie care a devenit tradiţie. Idioţii planetei sunt peste tot.

Să presupunem că majoritatea dintre noi nu am face asta unui peşte mare. Dar mâncăm cu plăcere peşti şi tâmpenia supremă a unora duce la ideea de a considera peştii plante. Eşti vegană? Dar mănânci peşte, nu-i aşa?

Nu este aşa şi vă spun de ce.

Este o cruzime să consumi carne, este o cruzime să provoci o moarte dureroasă. Iar consumul de peşte provoacă moartea a miliarde de fiinţe într-un mod absolut malefic, practic ei nu sunt ucişi într-un mod anume,NU EXISTĂ ABATOARE PENTRU PEŞTI. Ei sunt lăsaţi să moară prin scoaterea din mediul lor de viaţă şi luptându-se cu moartea până la epuizare totală. Foarte sănătoasă carnea de peşte, foarte zen, foarte kosher, numai energie pozitivă în fiecare celulă a peştelui din farfuria ta. Dar karma este interesantă, la un moment dat asimilăm în celulele noastre tot ceea ce au simţi animalele a căror carne o consumăm.

Oamenii spun că este greşit să ucizi câini şi pisici. Atât.

Eu spun că este o cruzime să provoci moartea oricărui animal, şi mai ales o moarte lungă şi dureroasă.

Bun venit în lumea peştilor.

Omul războinic.

La ce anume te face să gândeşti această afirmaţie? La orice şi oricine altcineva decât la tine însuţi. De fapt este vorba chiar de tine, omul care consumi peşte.

Oamenii au declarat un război peştilor. Întâi le-am poluat mediul cu metale grele apoi am început să îi mâncăm în mod intensiv degeaba. De ce spun degeaba? Pentru că omul poate trăi mult şi bine şi sănătos fără să participe la războiul împotriva peştilor.

Oamenii de ştiinţă spun că în aproximativ 30 de ani vom goli oceanele în totalitate.  Cercetătorii de la University of British Columbia susţin că: INTERACŢIUNILE OAMENILOR CU RESURSELE PISCICOLE(PEŞTII) AU AJUNS SĂ SEMENE CU UN RĂZBOI DE EXTERMINARE.

Practic am declarat război tuturor nimalelor, plantelor, planetei noastre şi inclusiv omenirii. Toate pentru a consuma carne şi carne şi carne. Schizofrenia aceasta de a mânca carne cu preţul a orice.

Şi la fel cum profităm de orice animal de pe această planetă, am decis că trebuie să pescuim toţi peştii şi desigur să înfiinţăm şi ferme piscicole, unde creştem peşti în mod industrial, în condiţii de fermă, ştiţi despre ceea ce vorbesc. Exact despre ceea ce omenirea nu vrea să vadă sau să audă. Vrea doar să bage sub nas, carne. Atâta ştiu peste 90% dintre oamenii de pe această planetă despre ceea ce pun în farfurie şi mănâncă.

Acum pescuim intensiv. O să afirmaţi că peştii din oceane sunt fericiţi până când sunt pescuiţi.

Vasele care ies la pescuit sunt doatte cu aparatură modernă de monitorizare a peştilor. Nu au limite. Folosesc dispozitive care atrag peştii, se folosesc de dispozitive GPS răspândite pe toată suprafaţa oceanelor. Află exact unde se află peştii pe care îi vor.

O statistică făcută cu 10 ani în urmă afirmă astfel:

  • în fiecare an se instalează peste 1,5 miliarde de cârlige la capătul paragatelor, în fiecare cârlig se află o bucată de carne de peşte, calamar sau delfin folosită ca momeală.
  • flotilele de pescuit dispun de 1200 de plase , fiecare cu o lungime de 48 de km, şi sunt de regula specializate pentru prinderea unei singure specii.
  • pe un vapor pot fi încărcate 50 de tone de animale de mare în doar câteva minute.

Şi facem aceste lucruri non-stop, zi-noapte, 7 zile din 7, fără nici o pauză de zeci de ani încoace.

Domeniul pescuitului nu mai are nici o legătură cu prinsul unui peşte la noroc, pentru supravieţuire. De foarte mult timp pescarii folosesc tehnologie militară, radare, sonare pentru a identifica bancurile de peşti. Se folosesc de imagini din sateliţi care arată temperaturile oceanului.

  Pescuitul cu traule este o metodă prin care un năvod este remorcat prin apă la diverse adâncimi de către unul sau mai multe vase specializate în acest tip de pescuit. Din pescuitul cu traule rezultă foarte multă captură accidetală, sute de mii de specii de animale marine ucise accidental, deoarece oamenii doresc din toată captura doar creveţii. Şi toate animalele marine capturate mor în chinuri groaznice.

Goana după avere, accesul la tehnologie, foamea de bani, consumerismul, exclusivismul, luxul, prostia umană, spălarea pe creier duc la pescuitul intensiv. Iar pescuitul intensiv devine şi mai intensiv prin captura secundară sau accidentală. După o captură de creveţi, se aruncă peste bord, moarte sau în agonie, peste 80-90% dintre animalele capturate, aşa numita captură accidentală. Căluţii de mare mor foarte repede, am dus la extincţie aproape toate speciile de căluţi de mare. Creveţii reprezintă 2% din cantitatea de fructe de mare care se consumă pe plan mondial dar este responsabil pentru 33% din captura secundară globală, o captură care…este ucisă fără să fie folosită în vreun mod.

Nu am spus-o doar eu, au spus-o şi alţii, cum ar fi ca alimentele pe care le consumăm să aibă etichete pe care să scrie câte animale au fost ucise pentru a rezulta acel aliment. Mănânci un crevete, ai plătit ca să ucizi încă 10.000 de animale marine prin cruzime. Ai plătit ca să goleşti oceanele. Ai plătit ca să distrugi planeta.

Peştele de fermă creşte într-un spaţiu foarte mic, este foarte stresat, bolnav datorită mediului toxic, într-atât de înfometat încât ajunge la canibalism.

De ce mai este legal să consumăm carne? De ce nu pot merge în market să îmi cumpăr liniştită un kilogram de fasole şi un borcan de sos de tomate şi trebuie să văd peştii vi din acvariu care pur şi simplu sunt nişte marionete ale oamenilor însetaţi de sentimentul de a ucide ceva proaspăt. Şi te uiţi la acei peşti şi îţi spui în gând: karma, karma, karma. Şi oamenii care cumpără acei peşti trebuie să treacă prin acelaşi tratament precum peştii pe care îi cumpără să îi ucidă.

Dar să vedem pentru ce mai plătesc nevinovaţii consumatori de peşte.

La toată lumea îi place tonul, mai ales la conservă, în ulei, care se găseşte în toate marketurile. Dar creaturile inteligente ştiu că acea conservă nu a crescut acolo la raft, iar tonul din ea, care a fost o fiinţă vie înainte să fie mărunţit şi pus în conservă, a fost pescuit din ocean.

Când pescuim ton din ocean, în mod arbitrar mai ucidem câteva sute de specii de animale marine, printre care: diavolul de mare gigant, delfinul cu bot gros, delfinul lui Cuvier,delfinul pestriţ de Atlantic delfinul din specia Stenella, marsuinul, caşalotul, balena ucigaşă( balena din familia Hyperoodontiade), balena cu cocoaşă ,balena nordică (balena din familia Globicephala),delfinul comun,  balena sei, balena minke, pescăruţii cu picioare galbene, albatrosul nordic regal, pufinul, fulmarul sudic, pescăruşii argintii, petrelul cenuşiu, ielocvanul mare, pescăruşii negrii, ţestoasele din specia kempii, peştii zburători, codul, căluţul de mare auriu, peştii din specia sectatrix, peştele lună, peşii din specia lichia amia, peştii undiţari, peştii călugăr, peştele cap plutitor, peştii din familia muraenidae, peştele pilor,  peştii din specia nasutus, peştii din specia polyprion americanus, baracudele, cassava, ţestoasele caretta,ţestoasele verzi, ţestoasele pieloase,diavolul de mare mobula mobular, diavolul de mare din specia rajz, rechinul din specia altimus, rechinul din specia brachyrus, rechinul de nisip, rechinul de noapte, marele rechin alb, rechinul ciocan, rechinul mic din specia cubes, câinele de mare, rechinul vulpe, rechinul mako, rechinul albastru, peştii din specia solandri, marlini, peşi bonito, macroul maculatus, macroul regal, peşti lance, macroul albida, peştele spadă, peştele delfin, peştii din specia caranx, peştele arici, peştii din specia elagatis, , hamsiile şi multe alte specii.

Acestea sunt o parte dintre foarte multe animale marine care sunt captură secundară şi sunt ucise degeaba. În ce număr? În numărul în care am golit oceanele şi ducem la extincţie tot ceea ce trăieşte în ape.

Şi toate aceste animale, în agonie, ar trebui servite lângă conserva de ton. Dar oamenii doar consumă şi atât. Sunt nişte chestii vi care se duc şi iau mâncarea de la raft. Nu ştiu nimic despre mâncarea lor sau despre ce naiba ar trebui să mănânce.

Oamenii de ştiinţă de pe tot globul au afirmat la unison, animalele simt durerea. Şi animalele marine simt durerea. Peştii şi fructele de mare simt durerea. Au sistem nervos central. Homarul pe care îl punem de viul în apă fierbinte simte durerea exact aşa cum te-ar pune cineva în apă clocotită pe tine, cel care mănânci homari.

Despre fermele intensive îmi este şi mai greu să scriu deoarece nu pot reproduse în cuvinte mirosul din acele ferme. Păcat, trebuie să mergeţi să vedeţi de unde mâncaţi peşte de fermă. E fain, peşti, animale moarte aruncate în apă, viermi, paraziţi, rahat, mizerie, cadavre de peşti, mâncare pentru câini din market, tot felul de chestii. Peştele de crescătorie este de asemenea plin de toxine deoarece are mai multă grăsime iar toxinele se asimilează în grăsime. Dar acest aspect nu vi-l precizează nimeni şi nici voi, ca şi consumatori nu gândiţi. Că doar de aceea încă mai consumaţi peşte. Toxinele respective le asimilăm şi apoi se reflectă în starea noastră de sănătate. Nu murim de la consumul primului peşte cu toxine dar când organismul cedează o va face triumfător, de tot. Peştele oceanic este plin de metale grele, deci nu este o alternativă. Alegeţi algele, este o alternativă bună.

Cui îi pasă? Cui îi pasă de miliarde şi miliarde şi miliarde de animale marine lăsate să moară în agonie.

Ucidem în fiecare an un număr de animale terestre dar de animalele marine, acele miliarde fără număr, nu spune nimeni mai nimic.

Deja în anii 2000 existau 640 de studii ştiinţifice despre abilităţile de învăţare a peştilor. De atunci s-au studiat şi mai mult peştii.

Peştii construiesc adăposturi complexe, formează relaţii monogame, vânează în colaborare cu alte specii, folosesc unelte. Se recunosc unii pe alţii şi chiar îşi amintesc în cine pot avea încredere şi în cine nu. Iau decizii individuale, sunt conştienţi de propriul prestigiu social şi al celor din jur, concurează între ei pentru o mai bună poziţie în cadrul grupului, utilizează strategii machiavelice de manipulare, pedepsire şi reconciliere. Au o memorie de lungă durată semnificativă, pot să transmită cunoştiinţe de la o generaţie la alta. Au tradiţii culturale legate de rutele care duc la locurile cu hrană, de formare a bancurilor sau de împerechere.

Dacă este sănătos să mâncăm peşte? Este groaznic. Şi acum analizaţi dacă ceva groaznic este sănătos. Eşti ceea ce mănânci. Chiar trebuie să fi groaznic?…..

Şi acum revin la afirmaţia de la începutul articolului. Un omagiu adus pentru animalele marine ucise cu o cruzime groaznică, pentru o conservă de peşte.

Franz Kafka (3 July 1883 – 3 June 1924) a iubit animalele. Animalele făceau parte din sfera preocupărilor morale ale lui. Max Brod, un bun prieten a lui Kafka, expune o poveste despre o vizită la Berlin.

„Eram cu Kafka la un acvariu când, deodată, a început să le vorbească peştilor din acvariile iluminate.

„În sfârşit pot să vă privesc fără remuşcări, nu mă mai hrănesc cu carnea voastră”. În acea perioadă devenise vegetarian. Dacă nu l-ai auzit niciodată pe Kafka vorbind, este greu să îţi imaginezi simplitatea cuvintelor sale, lipsite de orice afectare sau sentimentalism- trăsături care îi erau complet străine.”

Despre motivul datorită căruia a devenit Franz Kafka vegetarian şi sentimentul de ruşine voi scrie într-un articol următor.

                                                                                                                                           Enikö Pal

Costul unei alimentaţii vegane

Ce găsești pe dealurile din jurul casei: coarne

De când sunt vegană am auzit atât de multe mituri câte nu au auzit un miliard de omnivori într-o viaţă.

În principiu fiecare mit îşi merită propriu articol, iar astăzi voi scrie despre o scuză destul de comună pentru a continua consumul produselor de origine animală.

MIT: veganismul este scump.

Primul lucru pe care îl afectează alimentaţia este bugetul. Deoarece după aer şi apă următoarea necesitate este hrana. Şi costă. Aceasta este o ordine generală a necesităţilor fiziologice, unii pot pune pe alt loc sexul, motocicleta, adăpostul, transportul, zborul, totul este discutabil. Dar oare le clasifică cineva înaintea mâncării?

Astăzi vorbim despre mâncare, mâncare pe care în general trebuie să o cumpărăm. Vorbim acum despre oamenii obişnuiţi care au mâncare şi acasă, nu mănâncă doar în oraş şi nu au bucătar şi servitori.

În cazul acesta putem face foarte multe greşeli deoarece majoritatea mâncăm din instinct sau din amintiri din copilărie.

Cumpărăturile din instinct, atunci când ai zero cunoştinţe despre nutriţie, este atunci când cumperi toate mizeriile din magazin fără să gândeşti ce naiba sunt unele chestii. Deoarece nu poţi citi ingredientele, ţi se rupe limba în cinci. Oricum corpul tău este un tomberon pentru chimicale de sinteză deci dă-i să sune, umple căruciorul, otrăveşte-te şi otrăveşte-ţi şi copii.

Cumpărăturile din amintiri sunt acelea în care eşti prezent la raionul de morgă la fiecare sesiune de cumpărături, apoi mai cumperi şi multe mizerii care le-ai mâncat dintotdeauna. Nu contează că eşti bolnav terminat, chestiile acelea indigeste şi naşpa sunt tradiţionale, carne să fie, brânză şi ouă… trebuie consumate pentru proteine, calciu şi colesterol. Doar produsele de origine animală conţin colesterol. Ești sigur de asta?

În România sunt patru posturi mari şi late şi alte posturi mai scurte. În perioadele de post găsim mâncare vegană la preţuri foarte bune doar trebuie să citim totuşi etichetele foarte atent. Eu citesc etichetele si la produsele vegane.

Mâncarea vegană este mai ieftină decât cea pe bază de produse de origine animală sau maxim este la acelaşi preţ. Desigur, chestiile şmechere vor fi scumpe indiferent dacă sunt vegane sau non vegane.

Ceea ce costă scump este mâncarea organică, ecologică cum vreţi să îi spuneţi. Dar acea mâncare ECO este scumpă indiferent dacă este din vegetale sau cadavre ECO.

Cătină eco, direct de la sursă. Însă din comoditate câți merg să o culeagă?

Eu încă mă întreb: ce credeţi că este scump în mâncarea vegană cu excepţia alimentelor de fiţe?

Făcând o comparaţie cu un cuplu omnivor obişnuit am realizat că noi cheltuim cu până la cinci ori mai puţin pe mâncare, iar din casa noastră nu lipsesc niciodată zeci şi zeci de superalimente, seminţe, sâmburi, pulberi, fructe şi legume uscate, nucifere, alimente integrale, cereale, pseudo cereale, alge, toate condimentele din Romania şi multe condimente de pe întreg globul. Mii şi mii de ceaiuri, seminţe pentru germinat, lucernă, broccoli, schinduf, foarte multe. Congelatoarele sunt pline, cătină strânsă din mijlocul naturii sau pizza vegană de la Lidl. Nu suntem extremişti, suntem oameni obişnuiţi care evită să producă suferinţă chiar şi unei musculiţe de oţet. În ceea ce privește pizza, o pizza în oraș te costă de multe ori peste 20 lei, iar o pizza făcută în casă tot pe acolo. Revenind la cea din supermarket, o pizza semi-preparată poate fi 10-15 lei, iar o pizza vegană este 6 lei în Lidl sau vegetariană intre 8-13 lei. Deci trage tu concluzia cât de scump este să consumi mâncare vegană.

Mai scăpăm şi la chestii rafinate din market, nu sunt mândră de asta, dar nici nu mă simt vinovată deoarece aceste alimente au un procentaj foarte mic în alimentaţia noastră. Şi sunt vegane! Pot să mănânc ceva vegan dar rafinat, pasteurizat sau care conţine E-uri vegane. Pot să condamn nişte cartofi nevinovaţi la moarte şi să îi prăjesc în ulei fierbinte apoi să le adaug un sos de usturoi preparat acasă sau cumpărat şi să pregătesc un bol imens de salată cu seminţe şi fulgi de drojdie inactivă sau poate minunatul iaurt simplu de la Take it Veggie. Şi după toate acestea pur şi simplu să nu mă simt vinovată.

Nu înseamnă ca apoi nu îmi răsplătesc organismul cu pulberi pline de clorofilă şi nutrienţi valoroşi. Pulberi pe care din nou le găsim la preţuri foarte acceptabile pentru un salariu mediu. Pulberi din iarbă de grâu, orz, ovăz, spirulină şi multe altele de care organismul se bucură enorm, trecând peste plăcerea vizuală, psihică, fizică pentru cartofii prăjiţi.

Veganismul începe prin eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie şi în acelaşi timp din casă. Şi uite aşa o să începi să găteşti vegan, iar în marketuri găseşti orice în varianta vegană, de post, unele cu aceeaşi tonă de chimicale de sinteză dar fără lapte, ouă, grăsimi animale, etc.

Mure eco – foarte bune, doar să nu te întâlnești cu ursul când le culegi 🙂

Am făcut un experiment şi am văzut că pot să pregătesc două porţii mari, gustoase şi sănătoase de mâncare vegană chiar cu 4-5 lei. În câteva minute. Fără cadavre, fără lapte, fără ouă, fără mizerii, fără otravă.

În schimb dacă insişti la un buget cât se poate de redus trebuie să fii la locul potrivit la momentul potrivit, să ştii să vânezi promoţii şi reduceri. Ceea ce poate să fie destul de interesant şi cu rezultate uimitoare.

Firmele cu produse de renume au înţeles că trebuie să includă in gamele lor şi produse de post, pentru vegani sau religioşi. Astfel dacă ne plac anumite produse de când ne ştim, acum le găsim în varianta vegană exact la acelaşi preţ cu cele cu lăptic şi ovulaţie de găină. Şi uite aşa dovedim că veganismul nu este sub nici o formă mai scump decât alimentaţia clasică. Exemplele pot continua nelimitat, la fel se aplică la conserve, mezeluri, brânzeturi.

Problema oamenilor care afirmă că veganismul este scump este că au o boală care se numeşte reticenţă la gândire şi mai ales la schimbări. Faci o ciorbă excelentă de legume şi apoi arunci în ea o bucată de chestie moartă de cine ştie când. Dacă nu adăugai cadavrul , ciorba era vegană. Şi era mai ieftină, mai sănătoasă, mai prietenoasă cu mediul, mai digerabilă, iar farfuria ta se transforma din violenţă în pace. Este o diferenţă mare! Este o diferenţă pentru tine, pentru oamenii din jurul tău, pentru oamenii din întreaga lume , pentru animale, pentru natură, pentru planetă. Te-ai gândit vreodată să faci cumpărături alimentare la acelaşi buget sau mai mic şi să faci o diferenţă imensă în lume? Să conteze atât de mult să nu adaugi şi cadavrul în oală sau tigaie. Știai că într-un burger de vită pot fi părți de la peste o sută de vite? Acesta este realitatea dovedită prin analize ADN dintr-un singur burger.

Mâncarea vegană care este asemănătoare cu cea de origine animală are cam acelaşi preţ cu cea animală. Nu văd nici o scuză să se încheie tâmpenia şi mizeria consumului de animale şi ca specie umană să consumăm doar produse vegetale. Inclusiv cei care sunt sclavii gustului de burger, mezeluri, friptură, pot face asta. Bun venit în lumea alimentelor vegane dubioase, care dacă eşti vegan şi le consumi, întrebi de mai multe ori dacă produsul este vegan, dacă sigur nu este o confuzie şi produsul este din carne. Ca vegan aduce un sentiment de nelinişte dacă nu vezi clar că produsul este vegan. Ca omnivor aceste produse fac oamenii să înţeleagă că nu este nevoie să ucidem ca să ne continuăm ideea greşită a alimentaţiei cu carne. Eu cred în aceste alimente! Cred că ajută mulţi oameni dependenţi ai gustului, texturii şi tradiţiei, să îşi învingă dependenţa pe care eu personal nu o pot înţelege.

Ca om cu buget mediu sau sub mediu poţi avea o alimentaţie vegană obişnuită. Exceptând creaturile acelea cu două picioare care mănâncă doar produse de origine animală, majoritatea oamenilor au prostul obicei să strice orice bunătate din vegetale cu o bucată de animal, uneori mort, alteori viu, cu nişte lapte, smântână sau ovulaţie de găină. Dacă nu le ai în casă instant vei găti vegan şi bun şi gustos. Şi ieftin. O să spuneţi: cărniţa este ieftină şi bună. Dacă aţi ştii voi de unde este carnea ieftină v-ar cam ieşi ochii din cap şi inima din piept şi aţi înţelege că omul este o creatură oribilă când nu îşi asumă să vadă de unde vine carnea la raft.

Pe termen scurt mâncarea vegană este soluţia pentru cei cu buget redus, studenţi, copii care nu au părinţi bogătaşi, pentru oamenii de rând, pentru familii, pentru cei care au un loc de muncă obişnuit în România. Cine nu a mâncat niciodată zacuscă? Ups… este vegană. Sau o mâncare de fasole de post cu gust de mai vreau. Mâncarea din vegetale este extraordinară! Este minunată!

Pe termen lung veganismul înseamnă dreptul o la viaţă de calitate. Cei care sunt mari consumatori de produse de origine animală sunt condamnaţi la boli de nutriţie, la gută, boli de inimă, colesterol şi trigliceride mărite, iar suplimentele şi medicamentele sunt scumpe. Astfel o mare parte din venituri se duc pe medicamente şi suplimente.

Nu mai bine arunc din casa mea şi din viaţa mea alimentele care nu sunt hrană pentru mine şi de banii aceia merg în vacanţă. Pot mânca cu sufletul împăcat o ciorbă de legume, o salată cu germeni de schinduf şi grâu, un iaurt de soia, o felie de pâine cu ciocolată tartinabilă vegană, sau să merg până la Berlin să mănânc wurşti berlinezi vegani deoarece sunt extrem de gustoşi. Sau să dai o fugă cu motocicleta până în Ungaria să mănânci un Magnum vegan? Avem şi produsele noastre în România chiar gustoase şi care sunt exportate în multe ţări din lume, dar trebuie hrănit şi spiritul de aventură.

Să faci şi tu cel mai bun lucru din toată viaţa ta, devin-o vegan.

Nu ştii cum? Citeşte cartea ”Ghidul bobocului vegan”, intră pe grupuri de facebook care includ subiecte despre alimentaţie şi cumpărături vegane în România. Întreabă un vegan.

Enikö Pal

Într-o lume în care orice este posibil tu ce ai ales?

Trăim într-o ţară minune, cu cât ai mai mult de a face cu statul cu atât îţi vine să spui mai des şi mai tare: AŞA CEVA NU EXISTĂ! Şi statul ne manipulează mai mult decât ne imaginăm, mai rău decât în cele mai horror vise ale noastre. Dar totuşi trebuie să facem bussines cu statul şi să pierdem.

Enikö Pal – struguri românești

Cât se poate de posibil !

Trăim într-o lume care ne vrea bolnavi, trăim într-o ţară care ne vrea bolnavi. O să spuneţi că aşa ceva nu există, eiiii uite că există dacă aţi deschide un pic ochii şi urechile.  Dar până când părinţii înfundă copii cu fast food şi junk-food şi văd cu câtă plăcere mănâncă mizeriile acelea otrăvitoare îmi dau seama că lumea adoră să fie bolnavă şi nu dă nici un rahat de doi bani pe această planetă, pe natură, pe viitorul copiilor. Şi acum să aud psihologii să zică că nuuuuu, ei nu pot trăi fără să ucidă în fiecare zi câteva animale şi că ce spun eu în cartea mea  nu este adevărat şi că animalele sunt pe această planetă ca noi să le chinuim, să le bem sângele şi să ne distrăm pe seama suferinţei lor. Nu am fost la psiholog, ei vin la mine pentru suplimente de liniștire.

Că „cineva” vrea să fim bolnavi este clar, acela în primul rând eşti tu însuţi. Nu  critic, îţi deschid ochii, este propria ta alegere să mănânci animale şi să alegi boala. Şi acum să aud, dar eu sunt bărbat şi muncesc, am nevoie de carne! Răspunsul meu: alege viaţa şi munceşte de zece ori mai cu spor şi rămâi şi cu energie după o zi de muncă dacă nu mănânci moarte, moartea altor fiinţe, moartea ta lentă, sigură şi dureroasă pe termen lung.

Trăim într-o ţară nebună, ţara în care ţi se cere să înscrii  într-un registru la ANAF dar registrul nu există sau sa completezi o declarație pe un site dar site-ul nu merge si gata. Dar te obligă!

Trăim într-o ţară în care ai curaj nebunesc dacă rămâi sau este o inconştienţă dacă ne gândim că ne mai trebuie multe generaţii de sacrificat ca să schimbam clasa politică în totalitate. Şi nu mai avem timp, la sporul cu care ne mâncăm planeta cu fiecare îmbucătură de carne , Romania nu mai vede multe autostrăzi până la sfârşitul lumii.

Dar, există un mare DAR, în toată nebunia aceasta, nimeni nu te obligă să mănânci animale. Sunt vegană de 13 ani şi nimeni nu m-a obligat să mănânc produse de origine animală. Nu spun că trăim într-o ţară liberă, dacă vedem dincolo de aparenţe (dar cum majoritatea încă mănâncă carne nu au cum să vadă dincolo de aparenţe) dar trăim într-o ţară în care poţi să mănânci vegan foarte bine. Sunt din ce în ce mai multe opţiuni vegane, mâncarea vegană este din ce în ce mai accesibilă, mai multă, mai diversă, mai faină!

Să fii vegan în Romania este cât se poate de posibil! Este cât se poate de uşor!