Etichetă: animale

Pentru cei care cred că nu pot

Eniko PalLasă un comentariu
Ghidul Bobocului Vegan, carte

Efortul meu

Cunoaştem noţiunea de post dintotdeauna dar noţiunea de veganism s-a făcut cunoscută în România de puţini ani.

În 14 ani de veganism am învăţat un lucru foarte util şi interesant, şi anume: că se poate! Şi că e al naibii de fain.

Cum am scris şi în cartea mea, Ghidul Bobocului Vegan, a deveni vegan nu presupune nici un pic de efort.

Efectiv poţi deveni vegan fără să faci nici un efort suplimentar în ceea ce priveşte cumpărăturile, gătitul sau orice aspect legat de viaţa socială.

Aceasta este o listă cu aspecte şi lucruri pe care eu le-am învăţat şi îmi doresc ca toţi oamenii să aibă parte de această oportunitate minunată numită veganism:

Am învăţat chiar din primele zile de veganism că nu este greu să mănânci vegan.

Nimic nu a fost mai simplu decât să elimin produsele de origine animală din alimentaţie. A fost atât de uşor, atât de simplu, atât de natural! Şi asta se întâmpla când nu prea găseai multe alimente vegetale care să semene cu cele de origine animală. Este un aspect care ajută mult în tranziţie. O tranziţie care la mine a durat o zi. Dar acum sunt atât de multe produse vegane încât aştept ziua în care produsele de origine animală o să se găsească foarte greu.

Am descoperit o lume pe care tu nu o vezi

Oamenii sunt manipulaţi şi spălaţi intens pe creier de mizerabilele industrii ale fermelor de animale, abatoarelor, fabricilor care produc alimente de origine animală.

Dar când scoţi capul din mizerie o să descoperi o altă lume. Realitatea din spatele produselor de origine animală este monstruoasă. Iar veganismul prezintă o lume în care nu eşti ucigaşul principal şi nu eşti nici un fel de ucigaş. Ca vegan efectiv nu mai faci rău animalelor, oamenilor, planetei. Cred că nici Universul nu ne mai suportă caracterul egoist de a lua vieţi ca apoi să ne destrăbălăm mâncând animale moarte şi îndopându-ne cu medicamente pentru colesterol.

Am învăţat ce este hrana

Toţi ştim ce este mâncarea, o bagi sub nas şi sub nici o formă nu trebuie să te gândeşti la consecinţele ingerării. Sub nici o formă nu trebuie să te gândeşti de unde provine, cum a ajuns în farfuria ta, ce aură are.

Mâncarea poate să fie orice gunoi sau animal ucis cu violenţă şi desigur maltratat toată viaţa. Aceasta este realitatea, nu cea din imaginaţia ta. Dar hrana, hrana pentru om este de origine vegetală. Şi simt acest lucru de atâţia ani. Poţi încerca! Veganismul este pentru toată lumea.

Am învăţat să iubesc

Dacă iubeşti animalele, nu le omori. Dacă iubeşti oamenii, nu le faci rău şi nu le găteşti mâncare din animale moarte, mâncare care îi îmbolnăveşte. Dacă iubeşti planeta, nu o distrugi prin alimentaţia ta care are o amprenta carbonică imensă. Şi dacă te iubeşti pe tine în primul rând, nu te otrăveşti cu mâncare de origine animală. Iar ca să oferi iubire şi pace trebuie să te iubeşti pe tine şi să fi împăcat cu tine însuţi în primul rând. Iar acest aspect se obţine când nu mai acumulezi în tine încărcătura toxică şi negativă din alimentele pe bază de animale ucise cu mai multă sau mai puţină violenţă. Sunt tot ucise, nu se sinucid de bună voie. Nu este greu de înţeles acest lucru.

Am învăţat o combinaţie interesantă

Am ajuns în mod natural să fiu o luptătoare dură dar în acelaşi timp să fiu şi foarte blândă.

Deşi par aspecte opuse, se explică foarte uşor. Oamenii fac prea multe nedreptăţi, provoacă prea multă durere cu prea multă nonşalanţă. Mă uit la oameni în magazine când cumpără carne. Ţin în mână nişte pungi ieftine cu bucăţi de animale, bucăţi care au o culoare horror, efectiv îţi provoacă o scârbă supremă. Cât de mult nu îi doare nicăieri de cât de multă suferinţă provoacă unor fiinţe nevinovate.

Şi atunci oamenii te provoacă să lupţi pentru dreptate şi până la urmă pentru o planetă pe care să mai putem trăi. Dar grătarul cu cadavre (cacofonie intenţionată) este mai important decât ziua de mâine.

Oamenii te fac să devii irascibil şi îţi cresc dorinţa pentru dreptate. Noroc cu animalele, care balansează şi îţi scot la iveală mai multă blândeţe decât îţi poţi imagina că încape într-o fiinţă umană.

Dar am întâlnit şi atât de mulţi oameni minunaţi de când sunt vegană încât sunt convinsă ca este cea mai bună alegere din viaţa mea. În ceea ce priveşte viaţa socială tu este VEGANUL şi rolul tău este să provoci oamenii la o schimbare bună în viaţa lor. Aşa cum poţi tu. O vei face şi involuntar, oricum.

Da, da şi din nou da! Veganismul este cel mai minunat lucru şi cel mai potrivit pentru oameni.

#Poţi să faci şi tu post. Este un început perfect.

Dăruieşte şi tu Ghidul Bobocului Vegan dacă crezi în cineva suficient de tare.

Ghidul Bobocului Vegan aici www.crudsisanatos.bio

Cu dragoste,

Enikö Pal

Frumuseţiile unei vieţi vegane

Eniko PalLasă un comentariu
gustare vegana

Omul este ceea ce mănâncă şi devine ceea ce gândeşte

Sunt vegană de 14 ani iar înainte am consumat toate produsele de origine animală şi am avut un stil de viaţă omnivor. Din păcate am fost crescută cu produse de origine animală iar datorită acestui aspect am termen de comparaţie între cele doua stiluri de viaţă: vegan şi omnivor.

Frumuseţiile şi mulţumirea care îţi sunt oferite de veganism nu vor fi niciodată simţite de către cei care consumă produse de origine animală.

Veganismul nu este o modă, un fanatism sau ceva excentric. Veganismul reprezintă doar natura umană în propriul ei element.

Ce simt eu de când sunt vegană şi nu am simţit înainte:

-împăcare. Dar este o împăcare specială, o împăcare la superlativ. Deschid ochii în fiecare dimineaţă şi sunt împăcată cu mine însumi că nu am ucis pe nimeni, nici o fiinţă. Singura viaţă care îmi aparţine este a mea şi doar a mea. Această împăcare, atât de pură şi sinceră, poţi să o ai doar când nu mai consumi produse de origine animală.

-mulţumire. În fiecare zi simt o mulţumire din adâncul sufletului pentru că eu nu fac rău intenţionat nici unei fiinţe, nu iau viaţa nimănui şi nu plătesc pe nimeni să taie bucăţi de carne din animalele care încă trăiesc sau sunt moarte, indiferent. Nu ucid, nu plătesc nici pe alţii. În abatoare peste 60% dintre animalele care sunt prelucrate pentru carne încă trăiesc când sunt tăiate bucăţi din ele. Sunt mulţumită că nu mai plătesc pentru aceste fapte oribile.

-dragoste. Dragostea nu o simţi atunci când te consideri fiinţa supremă şi ucizi tot ceea poţi. Dragostea o simţi şi o resimţi atunci când trăieşti şi îi laşi să trăiască pe toţi care au primit acest dar numit viaţă! Dragostea o simţi atunci când şi tu poţi să oferi dragoste pură, atunci când poţi să mângâi un animal fără să te gândeşti la friptură, când nu faci diferenţe între pisică, câine , vacă, găină, porc etc. Dragostea este un aspect care se simte şi nu se explică foarte uşor în cuvinte. Dragostea este atunci când trăieşti frumos, iubeşti cât poţi de mult şi cel mai important, nu faci rău. Nu iubesc şerpii dar nici nu le fac rău. Pot să mângâi un porc şi să ştiu că nu am gânduri ascunse despre friptură şi tocană. Condiţia umană poate deveni mult mai pură decât ne putem imagina dar acele stadii nu se ating decât cu gânduri curate şi sincere. Dragostea îţi hrăneşte fiecare celulă, te revigorează şi te duce pe căi pe care nu ai fost niciodată.

-corpul meu nu este un tomberon de cadavre. Acesta este efectiv un sentiment. La acest sentiment minunat şi extraordinar de plăcut pot ajunge doar veganii. De când nu mă mai îndop cu animale moarte, supă de cadavre, mortăciuni, ouă, lapte simt că am ajuns la condiţia umană. Adică nu mă obligă nimeni să mănânc animale moarte de cine ştie când, lapte de la femele din altă specie exploatate doar fiindcă noi suntem oameni dar nu umani, ouă de la găini care sunt transformate în aparate de făcut ouă. Eu consum hrană vegetală, hrană integrală, hrană pură, sigur mai „omor” câteodată un cartof şi îl prăjesc în ulei fierbinte, dar nu a ţipat încă nici un cartof pentru viaţa lui. Nici un omnivor nu o să simtă cel mai suprem aspect din viaţă: „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”. Păcat să trăieşti fără să simţi acest sentiment.

-naturaleţea vieţii. Comparând viaţa mea de când sunt vegană cu cea dinainte am înţeles că ceea ce sunt în ultimii ani reprezintă de fapt aspectul natural şi normal al vieţii umane. Este natural să merg să culeg mere din pom dar nu este deloc natural să merg să cumpăr bucăţi de cadavre congelate din magazin. Omul se consideră fiinţa supremă care domină toate animalele fără excepţie. Dar lucrurile stau altfel iar omul omnivor nu are cum să înţeleagă. La acest nivel de înţelegere a vieţii, la această conştientizare, la modul de viaţă natural ajungi doar după ce nu mai consumi produse de origine animală. Acest aspect al vieţii nu poate fi explicat, trebuie simţit. Într-adevăr, înainte viaţa mea era un fals toxic, cum este viaţa tuturor consumatorilor de fripturi, pulpe de pui, ficăţei, carne tocată, brânzeturi etc. După ce eşti vegan totul este natural, plăcut, pur, simplu. Organismul nu mai simte povara toxinelor din carne, lactate, ouă iar din punct de vedere psihic şi spiritual ajungi pe calea cea bună, calea pe care viaţa omului este în forma ei naturală.

-claritatea. Când eşti vegan gândeşti mai clar, este una dintre frumuseţiile acestui stil de viaţă. Tâmpeniile pot fi ascultate de oamenii care nu au minte, bolnavii psihic care ridică consumul de carne în slăvi din punct de vedere nutritiv pot fi ascultaţi de oricine, ca vegan ajungi la nivelul în care nu mai asculţi toţi proştii. Ca vegan gândeşti clar, corpul tău nu este un tomberon de cadavre, mintea ta nu pune la cale masacre în fiecare zi, nu ucizi, nu faci rău. Practic gândeşti, dacă distrugi planeta unde o să trăieşti!? Ah, da, corect, ca omnivor te gândeşti doar la distrus: planeta, animalele, clima, natura, apa, iar animalele iar tot ceea ce contează este carnea în farfurie. Nu există claritate mentală, oamenii fac copii şi îi învaţă zilnic cum să aibă o viaţă de proastă calitate, sănătatea vine din consumul de lapte de vacă animale moarte. Energia vine din consumul de animale moarte! Ce om care gândeşte clar poate accepta aşa ceva ca fiind adevărat?  Claritatea vine după detoxifierea organismului şi detoxifierea de idei tâmpite înmagazinate de la cei plătiţi de industria cărnii, a laptelui şi mai ales farmaceutică.

-o viaţă plină. Când nu eram vegană viaţa mea era ca un gol pe care îl umpleam cu fripturi, mititei şi lapte cu cacao. Eram ceea ce mâncam. Dar am şi devenit ceea ce mănânc de atâţia ani. O să spuneţi ca aveţi o viaţă plină, mereu evenimente cu cărniţă pe grătar, totul trebuie să fie sărbătorit prin a ucide altă fiinţă, total nevinovată, dar nu aveţi termen de comparaţie astfel doar aveţi iluzia unei vieţi împlinite. De fapt este o viaţă goală umplută mereu cu mâncare toxică pentru organism şi suflet. Să faci în fiecare zi rău nu poate să îţi ofere o viaţă împlinită…

Se spune că nu este uşor sa devii vegan. Eu pot afirma că nu este uşor ci este foarte uşor. Iar pe lângă faptul că este foarte uşor este extraordinar de frumos!

Frumuseţiile vieţii vegane sunt : împăcarea, mulţumirea, dragostea, naturaleţea, „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”, claritatea, împlinire. Toate acestea sunt la superlativ şi sunt pure.

Şi am avut parte de ambele stiluri de viaţă, din păcate.

Autor

Enikö Pal

De ce nu îmi place să merg la cumpărături

Eniko Pal

Dacă avem sau nu multe alimente vegane în magazine este o afirmaţie controversată. Depinde cu ce comparăm. Dacă comparăm cu alte ţări, nu ne putem lăuda. Dacă comparăm, în schimb, cu ce găseam în trecutul apropiat, gen câţiva ani în urmă, găsim multe produse vegane din toate categoriile, atât alimentare cât şi nealimentare.

Ca idee, găseşti tot ce îţi trebuie ca să mănânci vegan. Spun acest lucru mai ales celor care caută o scuză pentru alimentaţia lor greşită în faptul că nu ar găsi alimente vegane. Sau mai bine spus că nu ar găsi alimente vegane în mod uşor, ceea ce este din nou greşit. Practic este vorba doar de indiferenţa grosolană. Încerc să aduc în lumină partea pozitivă dar a spune că mănânci animale şi lapte pentru că nu găseşti produse vegane în magazine, este indiferenţă totală.

Apoi se mai pune problema preţului, temă despre care voi scrie în alt articol, complet dedicat.

În principiu este la fel ca şi preţ sau chiar mai scump, să te îndopi cu animale moarte şi lapte matern de vacă, oaie, capră decât să mănânci vegetale hrănitoare şi sănătoase.

De ce nu îmi place să merg în marketuri

Marketurile sunt tot mai pline de preparate de post sau certificate VEGAN. Acesta este un lucru bun.

Oribil este că te apucă senzaţia de vomă când intri în majoritatea marketurilor.

Oamenii umblă ca nişte zombi, unii abia se târăsc, şi împing cărucioare pline cu vârf şi îndesat de cadavre, grăsimi, bucăţi de carne, animale tocate, chestii cu sânge şi tot felul de aşa zise preparate din animale moarte de cine ştie când.

De multe ori am pornit cu un scop bine definit la un market, am intrat şi…am văzut iadul şi oamenii care fac iadul. Moarte, sânge, durere, chin, luptă, frică, război, boală, toate se află în market la partea de cadavre. Acolo unde oamenii stau la rând şi cer animale moarte şi li se pare dreptul lor să ia viaţa acelor animale, să distrugă vieţi, să ţină sclavi şi mai presus de toate: SĂ UCIDĂ!

Practic oamenii au o activitate principală bine definită: să ia vieţi care nu le aparţin.

Şi animale moarte se află în toate ambalajele acelea din marketuri. Nu vă găsiţi scuze, laptele însemnă tot moarte.

Şi oamenii care stau la rând la morgă, raionul de cadavre din marketuri, sunt parcă morţi din interior. Salivează după bucăţi cadaverice. Ceva mort aduce moarte. Şi de curiozitate să vă uitaţi la ei, sunt palizi, bolnavi şi nefericiţi, sunt exact ceea ce mănâncă. Şi oamenii învârstă, abia mişcă dar încă îşi dau banii pe ucis animale şi pe medicamente. Oamenii tineri, care nu vor să accepte schimbarea şi tânjesc numai după vărsare de sânge. De ce aveţi copii dacă le distrugeţi viaţa cu ceea ce le daţi de mâncare?

Nu vă judec. Vă întreb direct.

În secolul XXI, secolul informaţiei şi tehnologiei, este interzis să fii prost!

Am văzut oameni bogaţi care erau mai proşti decât noaptea, scuza lor era că aveau bani şi au spus că la fiecare masă trebuie să fie compusă doar din carne. Am văzut oameni care câştigau mult sub medie şi scuza lor pentru a mânca carne era că..erau săraci.

Şi pe toţi îi vezi în market împingând din greu la cărucioare pline exclusiv cu produse de origine animală.

Sau trăgând la un coş care dă pe afară, doar cu alimente de origine animală, ei gâfâind că nu îşi mai pot duce burta plină de animale  putrezite de decenii în intestinele lor.

Fie bogaţi, fie săraci, fie cu venituri medii, oamenii vor să fie bolnavi. Şi asta se vede în market când ei pot să aleagă între un produs de origine animală şi unul de origine vegetală.

Şi atunci o să spună că rolul animalelor este să ajungă în burta lui. Şi atunci spuneţi că oamenii nu vor să fie bolnavi? Nu vor să fie zombi şi gunoaie. Când pur şi simplu le şi place să mănânce animale!

Şi când îi vezi în market cum manevrează bucăţile de carne, ţi se face scârbă şi te mai întrebi încă o dată: oamenii nu sunt oare cea mai de gunoi specie de pe planetă?

Dominant, în proporţie de 90% la partea alimentară din marketuri sunt produse de origine animală sau care au în compoziţie produse de origine animală. Asta cer oamenii!

Şi este din ce în ce mai groaznic şi terifiant să intri în market chiar şi să îţi iei numai o cutie de lapte vegetal.

Intri în magazine mai prietenoase cu veganii, este adevărat, încerci. Dar cum rămâne cu oamenii? Cum rămâne cu miliardele de tone de carne din marketuri, animale înseminate artificial de către oameni, crescute şi ucise în chinuri tot de către oameni pentru oamenii care stau la rând să cumpere cadavre.

Speranţa moare ultima. Dar din păcate generaţia tânără a preluat aceeaşi obiceiuri alimentare toxice şi violente ca şi generaţia învârstă.

Şi la fel de toxic şi mizerabil îţi cresc şi copii: CU CARNE. Cu moarte

Concluzie: ce îţi provoacă greaţă în marketuri? Carnea. Dar cine cere carne, carne, carne, carne….

Ce să mănânci în carantină

Eniko Pal

Pe lângă măsurile luate de fiecare stat în parte, trebuie să luăm şi măsuri personale. Faptul că nu credem în existenţa unui virus, nu ne oferă dreptul de a lua în derâdere măsurile luate de către semenii noştri.

Această idee ia naştere din postările gen: dar câţi oameni mor de gripă obişnuită, dar câţi copii sunt avortaţi, dar câţi oameni mor de foame, pe aceia nu îi numără nimeni, aceea nu este pandemie?

Sună palpitant, dar cred că majoritatea nu dau nici doi bani pe oamenii care mor de foame, la propriu, în ţările subdezvoltate. Cred că pe cei care mănâncă un porc şi o jumătate de vită pe săptămână, chiar nu îi interesează nimic pe această lume decât să se îndoape şi să facă rău în jurul lor. Am avut un astfel de vecin, împuşca câini de hobby.

Aş spune că toată situaţia mondială actuală ar trebui să ne facă mai umani, dar este o aşteptare în neant. Primul lucru pe care îl face omul nepăsător este următorul: iese la grătar. Sigur, nu este nici o problemă, din simplul motiv că sunt nepăsători. Şi cea mai mare problemă este ceea ce mănâncă.

Din păcate dacă planeta se scutură un pic de râia acesta numită omenire, nu se va scutura doar de nepăsători, nu se va scutura doar de oamenii răi, nu se va scutura doar de monştrii. Şi acest lucru nu sună bine deloc. De aceea sperăm la ceea este mai bine după ce trece această pandemie şi să lăsăm animalele în pace. Nu mai scoateţi teorii conspiraţionale precum că virusul, coronavirus,  nu îşi are originea în consumul de produse de origine animală. Nu vă mai minţiţi pe voi, ca fraierii, nu vă mai minţiţi copii! Nu vă mai bateţi joc de această planetă, de natură, de animale, de oameni, nu vă mai bateţi joc!

Sigur, prima replică a unui om cu gândirea limitată este: eu am evoluat, mănânc de 5 ori pe zi carne.

Până la urmă doar faptul că este legal să consumi animale, este legală mizeria de a ucide, nu îţi dă dreptul să distrugi prezentul şi viitorul a unor oameni care văd alte plăceri în viaţă decât să se îndoape cu animale ucise în chinuri groaznice. Agricultura animală distruge planeta şi sper ca într-o zi să nu înghită nimeni nici un gram de carne fără această replică.

Şi ce mâncăm în carantină?

Vreau de fapt să spun ce nu mâncăm: cadavre de animale, indiferent de specie, nu le mâncăm. Din moment ce carnea este sursa declanşării virusului, considerăm că pot să aibă COVID, oricum animale moarte de acum 10 ani, congelate şi decongelate de câteva ori, sigur au viruşi şi paraziţi urâţi.

Nu mai sugem lăptic, deoarece nu mai avem nevoie să sugem lăptic, nu poţi lua laptele unui pui şi apoi să îi omori mama şi să o mănânci. Şi nu mai mâncăm nici ovulaţia găinii, un pui nenăscut, apoi o ucidem pe mama puiului şi îi prăjim cadavrul în propriul pui bătut cu furculiţa. V-aţi prins , da? Omul nu este chiar cea mai docilă fiinţă. Dar aşa este tradiţia, să fi bun, să nu ucizi dar să faci şniţel cadavrul mamei în propriul pui nenăscut. Şi nu este deloc o laudă să areţi că găteşti animale moarte. Este chiar o ruşine.

În carantină ai timp să meditezi: este corpul tău un tomberon de cadavre ale unor fiinţe chinuite de la naştere până la moarte, care încă trăiau şi aveau ochii deschişi în timp ce le tranşau. 90% din animalele ucise sunt vii şi au ochii deschişi când sunt tranşate.

Întrebare: oare de ce oamenii caută fericirea când ei mănâncă de câteva ori pe zi carne şi asimilează ce a simţit animalul când a fost ucis?

Răspunsul la : ce mâncăm în carantină?  este simplu: vegetale. Vegetale sub toate formele care vă plac, doar nu mai ucideţi fiinţele necuvântătoare deoarece sunt singurele care ne fac mai umani….pe cei care nu le mâncăm.

Altfel toată viaţa voastră este o carantină, corpul vostru este într-o carantină continuă.

Dacă nu vă descurcaţi, citiţi o carte, un ghid. „Ghidul bobocului Vegan” poate fi comandat din secţiunea contact a site-ului,

Eniko Pal