Un expreso, vă rog!

Îmi place cafeaua, am băut cafea din toate felurile şi sub toate formele posibile. Folosesc inclusiv o mulţime de produse pe bază de cafea. Am băut cafea mai multă, mai puţină sau chiar m-am lăsat de cafea şi am revenit la consumul licorii magice deoarece pur şi simplu îmi place gustul, aroma, efectul…

Descoperirea cafelei cu ciuperci medicinale nu este una nouă dar varianta pe care o consum acum este mai specială. Cafea arabica de cea mai bună calitate infuzată cu dublu extract din Reishi.

După ce am folosit varianta boabe şi cea măcinată pentru filtru, acum a apărut şi varianta măcinată pentru expreso.

Ce înseamnă „expreso grind”?

Boabele de cafea sunt prăjite mai mult timp pentru a obține un gust mai intens şi datorită acestui proces boabele pot fi măcinate mult mai fin. Pulberea fină de cafea pentru expreso încetineşte trecerea apei atunci când este adăugată în dispozitivul de preparat această cafea. Este de preferat ca pulberea să nu fie extrem de fină şi să oprească foarte tare trecerea apei, ne poate strica şi cafeaua şi ziua.

Ca apa să treacă prin cafeaua măcinată pentru expreso şi să scoată cât mai multă aromă este nevoie de presiune, obținută în general cu aburi după cum putem observa la majoritatea echipamentelor profesionale. În paragrafele ce urmează îți arăt câteva dispozitive de uz casnic pentru prepararea  cafelei.

Metode de a prepara expreso fără aparat de expreso

Aparatul de preparat cafea expreso a fost inventat în 1884  de către Angelo Morindo. Nu întotdeauna avem la îndemână un aparat profesional pentru pregătirea cafelei, așadar ar fi bine să știm ce opţiuni mai avem.

AeroPress

Poți cumpăra de pe Amazon: https://www.amazon.ca/Aerobie-83R01-AeroPress-Coffee-Espresso/dp/B0047BIWSK

Este un dispozitiv inventat recent, în 2005, cochet, mic şi practic. Necesită apă fierbinte, cafea măcinată pentru expreso şi funcţionează pe bază de presiune a aerului. Necesită de asemenea şi filtre. Cafeaua este pregătită repede, cu efort puţin şi are un gust delicios.

Cană Moka

Găsești pe AliExpress: https://www.aliexpress.com/item/4000257160671.html

Alfonso Bialetti a inventat cana Moka în 1933 pentru ca cât mai mulţi oameni să poată prepara o cafea excelentă acasă. Acest dispozitiv obţine cafea prin presiunea apei datorită formării aburului. Dispozitivul are nevoie de sursă de căldură, nu doar apă fierbinte.

French Press sau cafetiere

Găsești pe DHgate.com: https://www.dhgate.com/product/french-press-coffee-maker-tea-large-8-cup/425785607.html#seo=WAP

Acest dispozitiv a fost inventat în forma sa rudimentară în Franţa, apoi invenţia a fost patentată în varianta modernă, de către italienii Attilio Calimani şi Giulio Moneta în 1929.

Pentru a obţine cafea avem nevoie de apă fierbinte, cafea măcinată pentru expreso şi aplicarea de presiune cât mai lent. Cafeaua se lasă la infuzat aproximativ 4 minute, mai mult timp poate să îi afecteze gustul.

MiniPresso şi NanoPress

Poți cumpăra din acest website unde găsești multe idei de cadouri: https://www.cadeauxfolies.fr/minipresso-machine-a-expresso-la-plus-compacte-au-monde

Acestea sunt aparate portabile de preparat cafea expreso. Au dimensiuni mici şi sunt foarte practice în situaţii când nu avem acces la aparat clasic de cafea.

Cele două aparate funcţionează pe acelaşi principiu, presiune. Se introduce cafeaua măcinată pentru expreso în locul special conceput, se adaugă apa fierbinte, se închide dispozitivul şi se aplică presiune. Poftă mare la cafea!

Diferenţa dintre cele două este presiunea care pot să o aplice, acesta afectând calitatea cafelei obţinute. NanoPress are şi dispozitiv pentru capsule de cafea.

Concluzii

Important, indiferent de dispozitiv, este să consumăm cafea de bună calitate. Prefer să consum o cafea bună decât mai multe cafele care au o calitate inferioară.

Şi cel mai important: să ştim ce bem, deoarece rinichii noştri nu pot să filtreze nelimitat toxine.

Enikö Pal

11 lucruri care mi s-au întâmplat de când sunt vegană

Veganismul a devenit un mod de a trăi care funcţionează atât de natural încât parcă nici nu ar fi existat alt fel de alimentaţie în viaţa mea. Când eşti vegan de foarte mulţi ani, alimentaţia pe bază de produse de origine animală este doar un vis urât şi încerci să găseşti iertarea pentru ceea ce a fost cândva o friptură sau sarmale cu carne tocată. Pentru că acea friptură a fost o fiinţă.

1. Am simţit cum mă detoxific.

Eu când am început să fiu vegană chiar consumam vegetale eco, bio, organice. Consumam sucuri obţinute prin presare la rece din sfeclă, morcovi, varză, iarbă de grâu, frunze de ţelină sau pătrunjel şi multe altele. Consumam germeni de grâu şi vlăstari de broccoli, lucernă, ridichi, varză roşie, creson. Am încercat probabil toate „lactatele” raw vegane posibile. Dar nu spuneam nu nici la o ciorbă de pleurotus sau sarmale de post. Dar pur şi simplu simţeam detoxifierea la mod propriu. Parcă tot organismul, fiecare celulă, se curăţa de produsele de origine animală. Iar senzaţia aceea nu se poate uita şi nu poţi avea parte de ea doar dacă adopţi stilul de viaţă numit veganism. Faptul că renaşti prin veganism se explică şi din această perspectivă deoarece noi suntem o comunitate de celule vii. Trecerea la veganism este senzaţie divină pe care fiecare om ar trebui să o simtă.

2. Mi-am schimbat uimitor perspectiva asupra vieţii.

Acesta este un atu de care veganii au parte în mod special. Practic am realizat că singura viaţă care îmi aparţine este a mea. Iar atunci când realizezi acest lucru perspectiva asupra vieţii ți se schimbă în mod fantastic. Omul care a fost devine alt om. Ajungi la momentul când îţi pasă şi de musculiţa de oţet şi de animalele a căror carne se află pe rafturile magazinelor. Ajungi la momentul în care pur şi simplu îţi pasă cu adevărat de viaţă.

3. Devii schimbarea de care are nevoie lumea.

Vrem o lume mai bună, mai curată, mai puţin violentă, mai puţine războaie, mai puţină foamete, aer mai respirabil, mai puţine animale maltratate, sustenabilitate în ecologism etc. Dar nimeni nu face nimic pentru toate acestea. Oameni nu vor să accepte că toate acestea încep din farfuria lor. Ca vegană am realizat că se poate să fi mai bun prin alegeri simple şi practice. Şi dacă ar fi mai mulţi vegani lumea ar deveni un loc mai bun.

4. Am rămas doar cu prietenii cool.

Da, se spune că dacă devii vegan rămâi fără prieteni, dar nu este chiar aşa. De fapt rămâi cu prietenii adevăraţi şi care sunt cei mai cool. Cine te acceptă ca vegan, activist, sărit de pe fix, cu idei bine definite, foarte bine informat şi care îţi face capul calendar. Doar prietenii cool pot accepta asta. O să devii „veganul” în comunitatea de prieteni, dar este în regulă, poate să fie chiar fain. Şi apoi îţi faci mulţi prieteni cu care împărtăşeşti aceeaşi valori. De când sunt vegană mi-am făcut prieteni vegani absolut minunaţi. Şi nu mi-am făcut doar prieteni vegani, mi-am făcut prieteni din toate mediile sociale, persoane interesate de veganism ca stil de viaţă. De obicei eşti considerat „veganul malnutrit” care primeşte toate vegetale când merge în vizită la părinţi, bunici, prieteni sau la ţară. Şi nu am zis niciodată nu, deoarece aşa ajung să am provizii şi să nici nu supăr pe nimeni cu un refuz. Sigur că vreau murături eco, fasole bio, tot ce primesc. Ca să nu aud apoi că veganii nu sunt fiinţe sociale. Aud cazuri în care veganii sunt luaţi peste picior de către omnivorii. Nu a fost cazul meu, întotdeauna am ştiut că sunt pe partea cea bună şi nu trebuie să fiu jignită pentru asta, dacă să fi denumit extraterestru poate fi numită o jignire.

5. Legătura cu mâncarea a devenit una magică.

Se spune că trebuie să mănânci ca să trăieşti, nu să trăieşti ca să mănânci. De când sunt vegană am încercat toate nebuniile posibile în ceea ce priveşte mâncarea. Am cumpărat tot ceea ce a fost posibil să cumpăr. Am studiat alimentele şi apoi am făcut tot posibilul să le găsesc ca să le am în farfurie. Dacă le povestesc prietenilor, familiei, cunoştinţelor, bucătarilor pe care îi cunosc, tuturor despre alimentele ce le am în cămara tip depozit, lor le sunt complet necunoscute. Am încercat toate alimentele despre care am scris în cartea mea. Alimentaţia omnivoră te limitează extraordinar de mult în ceea ce priveşte mâncarea minunată pe care această planetă o poate oferi oamenilor. Incredibil cum avem încă milioane de vegetale comestibile, iar majoritatea oamenilor consumă câteva animale şi doar câteva soiuri de vegetale.

6. Nu îmi este dor de mâncarea de origine animală.

Prima întrebare a omnivorilor este dacă chiar nu mai poftesc nimic din ceea ce am mâncat înainte. Nu aş putea să mai mănânc nimic de origine animală. Nu ştiu cum am putut să mănânc animale sau ceva ce iese dintr-un animal pentru a se reproduce sau a hrăni progenitura (a se înțelege lapte, asta dacă nu îți sună cunoscut. Lichidul util progeniturii este laptele.). Nu poftesc sub nici o formă nimic din ceea ce am mâncat înainte şi nu îmi solicită nici un efort acest fapt. Am fost păcălită să gust dintr-o prăjitură care trebuia să fie de post. Am vomat de 20 de ori cel puţin ca apoi să le spun să nu mă mai păcălească deoarece organismul meu nu mai acceptă produsele de origine animală. Nu mă topesc după a replica mâncarea de origine animală, dacă ceva are gust prea asemănător cu carnea de obicei nu îmi face plăcere să îl mănânc deoarece sunt vegană cu principii. Acest lucru înseamnă că nu am o dietă pe bază de plante şi în rest nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă în lume. Vreau să îmi fie foarte clar când mănânc că ceea ce consum nu îmi aduce aminte de produsele din carne sau lapte. Vreau să mă bucur de gustul de vegetale fără să imite carnea. Poate funcţionează la adepţii de carne dar nu la mine.

7. Am făcut economii.

Am mai spart mitul că alimentaţia vegană este scumpă. Alimentaţia de lux este scumpă, fie ea vegană sau omnivoră, dar alimentaţia pe bază de vegetale nu este scumpă. Nu este sub nici o formă mai scumpă decât o alimentaţie omnivoră. Deşi mi-am cumpărat tot ceea ce nici nu am visat în primii 18 ani de viaţă în materie de alimente, tot am făcut economii. Faptul că ulterior am investit banii în accesorii pentru motocicletă, nu se pune. Mâncarea pe bază de produse de origine animală nu este ieftină, mai ales dacă nu punem pe masă cele mai ieftine variante care, offf,  au proteină din alte vegetale. Am mâncat vegetale de pe tot globul, sub toate formele, am mâncat alimente de care majoritatea oamenilor nici nu au auzit vreodată. Am căutat toate plantele ce cresc la noi în ţară şi au valori nutriţionale extraordinare. Am cultivat în propria grădină toate plantele care cresc în România şi nu numai. Nu mă pasionează gătitul în mod special dar asta nu m-a oprit nici măcar de la nebunia de a încerca reţete moleculare. Veganismul deschide cele mai largi şi minunate orizonuri în ceea ce priveşte gastronomia. Şi interesant, nu îţi goleşte portofelul. Poţi ţine post? Veganismul este floare la ureche.

8. Studiez mult.

Studiatul îţi menţine creierul activ. Mulţi oameni după un timp renunţă la a mai urma vreo şcoală şi cel mai trist este că renunţă şi la a citi. Şi nu este vorba doar despre citit, dar oamenii îşi pierd curiozitatea, nu îi mai atrage nimic, nu studiază, este drumul sigur spre delăsare. Mă interesează să fiu la curent cu tot ceea ce ţine de noutăţi despre cum să schimbăm lumea, despre activism pentru animale, activism pentru ecologism, despre sănătate şi alimente. Dar din aceste subiecte se nasc alte subiecte, stil de viaţă, natură, oameni, animale, locuri, fapte, mâncare, ştiinţă, maşini, tehnologie, istorie, anatomie, originea omenirii, multe lucruri. Am început să studiez despre veganism iar studiul a început să facă parte din stilul de viaţă. Şi chiar vreau să fiu la curent cu toate documentarele care arată cât de toxică este carnea pentru organismul uman deoarece trebuie să am replicile foarte clare şi dovedite ştiinţific pentru cei care au dubii asupra alimentaţiei. Şi când vrei să convingi oamenii să devină vegani trebuie să aduci argumente clare.

9. Am slăbit şi mi-am păstrat greutatea fără eforturi

Avem tendinţa de a pune vina pe genetică, de aceea sunt gras sau slab, de aceea nu am realizări, de aceea nu sunt fericită, de aceea nu pot să alerg la maraton etc. Genetica îşi pune amprenta dar nu în toate cazurile atât de mult pe cât o găsim noi ca scuză. Când am devenit vegană eram şoferiţă de camion pe curse lungi, curse între care încercam să îmi fac şi orele de zbor pentru licenţa de pilot pe avion. Nu făceam mişcare multă deşi energie aveam, fiind pasionată de sport, astfel aveam forme mai rotunde, dar nu imense. După ce am încheiat sezonul de zbor cu avionul şi maratonul de grătare, am devenit vegană. Da, am devenit vegană deşi eram consumatoare de carne fără restricţii gen grătar de două ori pe an. Maxim un an de zile a fost nevoie ca să ajung la o greutate acceptabilă care mai avea nevoie doar de muşchi lucraţi, greutate pe care o păstrez de atunci.

10. Nu am spus că veganismul îţi oferă tot! Dar îţi oferă atât de multe.

Veganismul nu este un sacrificiu! Poate postul este un sacrificiu, că abia aştepţi să treacă de miezul nopţii ca să spargi frigiderul şi să haleşti toată carnea şi brânza. Aşa îmi povestea bunica mea, a ţinut toate posturile, fără excepţie, dar că este greu şi abia aştepta miezul nopţii ca să mănânce carne. Veganismul este o plăcere, un deliciu, satisfacţie, este uşor, frumos, minunat, este un stil de viaţă care te defineşte, nu te chinuie nimic, nici o dorinţă culinară faţă de care să ai reţineri. Veganismul mi-a oferit liniştea sufletească, nu sunt eu religioasă, dar nici nu aş vrea să trec prin sacrificiile postului. Veganismul mi-a oferit stabilitatea emoţiilor. Toţi închideţi ochii când vedeţi animale chinuite. Eu nu închid ochii la suferinţa altor fiinţe. Trăiesc ca toţi ceilalţi oameni doar că la alt nivel spiritual. Şi numai veganii ştiu ce înseamnă să urci la acel nivel spiritual în care nu numai că ştii că nu este nevoie de violenţă ca să mănânci dar vrei să schimbi şi lumea. Cum se spune, veganismul nu este o religie, nu aştepţi să pice nimic din cer, trebuie să trăieşti, să munceşti, să studiezi, să fi activ.

11. Am scris o carte!

 Mi-a plăcut dintotdeauna să citesc dar din păcate a trebuit să muncesc mult, iar timpul pentru citit era extrem de puţin. Visam să devin IT-istă, să scriu repede la tastatură, să lucrez la birou. Nu s-au îndeplinit toate dar s-au întâmplat altele, care nu erau în plan. De exemplu: am găsit partenerul perfect, mai perfect decât plănuiam, am învățat să scriu repede la tastatură, cu diacritice şi am scris o carte. O carte despre veganism. Ce legătură are să scrii o carte cu veganismul? Nu pot să spun că se aplică în mod general, dar eu am scris o carte de când sunt vegană. O dorinţă, o plăcere, o scânteie, o muncă de echipă, mult timp liber dedicat cărţii şi toate alimentate de flacăra binelui, de energia spirituală a veganismului, de energia dată de superalimente şi de puterea dată de iubire. Şi spun acest lucru deoarece această carte va ajunge în multe locuri unde oamenii vor avea acces să o citească şi să îşi i-a notiţe despre alimente.

Nota bene

Dacă toată lumea are dreptul la o viaţă de calitate atunci toţi oamenii au dreptul la împlinire spirituală, împlinire care are loc mai ales după adoptarea unui stil de viaţă vegan.

Enikö Pal

Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

Înainte să fie o sărbătoare religioasă Crăciunul a fost o sărbătoare păgână definită prin practici violente. La romani sărbătoarea dura de pe 17 până pe 25 Decembrie, perioadă în care nimeni nu putea fi pedepsit pentru vătămare de persoane sau proprietăţi. Festivalul începea când era ales un „inamic al poporului” care să reprezinte răul. Fiecare comunitate opta pentru o victimă pe care o forţa să se desfete excesiv şi la finele spectacolului o ucideau. Festivalul includea sacrificii umane, intoxicaţii, desfrâu, violuri sau consumul de biscuiţi antropomorfi (în formă de figuri umane).

Sărbătoarea a fost convertită la creştinism dar acest aspect nu a avut succes şi în redefinirea practicilor violente, care au rămas valabile.

Crăciunul nu ar fi decât o mulare peste sărbătorile unor zei solari, creştinii alegând deliberat data pentru a facilita răspândirea credinţei în rândul populaţiilor păgâne. Primii creştini nu ştiau când s-a născut Iisus, pur şi simplu au asimilat festivalul solstiţiului revendicându-l drept sărbătoarea originilor lui Mesia. Multe dintre elementele sale atestă prezenţa unor reminiscente păgâne, cum ar fi folosirea pomului de Crăciun, o veche practică druidică.

Elementele sărbătorii s-au tot acumulat până în epoca contemporană.

Important este să cunoaştem istoria ca să nu fim spălaţi pe creier degeaba. Această sărbătoare este atât de populară încât nici nu se pune problema să schimbăm istoria acum, dar se pune problema să schimbăm tradiţiile violente în obiceiuri paşnice şi frumoase.

De Crăciun să fim mai buni!

Pentru unii Crăciunul este în întregime despre supradoză de mâncare nesănătoasă, abuz de alcool şi nimicirea ficatului. Totul se rezumă la uciderea a cât mai multor animale pentru ca să avem masa plină ca apoi să aruncăm la gunoi extra mega surplusul. Nu înţeleg exact de ce de sărbători încercăm să mâncăm până crăpăm. Şi cel mai bine ştiu asta cei care lucrează la spitale, când scot din oameni găleţi întregi de sarmale, prăjituri şi carne.

Ce înseamnă pentru mine Crăciunul

Dacă pentru majoritatea oamenilor această sărbătoare este despre agitaţie maximă şi cumpărături până în pragul leşinului, pentru mine este despre linişte, fapte bune, mâncare puţină dar rafinată, relaxare, gânduri curate, vizitarea familiei, vacanţă.

Şi cel mai frumos acum este că nu mai trebuie să particip la uciderea porcului. Acesta a fost unul dintre obiceiurile care m-au afectat enorm în toată copilăria. Astfel sufeream de disonanţă cognitivă, iubeam animalele dar totuşi le mâncam. Şi să nu credeţi că acest aspect nu îşi pune amprenta asupra comportamentului copilului ca viitor adult.

La începuturile acestei sărbători erau sacrificaţi oameni pentru diferite zeităţi, apoi animale erau folosite în acest scop, fiind sacrificate în cele mai groaznice şi chinuitoare moduri.

În prezent a spune că sacrificăm porcul de  Crăciun este greşit deoarece nu o mai facem pentru zei. Corect este să spunem că tăiem sau ucidem porcul de Crăciun, deoarece o facem numai din motivul de a-l mânca. O facem doar pentru stomac, pentru a mânca în exces nişte animale nevinovate care doreau să trăiască la fel de tare pe cât ne dorim şi noi.

Crăciunul nu ar trebui să includă fapte violente. De aceea şi din alte miliarde de motive, sunt vegană.

Crăciunul, dacă ar trebui să fie aşa cum îl promovăm, trebuie să îl simţim din suflet. De Crăciun să dăruim, să ajutăm, să fim mai buni, să ne bucurăm…de puţinele zile libere legale de la stat şi în care sunt închise toate magazinele. Cine le primeşte, deoarece cine nu le primeşte, are de salvat oameni ca să nu moară de la excesul de consum de animale preparate sub toate formele cât mai indigeste posibile.

Eu păstrez din Crăciun doar puţinele obiceiuri frumoase: cozonacul şi prăjiturile copilăriei, salamul de biscuţi şi ciocolata caldă cu aromă de poveste, mere coapte cu scorţişoară, sărmăluţele vegane cu smântână delicioasă, colindele care sună bine şi au versuri acceptabile. Aş accepta cu drag şi un şemineu lângă care să stau cu fiinţele( persoane şi animăluţe) dragi la o poveste de Crăciun.

Şi cel mai important este să fim mulţumiţi din adâncul sufletului şi acest lucru să se vadă pe zâmbetul nostru.

Enikö Pal

Cacao – știi ce este și de unde vine?

Cacao pulbere, unt de cacao, lichior de cacao

Cacao este denumirea semințelor produse de arborele de cacao, Theobroma cacao, care după uscare se macină sub formă de pulbere. Cacaua este un produs de export important a numeroase țări în curs de dezvoltare. Cacao este materia primă principală pentru obținerea de ciocolată. Denumirea de cacao provine din limba aztecă cacahuatl, denumire care a fost preluată de spanioli.

În Puerto Escondido Honduras, America Centrală descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii 1100 î.Hr., substanța fiind un extract din semințe de cacao care se folosea la producerea unor băuturi alcoolice. Aztecii cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli îi descoperă repede valoarea, ei găsind 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile de cacao în colonii.

Din fericire tot mai multă cacao este certificată FAIR TRADE, un program de comerţ echitabil prin care se asigură sustenabilitatea socială, economică şi faţă de mediu. Acest model de comerţ este conceput pentru a crea venituri durabile pentru fermieri şi familiile lor. Din ce în ce mai multe companii se alătură  acestui program, cumpărând cacao fair trade pentru produsele lor pe bază de cacao. Dar o ciocolată cu lapte, chiar dacă are sigla FAIR TRADE cocoa, pentru mine, o persoană care înţelege ce anume citeşte pe lista de ingrediente, este o ciocolată extrem de amară, plină de violenţă şi durere. Desigur şi foarte nesănătoasă.

Cacao ieftină, sub formă de ciocolată, unt de cacao, boabe, pulbere, are şanse mari să provină de la plantaţii unde muncitorii sunt exploataţi. Din nefericire chiar studii recente arată faptul că oamenii încă sunt exploataţi la fermele de cacao, inclusiv copiii. Iar procentul sclavagismului de pe plantaţii încă este foarte mare conform declaraţiilor din Septembrie 2019 ale autorităţilor competente.

Ideea este că trebuie să înţelegem şi să acceptăm că nu este nedrept să ne bucurăm de ciocolată chiar dacă arborii de cacao nu cresc în ţara noastră dar trebuie să plătim preţul corect pentru această minune numită cacao. Şi să ne gândim la viitor prin abordarea metodelor sustenabile.

De ce trebuie să plătim un preţ corect pentru cacao ne explică şi Carol Off, autorul cărţii Bitter Chocolate: Investigating The Dark Side of the World’s Most Seductive Sweet. Plătind preţul corect fermierii vor angaja oameni adulţi la plantaţii, cărora le vor oferi un salariu decent ca să îşi poată întreţine copii.

Trebuie să ne pese! Nu avem dreptul să îi exploatăm pe alţii, nici oameni, nici alte animale.

Cui nu îi place ciocolata? Atunci de ce distrugem această minunată planetă? Deocamdată este singura planetă pe care suntem siguri că există cacao.

De ce ne place ciocolata? Deoarece ciocolata de bună calitate conţine multă cacao.

Studiile arată că ciocolata ne afectează emoţiile şi dispoziţia prin creşterea nivelului de serotonină, ceea ce explică pofta de ciocolată în momentele de melancolie. Tot în acest scop acționează şi un neurotransmiţător denumit teobromină, un stimulant moderat utilizat uneori în tratarea depresiei. De asemenea eliberează compusul anandamidă, un neurotransmițător cu efect antidepresiv, antipsihotic și anxiolitic, care produce emoţii euforice de mulţumire şi relaxare.

Cacao poate îmbunătăţi sănătatea inimii, scade nivelul stresului şi inflamaţia, acestea fiind doar o parte din avantajele pentru corp. Consumul de cacao eliberează în creier anandamidă, endorfine, feniletilamină şi serotonină, toate acestea oferind organismului stare de bine.

Cacaua crudă combate oboseala datorită conținutului ridicat de magneziu (65% din DZR la 100g produs), un mineral implicat în activarea a peste 300 de enzime necesare proceselor metabolice. Ajută la ținerea sub control a glicemiei, îmbunătățind metabolismul glucozei și echilibrând nivelul de zahăr din organism, glicemie pe care cu toţii trebuie să o ţinem sub control, nu doar diabeticii. Crește densitatea osoasă, fiind recomandate persoanelor care suferă de osteoporoză, luptă împotriva îmbătrânirii premature prin conținutul de polifenoli şi protejează inima, fiind bogată în antioxidanți care protejează celulele și îmbunătățesc circulația sângelui.

Din punct de vedere nutriţional cacao crudă este o adevărată comoară. Cacaua conţine vitaminele B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B9 (acid folic), C si E; minerale precum magneziu, mangan, fier, cupru, fosfor, zinc, potasiu, calciu. Mai conţine şi antioxidanți (flavonoide – catechină, epicatechină, procianide), aminoacizi (serotonină, triptofan, dopamină, anandamină, PEA – element chimic care crește secreția de adrenalină), proteine şi fibre.

Cacaua este considerat un dar al zeilor.

Eu consum cacao sub forma netratată termic, cacao raw. Din depozitul meu magic cu superalimente nu lipseşte cacaua sub forma de pudră, nibs, boabe, unt de cacao, lichior de cacao şi minunatul nibs cu yacon de care m-am îndrăgostit de la prima gustare.

P.S. Nu uitaţi sloganul, să fim fericiţi dar niciodată pe suferinţa altora!

Enikö Pal

Ghidul bobocului Vegan la 1 an. La mulţi ani!

Enikö, Ionuț și Fifi – autor, editor și inspirație pentru o lume mai bună

Acum aproximativ şase ani mă uitam la televizor la o emisiune de nutriţie. Serveam un ceai delicios cu mama mea şi ne uitam la o renumită promovatoare a veganismului în România. Din păcate ea a afirmat că raw veganii au în alimentaţia lor 70% crudităţi iar în rest, 30%, de toate. A specificat de toate ca fiind carne, ouă, lapte, lactate, peşte, toate produsele de origine animală.

Toată emisiune a afirmat o mulţime de tâmpenii, prostii şi minciuni. Şi încercam să înţeleg dacă pentru unii chiar numai şi absolut numai banii contează.

Din păcate pentru ea şi din fericire pentru mine, nu am putut suporta tot ceea ce spune şi am aruncat televizorul afară pe balcon înainte să se termine emisiunea, iar după ce mama mi-a spus că vezi că trebuie să mănânci şi un pic de carne, cel puţin peşte eu i-am adus la cunoştinţă decizia mea: am să scriu o carte!

Nu s-a întâmplat nimic instant dar ideea a rămas în mintea mea şi o analizam zilnic. Doar că nu era deloc uşor de realizat. Nu aveam prea multe cunoştinţe de redactare, scriam la tastatură destul de lent, nu scriam cu diacritice şi cel mai important nu aveam susţinerea necesară. Nu poţi să scrii o carte despre exact ceea ce simţi şi vezi în jurul tău fără să ai susţinere.

Apoi a apărut, adică reapărut, el în viaţa mea. Şi atunci când apare un EL potrivit în viaţa ta, ce se întâmplă? Vă spun eu ce se întâmplă: înveţi să scrii repede la tastatură şi cu diacritice 🙂

Şi publici o carte de aproape 500 de pagini mai repede de zeci de ori decât aş fi învăţat eu tot ceea ce deja el ştia în materie de redactare, editare şi desigur partea de promovare pe Internet. Cartea trebuia să fie un ghid de 30 de pagini, maxim; dar se pare că nu s-a încadrat în acest număr de pagini.

Perioada în care am scris cartea, 2 ani de zile, a fost extrem de interesantă, frumoasă, zbuciumată, cu multe bucurii dar şi cu dezamăgiri. Înţelegeam că am să încep o relaţie cu o persoană de miliarde, el devenind vegan din ziua din care am format un cuplu, iar surprizele pe care mi le făcea legate de veganism erau zilnice, dar pe lângă toate acestea să scrii şi o carte… era mai mult decât m-aș fi așteptat.

Şi pot să dau un sfat tuturor, prima carte nu este uşor de scris. Dar îmi doream din tot sufletul să o scriu.

Mergeam de la un editor la altul, făceam drumuri lungi prin ţară şi convorbiri telefonice care nu se mai terminau cu orele. Până la urmă am editat şi redactat cartea singuri, chiar dacă textul a fost la corectat de mai multe persoane, deoarece toţi vroiau să îmi schimbe opinia. Iar eu nu vroiam să scriu minciuni ca alţii care spun că raw veganii mănâncă chiar bine carne.

Ce mi-au spus toţi din propria experienţă, mai multă sau mai puţină, unii cu zeci de cărţi editate, să ştiu că prima carte nu o să fie perfectă. Nu are cum! Mai ales că eu pur şi simplu nu aveam experienţă la scris cărţi. Am acceptat acest aspect şi în sfârşit a ieşit din lumina tiparului la 1 Decembrie 2018, de centenar, Ghidul Bobocului Vegan.

Mulţumesc pentru minunatele experienţe oferite, lansări de carte în ţară şi în străinătate, sute de autografe scrise cu drag, apariţii la radio şi televiziune. Tot datorită cărţii am cunoscut mii şi mii de oameni minunaţi. Iar proiectele nu se încheie nicidecum aici, cartea va ajunge în sute de biblioteci, toată lumea trebuie să aibă acces la adevărul de dincolo de aparenţe.

Faptul că am scris o carte mi-a dat ocazia să întâlnesc oameni care la rândul lor mi-au recomandat titluri de cărţi care merită citite. Şi chiar a meritat să le citesc. Am aflat de ce oamenii nu devin vegani atât de uşor cum ar trebui şi ce se poate face în această privinţă. Şi dacă prima mea carte nu este perfectă înseamnă că următoarea va tinde mult mai mult spre perfecţiune.

La mulţi ani Ghidul Bobocului Vegan! deschizător de drumuri din ce în ce mai optimiste.

Enikö Pal

Sclavagismul modern, sclavii cărnii

E ușor să ai grădina ta de legume! Încearcă!

Cu mulţi ani în urmă am avut un obicei foarte urât şi greşit, îmi făceam cumpărăturile alimentare la morgă. Şi atunci, ca şi acum, morga era un magazin plin doar cu diverse cadavre sau era acea parte rece şi naşpa dintr-un market unde sunt expuse bucăţi cadaverice mai roz sau mai maro, unde unele animale sunt moarte de ani şi ani de zile.

Eram şi eu spălată pe creier, ca o mare parte din lume, de tradiţie şi medicina care spune că trebuie să mănânci mortăciuni ca să ai proteine în alimentaţie. Eram şi sclava gustului, din păcate. Ştim cu toţii că renumitele mezeluri sunt preparate cu chimicale care ne fac să devenim dependenţi de ele.

Ideea este că mănânci mizerii şi cadavre dar te mai trezeşti şi la realitate! Te muţi de acasă, începi să alegi ceea ce mănânci, veganismul nu este scump deloc, sănătatea odată pierdută este o cauză greu de recuperat. Dar cui îi pasă când este tânăr, nu citeşte, nu se informează şi încă nu îl doare fiecare părticică a corpului.

După ce am încetat să mai îmi fac cumpărăturile la morgă am realizat că viaţa este chiar minunată. Am renunţat în acelaşi timp şi la ouă (ovulaţia găinii) şi m-am înţărcat, adio lapte. Hai că aşa mai merge viaţa!

Apoi raionul cu cadavre a început să îmi provoace greaţă. Wow, ce spălată pe creier am fost. Să mănânc eu animale moarte şi să spun că iubesc animalele. Eram tâmpită, proastă sau nebună sau eram greşit informată?

Sclavagismul modern, sclavii cărnii

După atâţia ani în care nu am consumat absolut nimic de origine animală mă uit la raionul de morgă când merg la cumpărături şi văd oamenii cum stau la rând şi cer o bucată de cadavru din X, o bucată de cadavru din Y, un preparat din cinci feluri de cadavre. Te apucă greaţa, voma, nervii, este o nebunie că îi vezi că au o vârstă şi încă consideră normalitate să mănânce animale. Din păcate îşi cresc copii exact în acelaşi spirit malefic şi cadaveric, îi pun pe copii să îşi aleagă mixul de cadavre. Şi acei copii reprezintă următoare generaţie care trăieşte hrănindu-se cu moartea altora şi moartea planetei. Sunt educaţi de către părinţi, nu este alegerea lor proprie. Copii adoptă comportamentul părinţilor, iar dacă mai sunt şi lăudaţi că au mâncat cărniţa de viţel, puişor, purceluş, acel copil este condamnat la toate efectele negative ale acestei alimentaţii, când pur şi simplu putea să mănânce produse de origine vegetală. Dar repet, nu este alegerea benevolă a copilului, este spălare pe creier.

Nu contează efectul asupra sănătăţii, putem să scriem cărţii de mii de pagini despre cât de mult rău face consumul de produse de origine animală. Contează faptul în sine, în secolul XXI oamenii mai merg la cumpărături la morgă. Şi stau acolo, sclavii tradiţiei, chimicalelor de sinteză şi medicilor, îşi umplu căruciorul de cumpărături cu multe kilograme de cadavre, că ei doar aşa ceva mănâncă. Apoi se miră că sunt bolnavi și nu știu cu ce să se mai trateze! Când mănânci o sumă de cadavre devii un cadavru care mai mişcă puţin; mai mult sau mai puţin. Că doar ceva mort cu siguranţă nu mai mişcă deoarece nu mai are energie, viaţă şi astfel din logică derivă că produsele din carne nu o să dea energie organismului uman.

Uitaţi-vă de curiozitate când mergeţi la cumpărături, cum stau oamenii la rând la morgă. Un lucru care nu este normal se practică totuşi. Este lipsă de educaţie, lipsă de compasiune, lipsă de interes, lipsă de etică, lipsă de UMANITATE.

Omenirea duce lipsă de umanitate. Mergi să cumperi animale ucise de către alţi oameni, mergi acasă şi tai bucata de cadavru în felii apoi o pui pe grătar şi sărbătoreşti ceva. Sărbătoreşti prin moartea altcuiva. Ce tâmpenie! Sărbătoreşti zile de naştere, nunţi, botezuri, bucurii prin moartea brutală a unor fiinţe nevinovate şi le mănânci corpurile moarte. Ce bine că am devenit vegană şi dacă voi avea copii vreodată cu siguranţă nu o să îi spăl pe creier să mănânce animale.

Am ajuns să îmi fac cumpărăturile online doar pentru a evita cât mai mult oamenii bolnavi din toate punctele de vedere care salivează în faţa vitrinei frigorifice pline de cadavre. A evoluat omenirea? Eu zic că s-a dus naibii. Omul are din ce în ce mai multă putere pe care o foloseşte din ce în ce mai greşit.

Mă supără când văd oameni care spun că sunt deştepţi, dar îi văd stând la rând cu toată lumea pentru bucăţile de animale moarte. Omenirea este o cauză pierdută deoarece oamenii de rând adoră violenţa şi o ung în strat gros pe pâine, unsoare, pateu, brânză. Oamenii cu venituri mai mari îşi permit o violenţă mai scumpă, foie gras de exemplu. Iar de la morgă îşi iau numai preparate scumpe, fără urme de soia. Dacă le spui despre veganism vei remarca că se vor revolta, iar majoritatea nu cunosc termenul.

Mai este supermarketul acela vechi de când lumea unde morga este cea mai încântătoare pentru marii devoratori de cadavre. O jumătate de porc, vă rog! Şi îţi alegi din jumătăţile de porc care atârnă cu capul în jos şi unele jumătăţi de porc au ochiul deschis. Şi bagă în ei o jumătate de porc în timp destul de scurt.

Este horror! Trăim într-un film de groază terifiant numit: OMUL consumator de carne în secolul XXI. Consumator de produse de origine animală şi de produse testate pe animale. Din păcate într-o lume pe care a modificat-o genetic în aşa fel încât să distrugă repede şi sigur echilibrul naturii, atât animale cât şi vegetale.

Şi atunci ce vrem noi să schimbăm? O astfel de societate? Din păcate răspunsul este da.

Piaţa de mezeluri vegane este în creştere în Romania şi sunt convinsă că merge înspre bine, dar oamenii vor să servească tot boli de nutriţie şi violenţă. Dacă îţi place mâncarea gen fast-food sau junk-food poţi alege liniştit varianta vegetală. Mănâncă sănătos sau mai puţin sănătos dar lasă animalele în pace! Mănâncă alimente fără aromă naturală de violenţă.

Poate într-o zi, când omenirea o să merite Pământul, uciderea unui animal o să fie o faptă ilegală, raionul de morgă o să fie o amintire urâtă, iar pe Pământ va domina pacea. Pacea începe din farfuria fiecărei persoane. Devin-o vegan! Treci pe lângă raionul de carne fără să îţi pară rău vreodată, iar într-o zi vei realiza că a fost un comportament anormal pentru specia umană.

Deocamdată MinoritateA are dreptate dar MajoritateA este extrem de bine spălată pe creier.

Poate reconsideri ce mănânci acum și faci o schimbare în alimentaţie!

Enikö Pal

Costul unei alimentaţii vegane

Ce găsești pe dealurile din jurul casei: coarne

De când sunt vegană am auzit atât de multe mituri câte nu au auzit un miliard de omnivori într-o viaţă.

În principiu fiecare mit îşi merită propriu articol, iar astăzi voi scrie despre o scuză destul de comună pentru a continua consumul produselor de origine animală.

MIT: veganismul este scump.

Primul lucru pe care îl afectează alimentaţia este bugetul. Deoarece după aer şi apă următoarea necesitate este hrana. Şi costă. Aceasta este o ordine generală a necesităţilor fiziologice, unii pot pune pe alt loc sexul, motocicleta, adăpostul, transportul, zborul, totul este discutabil. Dar oare le clasifică cineva înaintea mâncării?

Astăzi vorbim despre mâncare, mâncare pe care în general trebuie să o cumpărăm. Vorbim acum despre oamenii obişnuiţi care au mâncare şi acasă, nu mănâncă doar în oraş şi nu au bucătar şi servitori.

În cazul acesta putem face foarte multe greşeli deoarece majoritatea mâncăm din instinct sau din amintiri din copilărie.

Cumpărăturile din instinct, atunci când ai zero cunoştinţe despre nutriţie, este atunci când cumperi toate mizeriile din magazin fără să gândeşti ce naiba sunt unele chestii. Deoarece nu poţi citi ingredientele, ţi se rupe limba în cinci. Oricum corpul tău este un tomberon pentru chimicale de sinteză deci dă-i să sune, umple căruciorul, otrăveşte-te şi otrăveşte-ţi şi copii.

Cumpărăturile din amintiri sunt acelea în care eşti prezent la raionul de morgă la fiecare sesiune de cumpărături, apoi mai cumperi şi multe mizerii care le-ai mâncat dintotdeauna. Nu contează că eşti bolnav terminat, chestiile acelea indigeste şi naşpa sunt tradiţionale, carne să fie, brânză şi ouă… trebuie consumate pentru proteine, calciu şi colesterol. Doar produsele de origine animală conţin colesterol. Ești sigur de asta?

În România sunt patru posturi mari şi late şi alte posturi mai scurte. În perioadele de post găsim mâncare vegană la preţuri foarte bune doar trebuie să citim totuşi etichetele foarte atent. Eu citesc etichetele si la produsele vegane.

Mâncarea vegană este mai ieftină decât cea pe bază de produse de origine animală sau maxim este la acelaşi preţ. Desigur, chestiile şmechere vor fi scumpe indiferent dacă sunt vegane sau non vegane.

Ceea ce costă scump este mâncarea organică, ecologică cum vreţi să îi spuneţi. Dar acea mâncare ECO este scumpă indiferent dacă este din vegetale sau cadavre ECO.

Cătină eco, direct de la sursă. Însă din comoditate câți merg să o culeagă?

Eu încă mă întreb: ce credeţi că este scump în mâncarea vegană cu excepţia alimentelor de fiţe?

Făcând o comparaţie cu un cuplu omnivor obişnuit am realizat că noi cheltuim cu până la cinci ori mai puţin pe mâncare, iar din casa noastră nu lipsesc niciodată zeci şi zeci de superalimente, seminţe, sâmburi, pulberi, fructe şi legume uscate, nucifere, alimente integrale, cereale, pseudo cereale, alge, toate condimentele din Romania şi multe condimente de pe întreg globul. Mii şi mii de ceaiuri, seminţe pentru germinat, lucernă, broccoli, schinduf, foarte multe. Congelatoarele sunt pline, cătină strânsă din mijlocul naturii sau pizza vegană de la Lidl. Nu suntem extremişti, suntem oameni obişnuiţi care evită să producă suferinţă chiar şi unei musculiţe de oţet. În ceea ce privește pizza, o pizza în oraș te costă de multe ori peste 20 lei, iar o pizza făcută în casă tot pe acolo. Revenind la cea din supermarket, o pizza semi-preparată poate fi 10-15 lei, iar o pizza vegană este 6 lei în Lidl sau vegetariană intre 8-13 lei. Deci trage tu concluzia cât de scump este să consumi mâncare vegană.

Mai scăpăm şi la chestii rafinate din market, nu sunt mândră de asta, dar nici nu mă simt vinovată deoarece aceste alimente au un procentaj foarte mic în alimentaţia noastră. Şi sunt vegane! Pot să mănânc ceva vegan dar rafinat, pasteurizat sau care conţine E-uri vegane. Pot să condamn nişte cartofi nevinovaţi la moarte şi să îi prăjesc în ulei fierbinte apoi să le adaug un sos de usturoi preparat acasă sau cumpărat şi să pregătesc un bol imens de salată cu seminţe şi fulgi de drojdie inactivă sau poate minunatul iaurt simplu de la Take it Veggie. Şi după toate acestea pur şi simplu să nu mă simt vinovată.

Nu înseamnă ca apoi nu îmi răsplătesc organismul cu pulberi pline de clorofilă şi nutrienţi valoroşi. Pulberi pe care din nou le găsim la preţuri foarte acceptabile pentru un salariu mediu. Pulberi din iarbă de grâu, orz, ovăz, spirulină şi multe altele de care organismul se bucură enorm, trecând peste plăcerea vizuală, psihică, fizică pentru cartofii prăjiţi.

Veganismul începe prin eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie şi în acelaşi timp din casă. Şi uite aşa o să începi să găteşti vegan, iar în marketuri găseşti orice în varianta vegană, de post, unele cu aceeaşi tonă de chimicale de sinteză dar fără lapte, ouă, grăsimi animale, etc.

Mure eco – foarte bune, doar să nu te întâlnești cu ursul când le culegi 🙂

Am făcut un experiment şi am văzut că pot să pregătesc două porţii mari, gustoase şi sănătoase de mâncare vegană chiar cu 4-5 lei. În câteva minute. Fără cadavre, fără lapte, fără ouă, fără mizerii, fără otravă.

În schimb dacă insişti la un buget cât se poate de redus trebuie să fii la locul potrivit la momentul potrivit, să ştii să vânezi promoţii şi reduceri. Ceea ce poate să fie destul de interesant şi cu rezultate uimitoare.

Firmele cu produse de renume au înţeles că trebuie să includă in gamele lor şi produse de post, pentru vegani sau religioşi. Astfel dacă ne plac anumite produse de când ne ştim, acum le găsim în varianta vegană exact la acelaşi preţ cu cele cu lăptic şi ovulaţie de găină. Şi uite aşa dovedim că veganismul nu este sub nici o formă mai scump decât alimentaţia clasică. Exemplele pot continua nelimitat, la fel se aplică la conserve, mezeluri, brânzeturi.

Problema oamenilor care afirmă că veganismul este scump este că au o boală care se numeşte reticenţă la gândire şi mai ales la schimbări. Faci o ciorbă excelentă de legume şi apoi arunci în ea o bucată de chestie moartă de cine ştie când. Dacă nu adăugai cadavrul , ciorba era vegană. Şi era mai ieftină, mai sănătoasă, mai prietenoasă cu mediul, mai digerabilă, iar farfuria ta se transforma din violenţă în pace. Este o diferenţă mare! Este o diferenţă pentru tine, pentru oamenii din jurul tău, pentru oamenii din întreaga lume , pentru animale, pentru natură, pentru planetă. Te-ai gândit vreodată să faci cumpărături alimentare la acelaşi buget sau mai mic şi să faci o diferenţă imensă în lume? Să conteze atât de mult să nu adaugi şi cadavrul în oală sau tigaie. Știai că într-un burger de vită pot fi părți de la peste o sută de vite? Acesta este realitatea dovedită prin analize ADN dintr-un singur burger.

Mâncarea vegană care este asemănătoare cu cea de origine animală are cam acelaşi preţ cu cea animală. Nu văd nici o scuză să se încheie tâmpenia şi mizeria consumului de animale şi ca specie umană să consumăm doar produse vegetale. Inclusiv cei care sunt sclavii gustului de burger, mezeluri, friptură, pot face asta. Bun venit în lumea alimentelor vegane dubioase, care dacă eşti vegan şi le consumi, întrebi de mai multe ori dacă produsul este vegan, dacă sigur nu este o confuzie şi produsul este din carne. Ca vegan aduce un sentiment de nelinişte dacă nu vezi clar că produsul este vegan. Ca omnivor aceste produse fac oamenii să înţeleagă că nu este nevoie să ucidem ca să ne continuăm ideea greşită a alimentaţiei cu carne. Eu cred în aceste alimente! Cred că ajută mulţi oameni dependenţi ai gustului, texturii şi tradiţiei, să îşi învingă dependenţa pe care eu personal nu o pot înţelege.

Ca om cu buget mediu sau sub mediu poţi avea o alimentaţie vegană obişnuită. Exceptând creaturile acelea cu două picioare care mănâncă doar produse de origine animală, majoritatea oamenilor au prostul obicei să strice orice bunătate din vegetale cu o bucată de animal, uneori mort, alteori viu, cu nişte lapte, smântână sau ovulaţie de găină. Dacă nu le ai în casă instant vei găti vegan şi bun şi gustos. Şi ieftin. O să spuneţi: cărniţa este ieftină şi bună. Dacă aţi ştii voi de unde este carnea ieftină v-ar cam ieşi ochii din cap şi inima din piept şi aţi înţelege că omul este o creatură oribilă când nu îşi asumă să vadă de unde vine carnea la raft.

Pe termen scurt mâncarea vegană este soluţia pentru cei cu buget redus, studenţi, copii care nu au părinţi bogătaşi, pentru oamenii de rând, pentru familii, pentru cei care au un loc de muncă obişnuit în România. Cine nu a mâncat niciodată zacuscă? Ups… este vegană. Sau o mâncare de fasole de post cu gust de mai vreau. Mâncarea din vegetale este extraordinară! Este minunată!

Pe termen lung veganismul înseamnă dreptul o la viaţă de calitate. Cei care sunt mari consumatori de produse de origine animală sunt condamnaţi la boli de nutriţie, la gută, boli de inimă, colesterol şi trigliceride mărite, iar suplimentele şi medicamentele sunt scumpe. Astfel o mare parte din venituri se duc pe medicamente şi suplimente.

Nu mai bine arunc din casa mea şi din viaţa mea alimentele care nu sunt hrană pentru mine şi de banii aceia merg în vacanţă. Pot mânca cu sufletul împăcat o ciorbă de legume, o salată cu germeni de schinduf şi grâu, un iaurt de soia, o felie de pâine cu ciocolată tartinabilă vegană, sau să merg până la Berlin să mănânc wurşti berlinezi vegani deoarece sunt extrem de gustoşi. Sau să dai o fugă cu motocicleta până în Ungaria să mănânci un Magnum vegan? Avem şi produsele noastre în România chiar gustoase şi care sunt exportate în multe ţări din lume, dar trebuie hrănit şi spiritul de aventură.

Să faci şi tu cel mai bun lucru din toată viaţa ta, devin-o vegan.

Nu ştii cum? Citeşte cartea ”Ghidul bobocului vegan”, intră pe grupuri de facebook care includ subiecte despre alimentaţie şi cumpărături vegane în România. Întreabă un vegan.

Enikö Pal

La mulţi ani pentru o lume mai bună!

Pe 1 Noiembrie sărbătorim ziua mondială a veganismului. Această dată a fost stabilită de către Louise Wallis în 1994  ca o formă de comemorare a cincizeci de aniversări a Societăţii Vegane. Societatea Vegană fiind înfiinţată în 1944. În timp, s-au pierdut înregistrările care marcau exact data înfiinţării acestei societăți, așadar a fost aleasă data 1 Noiembrie pentru comemorarea acesteia deoarece coincide în multe religii cu sărbători menite aducerii aminte a celor trecuți în neființă; cum ar fi Ziua Morţilor, Halloween, Samhain, Dias de los muertos, etc.

Termenul vegetarian a fost folosit încă din 1839 şi definea o alimentaţie pe bază de vegetale. Mai târziu termenul VEGAN a fost definit de către Donald Watson, avocat pentru drepturile animalelor şi fondator al Societăţii Vegane, ca vegetarian care nu consuma produsele lactate.

Astăzi veganismul defineşte persoanele care nu consumă deloc produse de origine animală, nu folosesc produse care includ în lanţul de producţie suferinţa animalelor, nu folosesc produse testate sau obţinute din animale. Mai mult de atât, mulţi vegani sunt ecologişti, au grijă ca acţiunile lor să fie prietenoase cu mediul înconjurător, practică activismul pentru animale, ajută animalele din punct de vedere practic, nu doar teoretic.

Sunt foarte multe lucruri minunate pe care le fac veganii dar oamenii nu le văd. Deoarece ei nu vor să vadă multe lucruri si fapte.

Într-o lume în care violenţa, durerea, suferinţa, chinul, foametea, războiul, ura, răutatea, vărsarea de sânge, moartea în chinuri groaznice, groaza și boala sunt considerate o normalitate şi o necesitate. În această lume, noi, veganii, am ales să fim cinstiţi, am ales să mergem separat de turma care se îndreaptă pe un drum ce duce la degradare și o viață plină de chin și boli.

Noi am ales să facem din lumea aceasta un loc mai bun. Cu paşi mici dar siguri.

Şi nu, nu mă laud, dar din tot sufletul spun LA MULŢI ANI de Ziua Mondială a Veganismului! În fiecare zi sunt fericită pentru alegerea mea. Veganismul te face un om minunat.

La mulţi ani tuturor veganilor!

Sunteţi minunaţi!

Enikö Pal

Oare alții cum sunt?

Experiența unei alte culturi, întotdeauna te schimbă; te face să devii mai bun, un om mai împlinit și complet. Îți lasă amintiri pe care nimeni nu ți le poate lua niciodată.

Enikö Pal – Don’t be afraid: Go Vegan!

În ultimul timp aud oameni care spun că sunt îngrijoraţi să devină vegani. Ce vă îngrijorează în aspectul de a deveni vegani? Faptul că veganismul scoate la suprafaţă tot ceea ce este mai bun din natura umană? Faptul ca aţi putea fi mai sănătoşi? Faptul că aţi deveni împliniţi din punct de vedere spiritual?

Sau poate faptul că aţi putea trăi într-un corp curat, hrănit corespunzător, o minte sănătoasă, un suflet bun şi ar putea să înceapă să vă pese cu adevărat de fiecare aspect al vieţii şi de consecinţe.

Vă îngrijorează faptul că aţi  putea trăi frumos?

În a trăi vegan sunt atât de multe aspecte pozitive încât singurul lucru care poate să vă îngrijoreze este faptul că nu aţi adoptat deja acest stil de viaţă.

Deoarece în spatele cărţii ”Ghidul bobocului Vegan” se află de fapt o echipă de doi vegani, eu şi iubitul meu, următorul articol va fi scris de către el. După recenta călătorie în India va scrie despre cum este să fii vegetarian pur (vegan) în India, cât de bine poţi să mănânci, cum este carnea o opţiune în meniuri ci nu baza, cum stau ei la capitolul reciclare şi ecologism şi nu în ultimul rând cum se modernizează generaţiile tinere. Toate acestea din perspectiva interacțiunii cu oameni deschiși la împărtășirea experienței proprii, a tradiției și culturii orientale către un nou prieten din vest.

Autor: Enikö Pal

Oameni și locuri – Miau Cafe

Se spune că nici o întâlnire nu este întâmplătoare și că oamenii frumoși și cu aceeași gândire se întâlnesc la momentul potrivit.

Pisică la Miau Cafe, uitându-se după oameni la masă.

Astfel am ajuns la Miau Cafe în București într-o zi călduroasă de vară. Deja era trecut de orele amiezii și alergasem dintr-o parte în cealaltă a Bucureștiului în scopuri bine definite dar nu atât de bine realizate. Am spus că am să ajung la Miau Cafe într-o zi dar desigur nu știam exact când, astfel nu am găsit-o  pe Iulia, fata cu care stabilisem să ne întâlnim. În schimb am fost primiți foarte călduros de ospătăriță. O domnișoară foarte drăguță și vegană. Nu scria pe ecusonul ei că este vegană ci pur și simplu se simte, mai ales când acel vegan iubește animalele, are un suflet frumos și o minte deschisă.

Ciocolata caldă pe care am servit-o a fost delicioasă și pisicile au fost adorabile. Pur și simplu preț de o oră m-am relaxat atât de bine încât mi-aș fi dorit ca Iulia să mai întârzie.

Locul este superb, tot ceea ce se servește la bar este vegan, diversitatea este mare și opțiunile sunt delicioase și au preț rezonabil (în caz că v-a speriat cuvântul „vegan”).

Miau Cafe este o locație cu suflet, este un loc care ne demonstrează că putem să fim oameni dacă ne dorim asta suficient de mult.  Miau Cafe s-a născut din dragoste pentru pisici și din dorința de a le ajuta. Nu este suficient doar să ne fie milă de animalele din jurul nostru. Oamenii minunați de aici fac mai mult de atât, oferă pisicilor un spațiu, le îngrijesc din punct de vedere medical. Pisicile sunt deparazitate, vaccinate, sterilizate. La Miau Cafe pisicile sunt iubite, aici oamenii au ocazia să le mângâie și să le țină în brațe chiar dacă nu le pot lua acasă. Scopul final este ca pisicile sa fie date spre adopție la oameni responsabili, deoarece spațiul nu este suficient pentru toate pisicile necăjite, părăsite și bolnave.

Spun eu că acestea sunt scopuri și fapte nobile. Acești oameni pun vorbele în aplicare, le transformă în fapte.

Dacă iubești animalele dar mai ales pisicile trebuie să ajungi la Miau Cafe!

https://www.facebook.com/cafemiau/

La Miau Cafe găsiți și cartea mea, https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/

O mare parte din banii obținuți din vânzarea cărții în incinta Miau Cafe vor merge către nevoile pisicilor.

Faptele bune, frumoase, nobile nu sunt o afacere, sunt un câștig sufletesc de neprețuit.

Pot să confirm și eu, îmi doresc să fac din lumea acesta un loc mai bun dar oamenii sunt foarte reticenți. Iulia de la Miau Cafe, ajută pisicile abandonate, rănite, bolnave. Acele pisici nu îi vor da niciodată bani. Acele pisici sunt date spre adopție și sunt sigură că se fac eforturi pentru acest lucru. Iar adopția nu include bani. Trebuie să ne ajutăm între noi, trebuie să ajutăm animalele deoarece ele ne fac umani. Uitați-vă la un om care nu iubește animalele…cum este acel om?

Toate se leagă, nici o întâlnire nu este întâmplătoare. Până la următorul articol meditează ce faci tu practic pentru o lume mai bună.

Urmăriți https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan/ și https://enikopal.com

Și nu uitați să beți cea mai delicioasă ciocolată caldă la Miau Cafe!

Enikö – pasiunea mea: motocicleta

Numele meu este Enikö și de când mă știu am adorat motocicletele.

Enikö Pal – autoarea cărții Ghidul bobocului Vegan

La 18 ani am făcut școala de șoferi, categoriile A, B, C+E, iar după examen am început să lucrez pe camion. Dragostea pentru motociclete a rămas.

Apoi, la 19 ani am început și școala de piloți pe avion, am intrat pe locurile de la stat, a fost frumos și o experiență de neuitat deoarece eram într-o comunitate super faină unde o țineam mai mult în distracții, apoi mai și zburam, spălam avioane, hangare, lucram la aerodrom de toate.

Am ajuns acasă toamna târziu, spre iarnă, după un sezon de zbor de vreo opt luni în care am mâncat în fiecare zi carne, sub toate formele posibile, dar mai ales grătar și am spus: de astăzi nu mai consum nimic de origine animală. Sunt 13 ani de atunci și nu mai consum nimic de origine animală.

Am vrut să devin pilot pe avioane supersonice dar verdictul a fost NU, din punct de vedere medical. Eram deja vegană, trebuia să fie bine, numai că dezastrele aduse de consumul de produse de origine animală nu sunt atât de ușor remediabile. Medicii mi-au spus că devenind vegană am făcut cea mai bună alegere și că dacă lupt suficient o să fie bine, deoarece ei atunci nu aveau ce să mai facă.

Am luat o pauză, o pauză de 10 ani, cu studii de nutriție, zi de zi, 6 ani de grădinărit și alimentație raw vegană, mai ales cu vegetale din propria grădină, avion nu îmi permiteam dar am continuat să zbor cu parapanta.

Oamenii cred că alimentele sunt chestii ambalate pe care le consumăm doar să ne umplem stomacul, dar nu este așa, noi avem nevoie de hrană biodisponibilă  pentru celule, rezultatele lipsei acesteia în timp sunt ceea ce vedem la oamenii extrem de bolnavi de care ne este milă dar nu pot fi ajutați.

Și acum să ne cunoaștem, sunt Enikö, nutriționistă vegană, nutriționistă pentru sportivi de performanță, activistă pentru animale, ecologistă convinsă, vegană, pilot avion, pilot parapantă, motociclistă, autoarea cărții Ghidul bobocului vegan.

Împreună cu prietenul meu, Ionuț Verzea, editor al cărții, care și-a dedicat doi ani de zile tot timpul liber pentru carte și m-a încurajat mereu, deoarece nu a fost ușor, am scos la lumină ceva ce toată lumea trebuie să știe: că se poate! Se poate să fim sănătoși, să fim fericiți, să facem din lumea aceasta un loc mai bun și mai frumos, să susținem pacea mondială, să oprim foametea mondială, să susținem educația, să fim corecți, să nu furăm viitorul următoarei generații, să fim mai buni. Nu doar spunem, am scris și un ghid de 480 de pagini despre cum să facem toate acestea.

Enikö și Ionuț la parada Marisfest în 2018 – 4 roți, două motoare, o pasiune ce le unește.

Este foarte important să nu judecăm oamenii înainte să îi cunoaștem, nu judeca un stil de viață înainte să îl practici, nu judeca fără să vezi dincolo de aparențe, care de obicei înșeală. Câți motocicliști vegani mai cunosc? Foarte mulți. Mulți o să participe și la MAN (Motoraliul Anual Național) dar nu spun deoarece nu mai au răbdare să spună de unde își iau proteinele când ei sunt numai pachețele de mușchi sau aleargă la ultramaraton sau urcă pe Everest. Pot să fie piloți de linie sau medici, pot să fie orice, veganismul este stilul de viață cu cea mai mare rată de creștere în procente.

Vă invităm să mâncați cea mai bună tocană la MAN România ediția a VII-a Magic Lepșa Reloaded. Vom fii acolo, la concurs de gătit la ceaun și nu o să vă dezamăgim. O să înțelegeți că veganii nu mănâncă doar salată, sunt foarte multe preparate delicioase ce pot fi realizate doar din vegetale.

Mulțumesc organizatorilor pentru că sunt oameni deschiși la minte, la noutăți, la provocări și ne susțin cu varianta noastră de participare la concurs. Așa ar trebui să fie toți organizatorii de evenimente!

Să fie MAN, să fie magie!

Să fim oameni frumoși!

Lansare de carte la Chişinău

Enikö Pal și Ionuț Verzea alături de oamenii ce au participat la eveniment

Pregătirea pentru un eveniment reuşit se face cu mult timp înaintea datei stabilite implicând dedicare şi muncă. Deoarece evenimentul urma sa aibă loc în afara României şi de asemenea în afara Uniunii Europene, am dat o mulţime de telefoane la autorităţi ca să ne asigurăm că vom avea toate hârtiile necesare pentru a  putea trece graniţa cu cărţile necesare pentru lansarea de carte.

Aveţi ceva de declarat?

Ca să ajungi departe şi să mai ai şi timp de plimbare la destinaţie porneşti la drum dimineaţa cât mai devreme. Undeva la orele amiezii ajungem la graniţă şi ne încadrăm să trecem pe la sectorul NIMIC DE DECLARAT. Asta nu însemnă ca nu te întreabă: aveţi ceva de declarat?

Noi nu am avut nimic de declarat dar ei cu siguranţă au avut dat fiind ca ne-au plimbat dintr-o vamă la alta timp de patru ore, am trecut pe la cele două vămi de 5 ori, ne-au verificat de 5 ori la cele două vămi, au înregistrat actele de 5 ori, iar verdictul a fost acelaşi, nu puteţi trece cărţile.

Şi trebuie să găseşti soluţii şi am găsit. Am lăsat cărţile la o staţie de alimentare carburant înainte de vamă, pe teritoriu Românesc (UE).  

Cum să faci lansare de carte cu trei cărţi?

Am ajuns târziu la Chişinău dar totuşi am mai reuşit să ajungem la adresa unde urma să aibă loc evenimentul şi anume Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. Mi-a plăcut atât de mult locaţia încât mi-a mai trecut din supărare. Şi … de la bibliotecă m-au încurajat şi erau foarte supăraţi pe cei care nu ne-au lăsat să trecem cu cărţile.

A doua zi m-am trezit cu optimism şi am continuat să spun că este mai bine că suntem acolo decât să fi anulat lansarea de carte.

Dimineaţa devreme am mers la emisiunea matinală MATINALII, la TVR Moldova, apoi am mers la SPUTNIK TV la emisiunea ”Probă la micro… SCOP”. Oameni frumoşi cu multă energie pozitivă cărora vreau să le mulţumesc pentru invitaţii.

Lansare de carte „dulce” şi „rafinată”

Ce face o lansare de carte să fie reuşită? Oamenii. La lansarea de carte de la Chişinău aveam emoţii deoarece nu aveam cărţi, ceea ce nu era deloc un caz fericit. Dar au venit oameni atât de frumoşi, frumoşi la suflet, deschişi la minte, minunaţi, încât evenimentul a luat cursul normal de discuţii cu scop nobil şi anume: cum să facă fiecare individ din lumea aceasta un loc mai bun? Toţi am rezonat pe aceeaşi idee: putem să fim mai buni dacă vrem să ne deschidem puţin ochii şi mintea şi că trebuie să ne pese.

Atâta energie bună a fost la un loc încât cred că toată lumea a simţit că uniţi şi cu aceleaşi ideal putem să schimbăm lumea aceasta mare!

Am fost onorată ca evenimentul să fie moderat de către Victoria Fonari, doctor în filologie , conferenţiar universitar, membru al Uniunii scriitorilor  din republica Moldova şi membru al Asociaţiei Semioticienilor din România.

Lansarea de carte a fost „dulce” datorită tortului delicios şi sănătos oferit de  Dulcinella Altfel ”TRUE Sweets”, mulţumim Katalina Pojoga. Rafinamentul a fost adus de către partenerii ”La Nobilita Del Gusto”, ei oferind ca premiu produse vegane din gamele de top în cadrul tombolei organizate, mulţumim Carolina Juc.

Tort vegan oferit de către Dulcinella Altfel

Nu în ultimul rând mulţumim pentru primirea călduroasă şi locaţia superbă partenerilor Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Chişinău şi Mariana Harjevschi.

Lucrurile frumoase se fac cu oameni care au aceleaşi idei, același suflet, aceeaşi gândire. Împreună suntem mai puternici, putem face schimbări mai mari şi mai uşor în bine.

Reportaj ”Zi de Zi” – Târgu Mureș

Enikö Pal autoarea Ghidul bobocului Vegan și redactorul șef ”Zi de Zi” Alex Toth

Să scrii o carte despre veganism în România! Sigur trebuie să ai suficient curaj. Şi am scris.

Mass media caută acum oameni aparte, oameni care fac ceva diferit, special. După experienţele plăcute de la radio şi televiziune, sâmbătă – 11 Mai, am fost la Târgu Mureş pentru un interviu la ziarul Zi de zi.

Experienţa a fost extraordinară, cu emoţii dar care din fericire au fost constructive. Am discutat despre cartea ”Ghidul bobocului Vegan” ce a fost publicată la 1 Decembrie 2018. Am vorbit atât despre carte cât și despre mine și experiența mea ca vegană. Însă despre acestea te invit să citești în articolul din ziarul Zi de Zi.

Cu această ocazie doresc să îi mulţumesc redactorului Alex Toth pentru invitaţie, interviu şi discuţiile open minded.

Dacă doriţi să citiţi interviul şi să aflaţi mai multe despre acest stil de viaţă şi despre carte vă invit să urmăriţi apariţia articolului în ziarul Zi de zi în următoarele zile, în varianta tipărită şi în varianta on-line.

Sons Of Gaia Gathering 2019 – de ce ar trebui să particip?

Enikö Pal autoarea cărții Ghidul bobocului Vegan

Numele meu este Enikö şi de aproximativ 10 ani mi-am propus un scop nobil: să fac din lumea aceasta un loc mai bun.

Am ales să vin la festivalul ”Sons of Gaia” cu această carte deoarece ştiu că este o adunare de oameni faini, iubitori de natură, de viaţă, de pace, de oameni. Am ales ”Sons of Gaia” pentru oamenii care vin la acest festival!

Sunt vegană de 12 ani, nutriţionist vegan şi nutriţionist pentru sportivi, activistă pentru animale, ecologistă, iar casa mea este planeta Pământ. După ce am cunoscut milioanele de beneficii aduse de stilul de viaţă vegan şi am experimentat ambele stiluri de viaţă, omnivor şi apoi vegan, am înţeles ce înseamnă cu adevărat împăcarea sufletească şi sănătatea pe termen lung. Suntem fiinţe spirituale astfel tot ceea ce ingerăm şi toate acţiunile noastre ne afectează mai mult decât ne imaginăm. Mulţi oameni înţeleg că suntem responsabili pentru lucrurile negative ce se întâmplă în jurul nostru: violenţă, vărsare de sânge, foamete mondială, războaie, poluare, schimbările climatice, distrugerea naturii, extincţia animalelor şi a plantelor, bolile groaznice, răutatea, mizeria. Fiecare îşi alege motivul pe care îl consideră suficient de bun ca să facă cea mai frumoasă schimbare din viaţa lui dar toţi au aceeaşi nelămurire: nu ştiu de unde să înceapă şi cum.

Acum 3 ani am simţit că nu mai am putere să explic oamenilor că mai avem milioane de plante pe care le putem consuma, că războiul și ura începe din farfuria noastră, la fel şi foametea mondială. Trebuia să explic zilnic la zeci de oameni de unde îmi iau proteinele şi calciul, trebuia să spun că mai vreau să prelungim viaţa planetei noastre şi să nu mai ucidem tot ceea ce ne înconjoară, animale, natura, planeta, tot.

Astfel am început să scriu cartea ”Ghidul bobocului Vegan”, o carte care iniţial trebuia să aibă aproximativ 30 de pagini.

Ulterior mi-am dat seama că trebuie să mai explic câteva lucruri oamenilor, din proprie experienţă, astfel cartea ”Ghidul bobocului Vegan” a ajuns la 480 de pagini și am cuprins aproximativ 80% din ce am avut de spus. Totuși a rămas material pentru încă o cărticică mai subţire. A devenit astfel o carte care deja schimbă mentalităţi şi destine la orice vârstă.

Vă aştept cu drag să ne vedem și să răsfoiţi cartea! Până atunci puteți arunca o privire în carte pe Google Books urmând următorul link și o puteți comanda de pe website în secțiunea contact.

Pagina evenimentului Sons of Gaia Gathering 2019:
https://www.facebook.com/events/transylvanian-mountains/sons-of-gaia-gathering-2019/308492216611452/

În ce magazine găsesc cartea?

Poți să cumperi cartea din magazine și librării:

  • de pe site-ul autorului (acest site) – secțiunea contact.
  • rețeaua de magazine VitaMIX,
  • librăria Șt.O.Iosif parte din grupul editorial LIBRIS, în Brașov sau on-line,

Din mediul on-line:

Ofertă specială vara aceasta în privința livrării! Ai ocazia de a vorbi cu autoarea deoarece aceasta poate să facă o plimbare cu motocicleta până la tine! Va sta de vorbă cu tine, îți va oferi un autograf și îți va înmâna cartea cu drag și voie bună.

Această ofertă de livrare este supusă unor termene și condiții. Pentru detalii va trebui să discutăm cu fiecare beneficiar în parte.

Reîmpădurim Romania, astăzi pentru albine

Enikö Pal și Ionuț Verzea – plantăm în România

Deoarece ne gândim la dragele noastre albine şi nu mă refer la miere, astăzi am mers cu voie bună la plantat salcâmi tocmai la Şercaia, județul Brașov.

Fiind week-end trezirea este devreme dimineaţa, luăm un mic dejun hrănitor ca apoi să bem cafeaua pe drum, pentru că desigur aşa se întâmplă în week-end, ne echipăm de muncă şi cu maşina cu toate locurile ocupate plecăm să facem o treabă bună. Şi am făcut! Am plantat sute de salcâmi pe un teren nu tocmai uşor de săpat.

Şi am primit şi de mâncare la sfârşit, norocul nostru ca vegani este că suntem în post, astfel a fost un ceaun imens cu tocană de cartofi de post. Mâncarea a fost gustoasă, vremea superbă, oamenii faini. Am explicat copiilor să nu omoare gândacii şi păianjenii cu pietre şi să nu omoare nimic. Nu prea au înţeles şi de aceea cred că ar fi util să îi educăm cumva să fie mai buni. Apoi am mai convins oameni că este bine să devină vegani, plantăm seminţe altfel nu are cum să iasă nimic.

Am venit acasă dupa-amiază, ne-am hrănit cu mâncare vegană, am ieşit la plimbare cu motocicletele, am venit acasă şi apoi am plecat pe jos la concert Zdob şi Zdub. Am mai făcut şi cumpărături, am mai scris şi articolul. Ar mai trebui să mergem la o tură de schi în Poiana Braşov şi am avea o zi destul de uşoară per total.

Bonus de la Zdob și Zdub – Ursul, versurile se potrivesc de minune cu acțiunea de voluntariat și reîmpădurire.

Veganii aceştia, de unde îşi iau energia? Dar cum trăiesc ei, așa… fără carne?

Dacă dorești să afli cum poți să te implici ca să reîmpădurim România, urmărește pagina:

https://planteazainromania.ro/locatii.php

Poți să te implici ca voluntar, cum am făcut-o și noi, poți să contribui cu donații pentru a susține astfel de campanii de împădurire, poți să convingi prieteni să aibă o atitudine mai bună față de mediu și natură. Ține de noi să facem țara mai frumoasă.

Why would I consider going vegan?

Most vegans usually have two lives, before and after meat. Again, usually most people live only one live, the first one, without ever discovering the real human nature. I can relate to the two lives I talk about because I lived in both of these two worlds.

Enikö Pal – Future and past.

Welcome to the dark side! It has meat and blood.

Vegans which are born from vegan parents and grown vegan understand things in their specific way. They really don’t understand why people eat animals if they are not meant to do that. On the other side there are people who blame vegans for destroying the planet and the future of their children. There are those who say vegans are bad because they don’t kill… animals, the nature and the planet. They state that vegans are bad because they kill lots and lots of plants. Are you serious for that? And yes they are serious, is one of their core belief. And from veganists, most of them are people who woke up from ignorance.

I do not blame, I just tell you the pure reality, and it damn hurts.

I don’t blame people for eating animals until they have the possibility to choose otherwise on their own, due to their small age, being obliged by relatives to eat the same food as the entire family is doing. But there is an age when you have to take your own decisions and take them right, at least the society entitles you to take charge on life on your own, make your own decision and be fully responsible for the consequences of your actions. At this moment I can say that you can stop eating animal products.

I’ve been in the same situation as most people do, living in ignorance and cruel traditions, living with diseases, with toxic blood in my veins from consumption of animal products. I grew up with animal products and vegetables from the garden and our own small farm. We eat meat because we need protein, and we drink milk for calcium, we eat products made from blood for iron. Pretty shitty thing!

One day I stopped eating animal products without knowing that is even called veganism and it is a part of a larger way of life. For me it was simple and beautiful. Since that day I am another person, I live a new life, I feel, I see, I have compassion, I save lives, I love, I AM!

Eating animals caused me a lot of problems and I still treat those years later, but I am happy that my eyes are opened now. No one helped me when I took the decision for going vegan. After I became vegan I started the study. I studied thousands of hours and read hundreds books related to this.

Nowadays you have other possibilities. It is easy to get informed, to find out quick and easy all that interest you. Since December 2018 you have access on the market to the guide I wrote, you have “Ghidul bobocului Vegan”. In rough translation the title means “The new vegan guide”.

Come out from the dark side! In veganism there is light, happiness and it can give you a purpose. You can make sure that you definitely love all that is alive and the planet we live on.

If you are interested in the book check the Contact page and find out how you can get one!

Lansare de carte ”Ghidul bobocului Vegan” – Libris Brașov

Comunicat de presă

Enikö Pal și Iuliana Gabriela discutând despre cartea Ghidul bobocului Vegan.

Miercuri, 20 Februarie 2019, a avut loc lansarea de carte „Ghidul bobocului Vegan” scrisă de Enikö Pal, în incinta librăriei Ștefan Octavian Iosif, bulevardul Mureșenilor numărul 14, Brașov.

Cartea ”Ghidul bobocului Vegan” scrisă de Enikö Pal, vine în întâmpinarea oamenilor ce doresc să afle mai multe despre ceea ce înseamnă a fi vegan și despre moduri în care își pot îmbunătăți alegerile alimentare pentru a putea să își îmbunătățească sau mențină starea de sănătate. Această carte însumează toate noțiunile necesare unui vegan începător și răspunde majorității întrebărilor pe care un om le poate avea față de ce înseamnă veganismul ca mișcare, ca stil alimentar, ca stil de viață.

Acest ghid arată ce înseamnă să duci o viaţă sănătoasă şi ce este fericirea. Totul începe cu tine şi familia ta, cu ceea ce decizi să serveşti la cină. În acest ghid vezi cum te afectează alegerile uzuale şi ce poţi face pentru a te bucura mai mult timp de o viaţă sănătoasă alături de cei dragi. În acest proces de învăţare descoperi o lume nouă plină de compasiune şi grijă faţă de tot ceea ce are viaţă.

Enikö Pal este nutriționistă vegană şi nutriţionistă pentru sportivi. Este vegană de mai bine de 13 ani, a studiat în domeniul nutriţiei şi a aplicat tot ceea ce se află scris în cartea „Ghidul bobocului Vegan”, cartece a văzut lumina tiparului în Decembrie 2018. Enikö doreşte să contribuie la o lume mai bună promovând compasiunea, grija faţă de mediu și animalele necuvântătoare. Se implică în diferite acţiuni de voluntariat al căror scop este ajutorarea persoanelor aflate în nevoie sau acţiuni de voluntariat unde se dorește schimbarea în bine a mediului înconjurător.

Evenimentul a fost organizat cu ajutorul Libris și librăriei Ștefan Octavian Iosif din Brașov. Discuția din cadrul lansării de carte a fost moderată de către Iuliana Gabriela, reprezentantă Libris. Fotografiile au fost realizate de către fotograful Alin Bambarac.

Cartea se găsește acum la vânzare și în librăria Șt.O.Iosif la prețul de 39.99 lei.

Enikö semnând autografe pentru cititorii dornici să afle mai multe despre veganism.

Semințe cu suflet – Sibiu 9 Februarie

Semințe cu suflet, poză de grup expozanți și organizatori (c) Ionuț Verzea

Sâmbătă, 9 Februarie, am participat la evenimentul ”Semințe cu suflet” creat de oameni minunați într-unul din cele mai frumoase orașe din țară, în Sibiu! Evenimentul s-a desfășurat în incinta bibliotecii Astra, corpul B. În continuare să îți povestesc cum a fost…

M-am trezit dis-de-dimineață ca să mă aranjez, să mă pregătesc de drumul de 150 km ce aveam să-l parcurg până la Sibiu, mi-am luat cu mine câteva cărți ca să fie prezentate prietenilor ce mă așteptau să ajung la eveniment.

Cu acești oameni, în special cu Roxana Mihaela mă cunosc de foarte mult timp, cu ea și cu alți oameni ce au participat la eveniment am schimbat de-a lungul timpului semințe și așa cum spune numele evenimentului, am primit din partea lor semințe cu suflet. Acești oameni minunați mă știu deoarece eu am avut îngăduința să împărtășesc cu ei din fiecare recoltă de toamnă și semințele mele au fost foarte apreciate de-a lungul timpului. Cele mai apreciate au fost semințele de fasole cu bobul mare, niște boabe aș spune uriașe, pe placul tuturor. Acum am mers ca să îi întâlnesc din nou pe acești oameni și să văd cu ce se mai ocupă fiecare. Revenind la eveniment…

Semințe cu suflet, pregătite pentru a fi împărțite.

Expozanții au venit cu mic cu mare dis de dimineață, o parte din ei au plecat cu o seară înainte de acasă, cu trenul, ca să ajungă la biblioteca Astra din Sibiu unde aveau să dăruiască din rodul muncii lor, semințele cu suflet. Este de apreciat faptul că toți expozanții pe care-i știu au venit acolo ca să dea gratuit semințele lor, semințe la care au lucrat foarte mult. Nu este ușor să lucrezi pământul ca să obții legume și fructe din care mai apoi să îți fie drag să dăruiești mai departe. Scopul este ca în interiorul acestei comunități și nu numai, oamenii să se ajute. Dacă unul dintre ei are un soi de legume, plante medicinale sau fructe ce merg bine în solul de la noi, atunci să împartă și cu ceilalți, cerând în schimb doar un mulțumesc și ca cel ce primește să planteze acele semințe, iar din planta rezultată să dea mai departe semințe atunci când aceasta rodește. Doar în felul acesta avem șanse mari ca fiecare dintre noi să aibă o grădină cât se poate de bogată și diversificată. Aș putea spune că ei împart voluntar din munca lor, punând accent pe VOLUNTAR, deoarece nu caută să obțină foloase din faptul că au dat câteva semințe.

Enikö discutând cu unul din cititori (c) Ionuț Verzea

Acum să ne gândim și la participanți. Sala a fost plină… nu aveai loc să arunci un ac. Am fost bucuroasă să văd că sunt atât de mulți oameni care sunt interesați de agricultură, de legumicultură și de un trai sănătos. Din păcate, am înțeles și unele lucruri care m-au dezamăgit, în mai puțin de jumătate de ceas, majoritatea semințelor s-au dat. spun că am rămas dezamăgită pentru că am văzut că mulți din participanți luau semințe doar de dragul de a lua. Acolo au fost semințe muncite din greu, au fost semințe pentru plante ce nu le găsești în mod uzual în grădina unui om obișnuit, așa că era bine să stai să-l asculți pe ce-l ce ți le oferă și să afli cum este cel mai bine să le plantezi. Așa poate îl ajutai făcându-i o bucurie omului ce îți oferă sămânța, pentru că el a muncit din greu sub soarele arzător, ca tu acum să te bucuri de rodul muncii sale. Stând și ascultând-ul arătai că te interesează munca lui și efortul de a fi prezent în fața ta la eveniment.

Pentru mine a fost un eveniment plăcut, am cunoscut oameni minunați, am reîntâlnit vechi prieteni și mi-am făcut noi prieteni. Admir dedicația acestor oameni, de împărții din munca lor cu toți cei ce sunt receptivi la asta. De abia aștept să mă revăd cu ei și să fac schimb de semințe. Este o comunitate unită unde fiecare ține la celălalt și unde dacă ai o întrebare, sigur găsești pe cineva să aibă răspunsul.

Enikö Pal – fasole cu bob mare, pregătind împachetarea în colete pentru a fi trimisă prietenilor din țară, fotografie din arhiva personală.
Enikö Pal – fasole cu bob mare, fotografie din arhiva personală.

După cum am spus și la începutul articolului, evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, ei fiind organizatorii prin intermediul Compartimentului Metodic. Pentru comunicare și prezență media: Programe, în parteneriat cu Grupul informal Semințe cu suflet și Complexul Național Muzeal ASTRA. Finanțator: Consiliul Județean Sibiu prin BJA. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană – 2019. După cum vedeți au fost implicate mai multe organizații și instituții pe lângă oamenii ce au venit cu semințele de acasă, ceea ce probabil nu s-a văzut foarte bine a fost munca depusă de întreg comitetul de organizare pentru ca acest eveniment să aibă loc.

Comunicatul de presă din partea Bibliotecii ASTRA Sibiu, îl puteți citi dând click pe acest link al bibliotecii astra Sibiu.

Un comunicat de presă, din Ianuarie, oferit de președintele asociației Semințe cu suflet, Rodica Meiroșu, dat către AGERPRESS poate fi citit la acest link.

Întreaga organizare din partea bibliotecii a fost realizată de o singură persoană (Anca Vasilescu) care a lăsat libertatea de acțiune atât grupului Semințe cu suflet, Muzeului Astra și Centrului de cercetare de la Buzău să-și gestioneze fiecare stocul de semințe și felul în care (cantitate și viteză) să le distribuie celor prezenți Este un experiment pe care doamna Anca și-l asumă și înțelege că a creat nemulțumiri din partea unor participanți, însă a conturat foarte clar formatul de eveniment de acest tip pentru edițiile viitoare. Așadar, continuați să urmăriți mediul on-line, pagina bibliotecii și vă invit să veniți la următorul eveniment de acest tip.

Valentines Day se apropie… ai luat cadou?

Bun venit Februarie! Deja suntem în a doua lună a anului şi ştim că este o lună a dragostei. Fiecare lună ar trebui să fie despre dragoste, fiecare zi ar trebui să fie despre dragoste, fiecare moment ar trebui să fie despre dragoste. Şi  cât de mult ne-am dori ca dragostea să rămână la fel ca în primele luni, 12 sau mai multe.

Un cadou potrivit şi nimerit încă este o surpriză plăcută şi pentru cuplurile care sunt de mult timp împreună.

Cartea ‘’Ghidul bobocului vegan” poate fi cadoul ideal pentru partenerul de viaţă dacă doriţi să faceţi o schimbare minunată în viaţa voastră.

Cartea este un cadou excepțional pentru cuplurile în care unul dintre parteneri este vegan dar şi un cadou foarte interesant pentru oamenii care vor să fie schimbarea în bine a lumii dar nu ştiu exact cum se pot implica sau de unde să înceapă.

Cel mai important este să înţelegem că viaţa este mai uşoară şi mult mai frumoasă pe acelaşi drum cu un partener şi prin lumina dragostei, dragoste faţă de tot ceea ce ne înconjoară, toate celelalte ființe şi Mama Natură.

Pentru îndrăgostiţii care vor ca lumea acesta să fie un loc mai bun şi mai frumos, care vor să facă partenerului un cadou mai mult decât util anunţ faptul că “Ghidul bobocului vegan” poate fi achiziționat cu reduceri astfel:

  • Cu remarca că este cadou pentru partenerul de viaţă se acordă transport gratuit pe teritoriul României prin Poşta Română.
  • Distribuind această postare beneficiezi de 20% reducere la următoarea comandă.