Ghid sigur spre boală

Partea I

Oricum vei face diabet, cancer, te vei îngrăşa!

Se spune că oricum eşti condamnat să te îmbolnăveşti, să devii sclavul industriei farmaceutice până când îţi vei da ultima suflare.

Dar dacă nu este aşa? Dacă putem schimba inclusiv cursul geneticii?

Dacă ne-am hrăni mai sănătos?

De obicei scriu despre ce să mâncăm mai sănătos, ce superalimente să introducem în alimentaţie pentru o sănătate de fier, cum să trăim în armonie cu natura şi să evităm bolile de orice natură.

Deoarece mulţi oameni găsesc greu să adopte obiceiuri noi sănătoase voi scrie în acest articol cum poţi face ca sigur să dezvolţi o mulţime de boli care îţi vor face viaţa mai grea şi dureroasă în timp destul de scurt.

Atunci când scoţi din viaţa ta un obicei sau un aliment nesănătos pentru totdeauna, vei găsi imediat un înlocuitor sănătos. Sunt convinsă că mulţi oameni trăiesc cu impresia că o alimentaţie sănătoasă trebuie să conţină în fiecare zi lactate , carne şi ouă. Că trebuie să fim abonaţi la farmacie ca să supravieţuim. Că mereu trebuie să mergem la spital şi la medici şi că trebuie să distrugem natura deoarece până când trăim noi este în regulă. Şi cel mai important, oamenii sunt spălaţi non-stop pe creier de către mass media. Oamenii inteligenţi îşi caută surse de informare corecte şi reale,  nu se lasă spălaţi pe creier de reclamele de la TV, de reclamele de la radio, de toate mizeriile şi minciunile ordinare ce le promovează industria cărnii şi a laptelui dar mai ales industria farmaceutică, cel mai mare beneficiar al prostiei umane.

Care sunt obiceiurile tale sigure 100% către boli şi dureri?

Consumul de lapte după înţărcare,adică după ce nu mai suntem alăptaţi la  sânul mamei. Câţi oameni beau lapte de la alte specii de animale? Foarte mulţi! La fel de mulţi oameni suportă consecinţele consumului de lapte.

Din punct de vedere genetic specia umană nu poate digera optim laptele. Din simplul motiv că nu mai avem nevoie de lapte de la alte specii! Medicina o numeşte intoleranţă la lactoză. Oamenii inteligenţi o numesc: nu eşti viţel, viţică, ied, miel ! Eşti om şi nu trebuie să sugi laptele din faţa celor cărora le aparţine.  Crampe, balonare, diaree, constipaţie, sunt consecinţe ale consumului de lactate.

Consumul de lapte de la alte animale provoacă bărbaţilor cancer de prostată şi femeilor cancer ovarian. Studiile demonstrează că oamenii nu au nevoie de hormonii din lapte. Doar puiul speciei de la care bei tu laptele are nevoie de hormonii respectivi.

Boli de inimă. Îţi sună cunoscut? Cauză: consumul de lapte şi lactate.

Hipertensiune, atât de comună! Dar nu din coincidenţă se confruntă cu ea oamenii care consumă lapte şi lactate. Desigur şi carne. Deoarece acestea sunt surse de colesterol. Vegetalele nu au colesterol.

Fiecare cană de lapte creşte cu 30% riscul de a dezvolta boala Parkinson! Când bei paharul acela de lapte în fiecare zi să te gândeşti cum o să tremuri peste câţiva ani.

Fiecare cană de lapte creşte cu 60% rezistenţa la insulină, practic un drum sigur şi scurt spre diabet!

Astmul este o afecţiune tot mai comună şi se asociază direct cu consumul de lapte şi carne.

Ştiţi mizeria aceea pe care încă o credeţi, că laptele este bun pentru oase, păcat că o ştiţi. Consumul de lapte şi lactate este cel mai sigur drum spre osteoporoză. Iar industria farmaceutică colaborează cu industria lactatelor iar tu eşti pacientul fraier care le dai bani. În loc să bei un lapte de ovăz, orez, caju, soia, migdale, spelta, alune, mei, hrişcă etc.

Consumul de lapte provoacă cele mai grave forme de acnee. Oamenii încercă să o înlăture cu chimicale de sinteză, în timp ce beau lapte în fiecare zi. Dacă s-ar înţărca în scurt timp pielea lor ar fi altfel.  

Şi un subiect sensibil: imunitatea. Mai ales că acum avem nevoie de ea la maxim, în plină pandemie de Covid.

Imunitatea ne poate apăra de multe boli, ne poate scăpa de multe durei, ne poate face viaţa mult mai bună. Dacă nu avem imunitate viaţa poate deveni un coşmar, dureri zi şi noapte, stare de rău şi dezvoltarea multor boli. Şi când spun boli, este de rău.

Poftă bună la paharul de lapte şi la felia de caşcaval alături de următoarele în scurt timp:

mucus, constipaţie, pietre la rinichi( interesaţi-vă cât de tare doare această afecţiune), diabet (nu este genetic, este că bei lapte!), scleroză multiplă, astm, boli de inimă, hipertensiune, cancer ovarian, cancer de prostată, obezitate, osteoporoză, vaginite, ulceraţii, îmbătrânire accelerată.

Şi acum stai şi meditează: de ce bei lapte….

Răspunsul: pentru că vrei să te afli pe drumul sigur spre boală.

Dacă citeşti acest articol, alege laptele vegetal, mai delicios, mai ieftin, sănătos( nu pot spune MAI SĂNĂTOS deoarece laptele de origine animală este 100% nesănătos), prietenos cu planeta, cu natura, cu animalele şi nu vine la pachet cu nici o boală.

Devin-o mai inteligent pe măsură ce te informezi din surse corecte şi reale.

Sănătatea este dreptul fiecărui om, atâta timp cât trece de nivelul „spălat pe creier” de tradiţie, mass media şi industria sclavagismului.

Iar celor care spun că oamenii au băut mereu lapte de la alte animale vă doresc un drum bun spre boală şi mulţumim că ne distrugeţi planeta.

Un studiu efectuat pe 2000 de persoane consumatoare de lapte de origine animală a demonstrat că acestora le este afectată gândirea deoarece oamenii din punct de vedere genetic nu pot digera optim laptele de la alte animale, anumite componente din lapte se depun pe legăturile neuronale, astfel creierul nu mai funcţionează optim. Oamenii nu mai pot digera nici laptele propriei specii după vârsta de aproximativ 3 ani.

Din păcate o mare parte a populaţiei globului nu mai doreşte să îşi schimbe părerea despre consumul de lapte tocmai pentru că deja este afectată la nivelul creierului. Ei îşi cresc copii în aceeaşi prostie. Noi ne pierdem planeta. Industria farmaceutică şi industria sclavagismului pentru lapte au de câştigat iar în final toţi o să pierdem deoarece Terra este încă singura planetă locuibilă.

Autor: Enikö Pal, consultant nutriţie şi fitoterapie

Laptele vegetal a făcut parte din alimentaţia oamenilor de mai mult timp decât laptele animal

Industria lactatelor de origine animală este imensă dar din fericire în continuă scădere. Industria lactatelor de origine animală este un monstru care se luptă pentru supravieţuire pe ultima sută de metri.

Acest monstru care distruge planeta şi ucide miliarde de fiinţe blânde şi nevinovate este hrănit şi susţinut cu bani de către oamenii care încă beau lapte de vacă pentru calciu, de către cei care încă sunt spălaţi pe creier de către reclamele de la TV şi de către cei care deşi sunt adulţi încă doresc lapte, inclusiv de la alte specii.

Decenii la rând am definit mâncarea precum laptele şi derivatele din lapte ca fiind secreţii lactice de la vite. Deşi se crede că unii dintre noi am evoluat şi nu mai bem secreţii de nici un fel care curg din alte animale, noi putem fi de asemenea cei care se reîntorc la origini, la alimentaţia naturală şi corectă a omului. Dacă oamenii ar fi distrus totul dintotdeauna în modul cum o facem noi de nici două sute de ani încoace, noi nu am fi existat deja de sute de generaţii.

Istoria termenului „lapte”

Lingvistic vorbind, folosirea termenului „lapte”ca să ne referim la „sucul alb al anumitor plante”(secunda definiţie a cuvântului lapte în Oxford American Dictionary) are o istorie care este discutată de secole.

Culturile de pe tot globul au obţinut „lapte” din plante cu foarte mult timp înainte să crească animale pentru acest motiv sau pentru carne. Obţinerea laptelui din nuci de cocos în Asia, pe plajele din Africa sau Australia s-a întâmplat cu sute de ani înainte ca oamenii să introducă sclavagismul animalelor de fermă şi să transforme vitele în aparate de dat lapte. Chiar şi în Europa se consuma mult lapte din nuci şi seminţe.

Ken Albala, profesor de istorie la Universitatea Pacific şi gazdă a podcast-ului Food: A Cultural Culinary History, afirmă că laptele de migdale este prezent în aproape fiecare carte de reţete medievală.

În timp ce California produce 80% din migdale pe plan mondial, nucile își au originea în Orientul Mijlociu, făcându-și drum spre sudul Europei alături de mauri în secolul al VIII-lea. Potrivit Smithsonianului, „laptele lor – da, europenii medievali îl numeau lapte în diferitele lor limbi și dialecte – a devenit rapid foarte renumit şi dorit  printre aristocrați, chiar şi atât de departe precum în Islanda.

Creştinii consumau lapte de migdale din motive religioase, precum zilele de post Miercuri şi Vineri.

Laptele de migdale a devenit un aliment nutritiv, găsindu-şi loc în arta culinară de la dulciuri la feluri principale.

Ce tipuri de lapte vegetal există?

Există zeci de variante de „lapte” vegetal sănătos şi hrănitor. Nu avem nici un motiv să consumăm lapte de la alte animale. Nici ca adulţi, nici ca bebeluşi şi nici atât copiii.

Industria lactatelor vegetale devine din ce în ce mai cerută şi din fericire ne umple rafturile magazinelor cu enorm de multe variante precum lapte din: migdale, cocos, cânepă, soia, orez, ovăz, spelta, caju etc.

Desigur ele se pot prepara cu uşurinţă şi acasă.

Ripple Foods din California produce lapte din mazăre galbenă, iar în Australia, Milkadamia este una dintre singurele companii din lume care produc lapte din nuci de macadamia. Potrivit mărcii, procesul de fabricare a laptelui de macadamia este amabil și blând cu mediul; își conduce fermele cât mai natural posibil cu tehnici de cultivare holistică.

De asemenea, laptele de ovăz se bucură de o periodă de creştere, şi datorită brandului suedez Oatly. Producătorii nu pot obține suficientă băutură cremoasă și se luptă să țină pasul. Clienții americani sunt atât de dornici de un gust de Oatly, încât compania a deschis o nouă unitate de procesare în New Jersey pentru a produce suficient lapte de ovăz pentru a satisface cererea.

La ce poţi folosi laptele vegetal?

Exact ca şi laptele de origine animală, poţi bea laptele vegan din pahar sau recipient, îl poţi folosi la preparat latte, în micul dejun, în smoothie, prăjituri, dulciuri, îngheţată , orice în ceea ce ai folosi lapte de origine animală.

Care sunt paşii următori pentru industria lactatelor vegetale?

Este foarte greu să te lupţi cu mizeria din sistemul alimentar, cel al fermelor de animale , al farmaciilor! Toate mulg la propriu aceeaşi vacă, induc în creierul omului că trebuie să bea lapte de vacă.

Astfel politica sistemului alimentar numeşte laptele de vacă aliment de bază( mizeria numărul 1), fermele de animale care violează miliarde de femele anual ca să rămână însărcinate şi să continue să producă lapte ca apoi să le ucidă puii ne spală pe creier cu ajutorul mass mediei că trebuie să consumăm lapte pentru calciu( mizeria numărul 2), şi desigur medicii care ne recomandă otrava numită lapte de origine animală ca apoi tot ei să ne prescrie medicamentele pentru efectele negative ale laptelui animal asupra organismului uman( mizeria numărul 3). Şi toate aceste trei mizerii mulg aceeaşi vacă nevinovată, animal fără apărare care este ţinut sclav cu ajutorul tău şi pe banii tăi, consumatorul de lactate de origine animală.

Niciodată în istorie nu am fost nevoiţi să bem laptele altor fiinţe, sub nici o formă şi cu nici un pretext nu trebuie să facem asta acum, când lumea vegetală ne oferă variante şi combinaţii nesfârşite de lapte şi lactate vegetale.

Pentru sănătatea ta, pentru animale, pentru a reduce poluarea, pentru planetă, pentru a fi mai uman, pentru cei dragi ţie, începe să consumi lapte vegetal şi scoate nepăsarea din viaţa ta.

Pentru că în sfârşit îţi pasă!

Citeşte şi articolele despre cum este obţinut laptele pe care îl bei, adevărul dincolo de cutia de lapte.

Lucruri pe care cu toţii trebie să le ştim.

Cum este preparat iaurtul vegan

Autor

Enikö Pal, specialist nutriţie şi fitoterapie

6 motive întemeiate să te îndrăgosteşti de un vegan

  •  Veganii sunt parteneri toleranţi.

 Un studiu la care au participat 2300 de vegani single arată că veganii sunt mult mai toleranţi decât omnivorii. 82% dintre vegani acceptau o primă întâlnire  cu un omnivor şi 72% ar fi acceptat şi o relaţie serioasă. În timp ce un procent mult mai mic de omnivori ar fi acceptat o relaţie cu o persoană vegană. Cel mai puternic argument  că veganii sunt parteneri toleranţi îl reprezintă faptul că există multe cupluri vegan-omnivor.

  • Te pot duce în cu totul altă dimensiune în arta culinară.

Deşi nu realizează acest aspect, omnivorii nu au degustat extrem de multe alimente şi mâncăruri atât de delicioase şi hrănitoare. Relaţia cu un vegan poate aduce în bucătaria unui omnivor noi arome şi gusturi încântătoare pentru toate simţurile. Veganii nu sunt limitaţi la 3 alimente: carne, lapte, ouă. Veganii sunt aproape nelimitaţi în ceea ce priveşte mâncare şi mereu caută neobosiţi noutăţi . Mereu când povestesc despre ceea ce mănânc, cei cărora le povestesc sunt uimiţi. Iar eu spun doar de alimente obişnuite. Dacă te pasionează arta culinară şi mâncarea bună trebuie să te întâlneşti cu un vegan, te poate duce în cu totul altă dimensiune din acest punct de vedere.

  • O viaţă intimă excelentă

Sunt şanse foarte mari să ai parte de o viaţă intimă extraordinară. De ce? Pentru că veganii pot. Pot deoarece sunt mai sănătoşi din punct de vedere fizic (plantele nu au colesterol rău care se depune pe artere, de exemplu) şi din punct de vedere spiritual. Pe aspectul spiritual oamenii nu dau nici o valoare, dar cum specia umană este spirituală, ceea ce mâncăm ne afectează în mod direct. La vegani plantele aduc doar energie pozitivă şi un corp mult mai curat pe interior.  O serie de studii au demonstrat că veganii miros mult mai bine şi mai atractivi din punctul de vedere al relaţiilor intime.

  • Sursă de inspiraţie

Veganii sunt o sursă de inspiraţie!  O relaţie cu un vegan te poate inspira să ajungi acolo unde îţi doreşti, să îţi urmezi visele. Pentru că veganii sunt exemplul cel mai bun în ceea ce priveşte puterea şi încrederea de  a urma ceea ce te reprezintă, a fi oaia neagră în turma cu oi albe. De a avea curajul să mergi în direcţia aleasă, chiar dacă direcţia nu este alături de turma care apoi te va judeca. Veganii au curaj şi onoare. Veganii sunt cei care luptă pentru scopurile alese şi care nu sunt doar personale(precum sănătatea) ci sunt şi pentru animale, oameni, planetă. Relaţia cu un vegan poate să îţi aducă în viaţă doar lucruri pozitive.

  • Partener de discuţii

Un vegan poate să fie un partener  cu care să poţi vorbi foarte multe lucruri.  Acest lucru este valabil deoarece veganii sunt persoane cu mintea deschisă, persoane curioase şi interesate să vadă dincolo de ceea ce li se oferă în faţă de către cei din jur, de către rafturile magazinelor, de către mass media. Un vegan poate să cunoască aspecte legate de viaţa de zi cu zi de care omnivorii nici nu au auzit.  Veganii ştiu multe lucruri deoarece sunt mereu în căutarea de noutăţi şi în căutarea de a fi mai buni, de a face mai puţin rău planetei.  Bun venit în lumea subiectelor de discuţie despre lucruri care ne afectează direct în fiecare secundă, fie ştiinţă, natură, sport, tehnologie, mâncare, animale, istorie etc.

  • Câtă dragoste!

 Veganii sunt iubitori! Cum să nu fie?! Veganii iubesc altfel, ei iubesc tot. În timp ce altora nu le pasă decât de propria persoană sau propria familie şi maxim un câine modificat genetic, veganilor le pasă de tot ceea ce este în jurul lor, fără graniţe de nici un fel. Nouă ne pasă de propria persoană, de corpul nostru şi de starea spirituală, iubim animalele, planeta, natura, plantele, copacii, apa, pădurile, mările, aerul, cerul, şi oamenii! Deoarece oamenii aleg să facă din această lume IAD sau RAI. Dacă oamenii aleg să facă IAD pentru animale, IAD aleg şi pentru propria lor persoană. Bolile de nutriţie nepotrivită nu iartă pe nimeni.  Veganii aleg ca să facă din această lume RAI. Veganii radiază iubire! Poţi dărui atât de multe animalelor după ce nu le mai mănânci şi planetei după ce nu o mai distrugi. Atât de multă dragoste.  Iar din această iubire dăruită rămâne suficientă şi pentru un partener. Nici nu ştiu dacă există limită la iubire. Omnivorii, de exemplu, sunt selectivi. Iubesc câinele familiei dar mănâncă vita, porcul, puiul de găină etc. Veganii nu selectează, ei au suficientă iubire pentru toate fiinţele. Este un sentiment aparte de care merită să ai parte.

Dacă acest articol te-a inspirat poţi chiar tu sa devii vegan.

Citeşte mai multe articole pe :

https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan

https://enikopal.com/

Autor: Enikö Pal

specialist nutriţie şi fitoterapie

Cum este preparat iaurtul vegan

Iaurt vegan de la Harvest Moon si cacao nibs cu yacon

Cele mai populare culturi lactice pentru iaurturi vegane sunt: Streptococcus thermophilus, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus acidophilus şi Bifidus lactis.

Primele două ajută la producerea zahărului în laptele acru de cocos sau migdale, producând o textură plăcută şi cremoasă. Celelalte două sunt probiotice, bacterii care sunt foarte benefice pentru intestinele noastre.

Iaurturile vegane sunt produse cu ajutorul culturilor lactice vegane (din plante) care sunt adăugate într-o bază vegetală( cocos, caju, soia etc.)

Bacteria Lactobacillus formează parte majoritară din „bacteriile bune” pe care le avem în organism. Avem o relaţia reciprocă benefică cu ele. Aceste bacterii bune ne protejează de agenţi patogeni, iar în schimb, ele primesc nutrienţi( precum resturi din tractul nostru digestiv)

O mare parte dintre probioticele din produsele fermentate sunt de tip Lactobacillus

Lactococcus este un gen de bacterii cu acid lactic care au fost anterior incluse în genul Streptococcus Group N1. Sunt cunoscuți sub denumirea de homofermentatori, ceea ce înseamnă că produc un singur produs, acid lactic în acest caz, ca produs principal sau unic al fermentației glucozei.

O mare parte dintre tuplinile de Lactococcus au fost izolate din iarbă sau din vegetale precum porumb baby şi mazăre verde proaspătă. Alte studii au raportat izolarea de tulpini lactice din vegetale fermentate, fructe proaspete minim procesate, vegetale precum broccoli sau castravete, seminţe germinate şi siloz.

Bacteria Lactobacillus nu conţine lapte de origine animală, chiar dacă poate denumirea induce în eroare.

Bacteria Lactobacillus poate să fie hrănită cu multe tipuri de zahăr, fie el din plante sau din lapte de origine animală. De obicei, dacă aceste bacterii au fost hrănite cu zahăr din lapte, acest aspect va fi precizat pe etichetă, datorită conţinutului de lactoză. Laptele de origine animală, produsele din lapte, inclusiv iaurtul, sunt alergeni puternici pentru organismul uman.

Lactobacillus acidophilus este o bacterie ce a fost localizată în tractul digestiv şi în cavitatea bucală atât la oameni cât și la animale. Ea face parte din categoria bacteriilor homofermentative, specii microaerofile , acestea transformă zahărul în acid lactic. Pentru dezvoltarea și acțiunea adecvată a acestei bacterii trebuie să cunoaștem următoarele: se dezvoltă optim în jur la 37°C, iar pH-ul trebuie menținut sub 5; are nevoie de prezența în mediu a acetaților, a calciului, riboflavinei, niacinei; este rezistent la acizi biliari; nu se dezvoltă la 15°C.

Unele tulpini de Lactobacillus acidophilus au caracteristici probiotice. Aceste tulpini sunt folosite în prepararea iaurtului şi nu numai, uneori împreună cu Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus

 Consumul de L. acidophilus scade colesterolul seric și crește colesterolul în materie fecală.

L. acidophilus este de asemenea corelat cu acţiunea antagonistă asupra creşterii Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Salmonella typhimurium şi Clostridium perfringens.

L. acidophilus reduce de asemenea şi formarea plăcii orale de către mutanţi Streptococcus.

Lactobacillus acidophilus face parte şi din flora vaginală alături de alte specii din gen, incluzând Lactobacillus crispatus, Lactobacillus gasseri, Lactobacillus jensenii şi Lactobacillus iners. Lactobacillus acidophilus are rol în prevenirea infecţiilor cu drojdii şi candida albicans.

Lactobacillus delbrueckii subsp. Bulgaricus este o subspecie de bacterie  tradiţional izolată din iaurturile europene. Lactobacillus bulgaricus GLB44 diferă de celelalte tulpini de L. bulgaricus deoarece a fost izolată din frunze de Galanthus nivalis (ghiocel comun) în Bulgaria.

Devenind singura tulpină a acestei  subspecii care are origine vegană( nu este din iaurt de origine animală) disponibilă ca probiotic comercial.

Habitatul natural al ghiocelului comun îl reprezintă zonele muntoase din Europa. Datorită acestui aspect, GLB44 poate să supravieţuiască şi la temperaturi de îngheţ, la fel a şi ghiocelul între Ianuarie şi Martie în natură, unde temeperaturile scad sub punctul de îngheţ. Aceste caracteristici în mediul natural permite GLB44 să supravieţuiască în alimente pe bază de plante şi rămân neafectate când sunt păstrate la congelator.

GLB44 are calităţi inhibitorii împotriva bacteriilor rele precum E. Coli and Salmonella spp. , aspect demonstrat într-un studiu de cercetare efectuat complet de către profesorul Andrew B. Onderdonk, PhD de la Harvard Medical School la centrul Brigham and Women’s Hospital. Studiul arată puterea şi efectul GLB44 împotriva agenţilor patogeni.

Toate celelalte tulpini de L. bulgaricus disponibile comercial sunt izolate din iaurturi tradiţionale şi crescute în lapte.

 L. bulgaricus GLB44 creşte foarte bine şi în sucuri de vegetale. Deoarece toate probioticele conţin urme din materia organică în care au fost crescute, GLB44 conţine urme de sucuri vegetale.

GLB44 diferă semnificativ de alte probiotice precum L. plantarum 299v sau L. rhamnosus GG care sunt extrase din cavitatea bucală umană. Altele precum Bifidobacterium sunt extrase din fecalele de la nou născuţi, iar altele precum tulpini de L. brevis din canalul vaginal uman.

În timp ce majoritatea probioticelor au alergeni majori în materia în acre sunt crescute, GLB44 nu are alergeni majori. Nu conţine: lactoză, cazeină, gluten, alune, peşte, crustacee.

S. thermophilus, ca un starter de iaurt, poate converti rapid zahărul în acid lactic, ceea ce cauzează reducerea PH-ului rezultând în coagularea proteinelor. Această bacterie  conferă propietăţi excelente în procesarea iaurtului, precum aromă, aciditate, viscozitate şi capacitatea de reţinere a apei.

Una dintre metodele tradiţionale de preparare a starter-ului de iaurt în Bulgaria este punerea unui buchet de plate particulare în lapte de oaie a cărui temperatură este menţinută la 45°C.  Ca să investigheze originea bacteriilor de starter a iaurtului, Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus (L. bulgaricus) şi Streptococcus thermophilus (S. thermophilus).

Beneficii cercetate ale S. thermophilus: îmbunătăţirea digestiei, reducerea diareei asociată cu consumul de antibiotice, scade simptomele ulcerului, scade simptomele intestinelor permeabile, scade simpotomele IBS, scade diareea acută,  creşte imunitatea, previne şi luptă împotriva infecţiilor respiratorii,previne ulcerul cauzat de H. pylori, scade simptomele SIDA, îmbunătăţeşte flora intestinală a bebeluşilor care nu sunt alăptaţi la sân, reduce simptomele dermatitei atopice, previne infecţiile vaginale, creşte colesterolul bun HDL, creşte activitatea antitumorală.

Sute de plante au fost culese din patru regiuni ale Bulgariei şi incubate în lapte steril. Cele două bacterii ţintite au fost izolate cu succes din plantele culese.

Caracteristici fenotipice și genotipice a acestor izolate bacteriene dezvăluie identificarea lor ca fiind L. bulgaricus and S. thermophilus.

 Douăzeci de izolaţi ai L. bulgaricus and S. thermophilus au fost selectaţi dintre tulpinile izolate pentru caracteristici în prepararea iaurtului.

Proprietățile organoleptice și fizice ale iaurtului preparat folosind  tulpinile bacteriilor izolate din plante nu au fost semnificativ diferite faţă de cele preparate  folosind tulpini comerciale de starter de iaurt , iaurt starter.

Prin urmare este sugerat faptul că tulpinile L. bulgaricus and S. thermophilus folosite în producerea de iaurt pe scară largă în scop comercial îşi au originea în Bulgaria.

Originea obiceiului de a prepara iaurt nu este cunoscută cu exactitate. Conform lui Markoff (1925), cu mai mult de 200 de ani în urmă oierii din regiunea Rodopi din Bulgaria, preparau starter de iaurt  zdrobind rădăcini de Ononis spinosa şi amestecându-le cu suc de vegetale şi lapte de oaie.

Also Berberis vulgaris or Paliurus aculeatus were used for the same purpose (Katrandjiev, 1962). Girginoff (1959) pointed Matricaria chamomilla, Prunus spinosa and Alfalfa as possible sources for isolation of yogurt-starter bacteria. Matricaria chamomilla, Prunus spinosa and Alfalfa also mentioned that L. bulgaricus and S. thermophilus could be isolated from plants.

De asemenea Berberis vulgaris sau Paliurus aculeatus au fost folosite cu acelaşi scop(Katrandjiev, 1962).

Girginoff (1959) a mai menţionat Matricaria chamomilla, Prunus spinosa şi Alfalfa ca posibile surse de bacterii starter pentru iaurt.

În perioada Septembrie 1997 si Septembrie 1999, mostre de plante au fost colectate din patru regiuni ale Bulgariei, cele mai faimoase pentru prepararea iaurtului de casă. Din fiecare regiune plantele au fost culese din zone fără potenţial de contaminare de la iaurturile preparate de către oameni.

Izolarea bacteriei lactice

Tuburile care conţineau mostrele de plante au fost incubate la 37°C între 24 şi 48 de ore. Apoi o porţie din partea de mijloc dintr-un tub de test care arăta creştere vizibilă de bacterii, a fost congelată în nitrogen lichid după suplimentarea cu 20% glicerol. Fiecare mostră congelată a fost decongelată şi diluată cu soluţie salină(w/w) NaCl sterilă şi 0.1-mL au fost răspândite alicote atât pe MRS (Oxoid) cât şi pe plăcite de agar M17 (Oxoid). Plăcile au fost incubate anaerob folosind sistemul Anaerogen (Oxoid) la 37, 45 sau 50°C între 48 şi 72 de ore pentru a obţine colonii de culturi lactice.

Cercetătorii de la DTU (Technical University of Denmark) au identificat bacterii lactice în plante din Danemarca, care sunt folosite pentru a prepara iaurt vegan din doar trei ingrediente.

Materiale şi metode

Tulpini bacteriene şi origini

Tulpinile bacteriene utilizate în studiul Characterization of plant-derived bacterium includ Lactobacillus acidophilus DDS-1(origine umană), Bifidobacterium animalis ssp. lactis UABla-12(origine umană), L. plantarum UALp-05(origine vegetală) şi Streptococcus thermophilus UASt-09( din lapte), au fost obţinute forme congelate sau liofilizate pentru laboratoare. Toate culturile au fost crescute pe suport de agar suplimentat cu 0.05% (w/v) de L-cysteine (MRS-C) , exceptând UASt-09, care a fost crescut pe suport de agar suplimentat cu 10% (w/v) lactoză, în condiţii anaerobe la 37 grade C timp de 48 ore.

Cererea pentru iaurturi vegane a crescut enorm la nivel global ducând astfel la o dezvoltare exponenţială în acest sector. Lumea vegetală ne oferă tot ceea ce avem nevoie. Putem să ne simţim mai bine, să fim mai sănătoşi pe termen lung, să distrugem mai puţin planeta prin alegerile alimentare şi cel mai important: să nu mai exploatăm sub nici o formă alte fiinţe.

Enikö Pal

Specialist nutriţie şi fitoterapie

ALIMENTAŢIA NATURALĂ ŞI CARNEA

Legat de carne sau „principala sursă de proteine animale“, după expresia preferată a multora, s-ar putea discuta enorm. Şi, poate că, nu întâmplător, căci aici este esenţialul punct de pornire al periplului nostru prin ,,universul Alimentaţiei Naturale“ – în fapt, punctul nodal în jurul căruia gravitează orice discuţie legată de hrana naturală a omului. Primul pas în redescoperirea acestui mod natural de nutriţie tocmai acest aspect primordial îl implică: renunţarea la carne, adică evitarea „sacrificării“ animalelor, deci, mai simplu şi limpede spus – oprirea uciderii unor fiinţe vii, aflate, asemenea organismului uman, pe propriul lor drum de experienţă şi Viaţă, cu senzaţii şi trăiri reale. Pentru marea majoritate a oamenilor, revenirea la o hrană naturală, sănătoasă, implică reamintirea sensului acestui simplu gest alimentar: acela de a introduce reflex „concentratul de proteine“, adică bucata de carne. Privind flămânzi friptura, deseori se uită viaţa ce a animat cu foarte puţin timp în urmă şi acea bucată ,,gustoasă“ şi „nutritivă“.

Se uită că, indiferent de circumstanţe (exceptând, evident, situaţiile extreme, de „legitimă apărare“), luarea vieţii unei fiinţe, chiar inferioare pe scara evolutivă, se cheamă tot crimă, şi NU sacrificiu (adică „oficiu sacru“ sau „sacră facere”, dat de nevoia absolută la subzistenţă, aşa cum se întâmpla odată – ceea ce, în prezent, omului modern, înconjurat de o multitudine de facilităţi de vieţuire, şi, în curs de spiritualizare, acest sacrificiu al regnului animal i-a devenit absolut inutil şi gratuit).

A venit vremea unei veritabile regăsiri a speciei umane prin Redescoperirea adevăratului OM, aflat în armonie cu întreaga Natură. Căci, în ultimă instanţă, omul nu poate stăpâni Natura – subordonare ce creează automat deficite şi dezechilibre, deja clar perceptibile astăzi, acesta fiind „obligat“ să colaboreze cu ea, printr-o reală armonizare, în vederea realizării dezvoltării sale, atât la nivel de specie, cât şi individual. Această abordare, mai degrabă filozofică, legată de consumul de carne, are rostul său în economia lucrării, căci nu putem vorbi de dezvoltarea ştiinţei, a evoluţiei materiale şi spirituale umane, fără o Nouă Atitudine faţă de tot ceea ce ne înconjoară – un nou mod de a Privi Lucrurile. Atâta timp cât vom continua să căutăm să subjugăm şi să dominăm natura, să profităm continuu de pe urma ei, să folosim minunatele şi utilele descoperiri tehnologice în scopuri ce promovează plăcerea în dauna sănătăţii, să vedem în regnul animal doar „surse de proteine de calitate superioară“ şi materie primă pentru sucurile digestive – OM-ul real nu se va putea exprima cu adevărat, în Adevăr.

Acesta nu-şi va putea dezvolta la modul real, calităţile umane, promovate prin integritate şi responsabilitate individuală.

Tratat pentru alimentaţia naturală a omului

A venit timpul să renunţăm la consumul de animale şi lapte în favoarea sănătăţii noastre, bunăstării planetei şi un viitor mai puţin sumbru. A venit timpul să ne pese! A venit timpul să învăţăm că alimentaţia omului nu trebuie să conţină vărsare de sânge. Carnea unui animal înseamnă crimă, indiferent în spatele căror tradiţii vrem să ne ascundem. Carnea unui animal însemnă boală pentru om.

Pal Enikö

Autor, specialist nutriţie şi fitoterapie

Descoperă produsele LifeFood

Enikö Pal – ciocolata marca LifeFood, numele acestui brand defineşte exact ingredientele produselor: hrană pentru viaţă.

LifeFood este o companie europeană care pe lângă faptul că produce alimente raw vegane organice de înaltă calitate, respectă şi principii etice frumoase. Oamenii fac parte din întreg ecosistemul planetei. Totul este interconectat şi se influenţează reciproc. Astfel LifeFood foloseşte ingrediente raw şi organice, susţine fermierii eco-friendly din toată lumea prin faptul că le cumpără produsele la un preţ corect. De asemenea a introdus ambalajele compostabile deoarece sunt eco-friendly.

Sănătatea ne afectează în mod direct calitatea vieţii. Trebuie să ne hrănim astfel încât hrana să ne ofere energie, poftă de viaţă, putere, sănătate, strălucire. Produsele LifeFood ne oferă toate acestea datorită ingredientelor crude (raw) organice de înaltă calitate şi prin complexitatea reţetelor.

Să ne bucurăm din plin de ceea ce ne oferă natura şi minunata noastră planetă!

Am încercat o mulţime de produse Lifefood şi pot afirma că sunt atât de hrănitoare, delicioase, energizante încât te îndrăgosteşti instant de ele.

Micul dejun vine în varianta cu nuci de macadamia şi zmeură, cacao şi quinoa sau afine şi chia, ca să ne începem ziua cu o hrană perfectă pentru organism.

Pentru smoothie şi nu  numai ca sursă de proteine este pulberea proteică cu spirulină şi cacao(ingrediente: pulbere proteică de cânepă*, pulbere proteică de floarea soarelui*, pulbere de banane*, pulbere de cacao raw*(16%), pulbere de lucuma*, pulbere de spirulină*( Arthrospira platensis)(2%), pulbere de vanilie*, *ingrediente organice). Ca sursă minunată de antioxidanţi este produsul Fruit Antiox (ingrediente: pudra proteica de canepa*, pudra proteica din seminţe de dovleac*, pudră proteică de floarea soarelui*, pudră de banane*, pudră de zmeură uscată prin congelare*, Lucuma pudră*, pulpă de fruct de baobab*, pudră de suc de sfeclă roşie uscată prin congelare*, pudră de căpşune uscate prin congelare*, pudră de merişoare uscate prin congelare*, pudră de vanilie*. * = Produs certificat ecologic). Activitatea antioxidantă a acestui produs este 4738 μmol TE per porție, care acoperă doza zilnică recomandată de antioxidanți conform Departamentului de Agricultură a Statelor Unite.

Batoanele raw vegane se împart în două categorii: energizante şi proteice. Cu ingrediente organice şi certificate ecologic ele sunt pe toate gusturile, cu ciocolată raw, nuci şi vanilie, căpşune, cireşe, alune, fructe de pădure, cocos, nuci braziliene, mere.

Ingredientele din batoane, precum: curmale, caju, pastă de alune, unt de cacao, pudră raw de cacao, boabe raw de cacao, vanilie, cireşe, căpşune, nucă de cocos, mere verzi, pudră proteică de orez, seminţe de dovleac, pudră de zmeură, pudră de coacăze negre etc. aceste batoane oferă energie, vitalitate şi suficiente proteine pentru organismul nostru. Sunt foarte practic de luat ca gustare la muncă, şcoală, în excursie, pe munte, la mare, la antrenamente, oriunde şi oricând.

Ca gustare sărată Rawsage este alegerea ideală. Rawsage este capodoperă culinară preparată din nuci braziliene și roșii uscate la soare, asezonate cu un mix perfect de ierburi și condimente.

Cu ingrediente precum : Nuci braziliene* (39 %), legume* (27 %; Roşii uscate la soare cu sare de mare*, Usturoi*, Ceapă*), Stafide*, Seminţe de cânepă decorticate*, ierburi şi condimente* (2,4 %; Seminţe de chimen măcinate*, Măghiran uscat*, Praf de chili*, RawSage ne satisface pofta de ceva sărat şi hrănitor.

Ciocolata LifeFood este irezistibil de tentantă şi gustoasă. Ingredientele de înaltă calitate cumpărate cu preţul corect (fair trade) de la fermierii care au doar culturi organice şi prietenoase cu planeta, oferă acestor ciocolate un iz aparte.

Ciocolata LifeFood este un produs unic și extraordinar care se întoarce la originile ciocolatei. Ciocolatele LifeFood sunt făcute cu boabe de cacao neprăjite provenite de la producători agricoli situaţi în zonele virgine din Ecuador și Peru.

Cu ingrediente precum: Unt de cacao raw*, Cacao pudră raw*, Sirop de agave raw*, Nuci braziliene*, Cireşe uscate*, Stafide*, Migdale* , Maca pudră* sau Unt de cacao raw*, Curmale*, Migdale*, caju raw macinat*, Lucuma pudra*, pulpă de fruct de baobab* , ulei esenţial de lămâie*, pudra de vanilie* vor satisface şi cele mai rafinate gusturi.

Gama completă o găsești în magazinul on-line: https://www.crudsisanatos.bio/

Hrăneşte-ţi organismul cu gândul conştient că este locul unde vei trăi toată viaţa!

Enikö Pal

Eniko Pal legume si vegetale

Diabetul, prevenţie şi vindecare

Enikö Pal, nutriționist și autor „Ghidul bobocului Vegan”

Omul este format din miliarde de celule. Dacă studiezi viaţa celulelor din care suntem formaţi vei începe să îţi respecţi corpul şi vei avea mai mare grijă cu ce te hrăneşti.

Avem celula, în celulă trebuie să ajungă glucoză (zahăr) ca să avem energie; pentru ca în celulele noastre, mai ales în cele din muşchi şi ficat, să ajungă glucoză, ele au nevoie de o „cheie”. Cheia este insulina, un hormon produs de pancreas, care prin sânge ajunge la celule. Insulina trebuie să deschidă anumiţi receptori ai celulei ca să permită  glucozei să ajungă acolo unde este nevoie de ea. Dar celulele fiind pline de grăsimi, ca şi arterele, nu vor permite insulinei să deschidă „portiţele”(receptorii) pentru glucoză.

Prima cauză sunt desigur toate produsele de origine animală, dar nu sunt excluse nici grăsimile vegetale, precum uleiurile rafinate, dublu rafinate, virgine şi extra virgine.

Se spune că toţi vom face diabet şi că aşa este normal!

Desigur, cu alimentaţia actuală a omenirii, toţi vom ajunge diabeticii. Deoarece nu-i aşa, noi veganii, suntem atât de insignificanţi, încât nici nu contează că nu ne încadrăm în acei „toţi”.

Am văzut efectele diabetului. 10 ani am stat în aceeaşi casă cu un diabetic. Am văzut cum s-a declanşat diabetul, cum a evoluat, ce atitudine are un diabetic şi cum se termină viaţa unui diabetic care nu acceptă să îşi schimbe alimentaţia. Practic finalul.

Atitudinea tipică a unui diabetic este: diabetul nu se vindecă, PUNCT. Iar ceea ce spune medicul este corect, deoarece este medic. Medicul îţi spune să mănânci carne, lactate şi ouă. 

Dar ceea ce ţi nu ţi se spune, este că şi medicii sunt oameni. Şi medicii pot greşi. În acelaşi timp, industria farmaceutică nu are nici un interes să producă medicamente care să vindece complet boala, este un business ca oricare altul, iar profitul vine din fidelizarea clientului. De aceea este mai profitabil ca un om să rămână bolnav o perioadă cât mai lungă de timp, decât să fie tratat imediat. Iar medicii îţi oferă în cel mai bun caz, cel mai bun medicament de pe piaţă… însă se poate mai bine de atât.

Revin la ideea că şi medicii sunt oameni, nu le cunosc nici ei pe toate. Tu ştii tot ce există în domeniul în care lucrezi? Tu ai idee de tot ce se întâmplă în compania/firma în care lucrezi? La fel se întâmplă şi cu medicii, sunt specialişti sau mai bine spus cunosc lucruri dintr-un domeniu foarte mic, mulţi nu au dorinţa şi disponibilitatea de a se perfecţiona prin studii periodice şi cursuri de specialitate.

Am discutat cu medici diabetologi care nu ştiau nimic despre nutriţie. Ei prescriu doar reţetele clasice. Sunt atât de mulţi bani în acest joc încât pare ireal. Medicina este o afacere care merge din ce în ce mai bine. Oamenii cred în medic, dar pe termen lung nimeni nu are interesul să vindece pacientul. Desigur, tot respectul pentru anumiţi chirurgi.

Viaţa unui diabetic este foarte grea, dar nici viaţa celor din jurul diabeticilor nu este uşoară. Noi vedem că se pot face schimbări, că sunt soluţii. Diabeticul vede lucrurile din altă perspectivă. Nu este uşor nici psihic, nici fizic, să accepţi un asemenea diagnostic, iar medicul precizează clar: PE VIAŢĂ.

Majoritatea diabeticilor încearcă să găsească scuze pentru diagnosticul lor: genetic, destin, stres. Orice, doar să nu îşi asume schimbări în alimentaţie, doar să nu îşi asume greşelile alimentare de până atunci. Medicul îndoctrinează diabeticul cu idei greşite tocmai pentru ca acesta să rămână dependent de pastile sau insulină. Majoritatea medicilor diabetologi îţi spun să nu mănânci zahăr, fructe şi pâine. Prea multă informaţie, mă depăşeşte. Iar meniul este format din produse de origine animală. Pacientul trebuie să supravieţuiască, nici să se facă bine, nici să moară. Iar de supravieţuire se ocupă pacientul însuşi. Treaba medicului: parafă pe reţetă şi comision.

Suntem pe cont propriu!

Doar cei care studiază şi fac alegeri corecte vor scăpa de multe afecţiuni provocate de industria alimentară. Suntem îndoctrinaţi cu reclame nocive, toxice, nesimţite. Cât de mult pot să urăsc reclamele mizerabile precum cele cu lactate. Le recomandă non-stop copiilor, viitori clienţi fideli ai sistemului medical.  Mereu ni se recomandă alimente care ne fac rău pe moment şi pe termen lung. Alimente care ne fac un pacient sigur cu diabet, alimente de la care dezvoltăm boli neurologice, alimente care ne transformă în oameni alergici la toate cele.

O să spuneţi că oamenii mereu aşa au mâncat şi a fost bine. Greşit. Oamenii nu au mâncat dintotdeauna ceea ce mâncăm acum, oamenii au dus un alt stil de viaţă. Şi de ceva timp încoace, ceva zeci de ani, oamenii sunt bolnavi. Şi tot mai bolnavi. Da, şi oamenii de la ţară, care mănâncă carne şi lactate din producţie proprie, au diabet, boli de inimă, implanturi de stent, arterele colmatate cu colesterol, dureri de oase, artrită, osteoporoză, obezitate, boli neurologice etc. De ce? Pentru că şi ei fac parte din specia umană, specie a cărei hrană naturală nu constă din produse de origine animală ci doar din vegetale.

Se spune că diabetul este boala omului bogat. Cu secole în urmă s-a observat că aveau diabet doar oamenii bogaţi ai unei societăţi deoarece ei îşi permiteau să consume multe produse de origine animală.  Nu trebuia multă ştiinţă ca să realizezi, secole mai târziu, că au făcut o alegere greşită. Acum nu trebuie să fi bogat să faci alegeri greşite. Cel puţin în România. Nici să nu vorbim de ţări precum Statele Unite.

Grija omului care nu studiază nimic legat de nutriţie este cum să pună la fiecare masă carne şi lactate.  Această grijă, cu rezultatul pus în aplicare, asigură omului un viitor cu diabet, parkinson, alzheimer, colon iritabil, organe învelite în grăsime (chiar dacă eşti slab), hipertensiune, colesterol mărit, afecţiuni ale ochilor (retinopatia diabetică), afecţiuni ale vaselor de sânge(angiopatie), nefropatie, neuropatie, tulburări de dinamică sexuală, iar lista poate continua foarte mult.

Nu există cultura de a merge la nutriţionist.

În acelaşi timp există o cultură puternică de a merge la medic şi de a crede în cuvântul lui ca în cuvântul lui Dumnezeu. Nu există cultura de a merge la nutriţionist, dacă se poate chiar la un nutriţionist bun. Eu am fost la nutriţionist şi am fost suficient de nemulţumită încât apoi am studiat şi am devenit eu însămi nutriţionist şi fitoterapeut.

Oamenii spun că mâncarea trebuie pusă pe masă şi atât. Carne, lactate, ouă. Asta ştim, asta facem, iar rezultatele sunt pe măsură. Doar trebuie să ne uităm în jurul nostru. Oamenii sunt bolnavi începând de la naştere.

Absolut tot ceea ce mâncăm fie ne oferă energie şi viaţă, fie ne oferă boală şi moarte, iar ceva mort, precum carnea, ne va oferi doar boală.

Insulina, acea cheiţă care trebuie să deschidă receptorii din celulă pentru a permite glucozei să ajungă unde este nevoie, pentru a oferi energie, nu o să reuşească acest lucru la o celulă plină de grăsime.

Primii paşi pentru a schimba cursul diabetului:

  • Schimbarea gândirii clasice, deschiderea către nou, renunţarea la îndoctrinările greşite.
  • Schimbarea alimentaţiei.
  • Detoxifiere celulară.
  • Planificarea unor meniuri care sunt îmbinate atent cu scăderea medicamentaţiei.
  • Exerciţiile fizice, fie ele mai uşoare sau mai grele, trebuie să facă parte din viaţa zilnică.
  • Superalimentele, precum pulberile, se administrează la început cu monitorizarea atentă a glicemiei.

Sunt atâţia oameni care au schimbat cursul diabetului în viaţa lor, sunt oameni care şi-au vindecat această afecţiune. Doar trebuie să îi ascultăm, să citim ceea ce ne transmit. Să vorbim cu ei. Este necesar să ne schimbăm alimentaţia.

Am ascultat ceea ce au spus medicii care îşi tratează pacienţii de diabet, am studiat ceea ce au făcut cei care au schimbat cursul acestei afecţiuni. Nu sunt diabetică, afecţiunile ce le-am avut de la alimentaţia clasică le-am tratat , spre uimirea medicilor. Aplicând tot ceea ce am studiat şi mă simt extraordinar.

Pentru a schimba cursul diabetului adoptaţi o alimentaţie vegană cu un aport cât mai mic de grăsimi rafinate. Cel mai indicat este într-adevăr să consultaţi un nutriţionist. La fel de indicat este să spunem şi medicului că vrem să scădem volumul de medicamente şi de insulină administrate prin schimbarea alimentaţiei. Medicul desigur nu o să fie de acord dar trebuie înştiinţat.

Lista superalimentelor care sunt şi suplimente pentru diabetici este foarte lungă. Din această listă precizez pulberea de moringa

https://www.crudsisanatos.bio/produs/moringa-pudra-organica/

 şi plasma Quinton

https://www.crudsisanatos.bio/produs/plasma-quinton-hipertonic/

Sănătatea este dreptul nostru dar şi responsabilitatea noastră. A ne schimba alimentaţia înseamnă alegerea între sănătate şi boală.

Mai multe articole pe www.enikopal.com

https://www.facebook.com/GhidulBoboculuiVegan

Un alt aspect al vieţii, locul de muncă

În viaţa unui om veganismul se reflectă în tot şi toate. În relaţiile interumane, în alimentaţie, în locul de muncă, în viaţa socială, în practicarea activităţilor din timpul liber, în relaţia cu natura şi fiinţele care ne înconjoară şi alături de care împărţim aceeaşi planetă, Pământ.

În acest articol voi atinge un subiect controversat, locul de muncă. Am fost întrebată de mai multe ori unde lucrez, deoarece sunt vegană. Nu înţeleg exact care era ideea în”deoarece sunt vegană” dar poate că a venit timpul să scriu despre un loc minunat de pe pământ: locul meu de muncă.

Locul de muncă trebuie să fie un loc unde mergi cu drag iar la mine aşa este. Lucrez la un depozit foarte mare cu alimente vegane care este împărţit în două secţiuni: superalimente(o gamă foarte largă de pulberi, nuci şi fructe deshidratate) şi alimente vegane cu etichete foarte „curate”. Etichetele „curate” indică faptul că ele au fost analizate atent  înainte de a ajunge pe rafturile depozitului. Majoritatea produselor sunt certificate BIO.

Într-adevăr, superalimentele sunt marea mea pasiune!

Superalimentele sunt mai speciale pentru că au o densitate excepțională a nutrienților deosebit de valoroși pentru sănătate. O cantitate mică dintr-un superaliment îi poate oferi organismului tău o cantiate imensă de nutrienţi diferiţi. De asemenea superalimentele sunt indicate în foarte multe protocoale pentru afecţiuni dar şi pentru întreţinere. Sunt superalimente recomandate pentru vitalitate, pentru energizarea organismului, pentru liniştire, pentru buna funcţionare a creierului, pentru potenţă, afrodisiace, pentru detoxifiere, pentru un somn de calitate, pentru recuperare după efort intens sau diverse afecţiuni etc.

Trăim în secolul vitezei şi parcă şi timpul trece mai repede. Suntem activi dar nu sportivi, mâncăm dar nu ne hrănim, poluăm şi ne retragem în natură să ne energizăm. Din păcate şi în natură oamenii merg ca să facă grătare toxice pentru organismul lor şi pentru planeta noastră, Pământ.

Suntem într-un secol în care ştiinţa a suferit o explozie de descoperiri şi încă ştim atât de puţine. Şi ştiinţa ne dovedeşte că nu ne alimentăm cu ceea ce organismul are nevoie. De aceea am ales să mă specializez pe nutriţie şi fitoterapie.

Această minunată planetă, casa noastră, Pământ, ne oferă atât de multe vegetale din care putem obţine atâtea alimente minunate! Planeta aceasta, cu o lume vegană, ar putea să fie definiţia raiului, edenului.

Câteodată merg în depozit şi mă minunez : câte poate să ne ofere lumea vegetală! Câte delicii!

De ce să mâncăm cadavre….? De ce să ne intoxicăm organismul cu suferinţă, boală şi remuşcări?

De ce distrugem această planetă minunată care ne oferă DE TOATE?

O singură zi dacă aţi fi în locul meu aţi vedea ca lumea vegetală ne oferă tot ceea ce ochii văd şi inima cere. Lumea vegetală ne oferă hrană pentru organism , hrană pentru celule, hrană pentru papilele gustative, hrană pentru simţul vizual, hrană pentru suflet! Lumea vegetală ne oferă viaţă. Animalele ucise ne oferă boală şi moarte….şi moarte spirituală.

Cel mai mult ador la locul meu de muncă când vin produse noi şi rămân WOW! Altă minune!

Gama de superalimente este foarte largă şi este aranjată mai ceva ca la farmacie, ele transformă depozitul  într-o farmacie a naturii eco friendly.

Alimentele vegane sunt de la cele mai simple la cele mai sofisticate, certificate bio, ecologice, din agricultură sustenabilă sau biodinamică.

De la dulciuri la cafea infuzată cu trei tipuri de ciuperci medicinale, de la creme tartinabile dulci la creme tartinabile sărate sunt pentru toate gusturile. Până de curând nu ştiam că pastele pot să fie de atât de multe feluri, forme, culori, texturi, arome. Iar pastele au oricând la dispoziţie multe sosuri, dulci, picante, mild, aromate.

cocos

Pe rafturile cu gustări sunt aranjate perfect gustări dulci şi sărate: batoane, crackersi, pufuleţi, chipsuri sănătoase, tortillas extrem de delicioase. Avem alimente care se păstrează mai mult, precum conserve sau borcane cu diverse compoziţii de fructe sau legume dar şi alimente vii, precum gama de iaurturi vegane Harvest Moon. Dacă tot eram la lactate, gama de lapte vegetal este foarte largă, inclusiv alternativa de lapte vegetal de la Harvest Moon, care are termen de valabilitate ceva mai scurt decât alte variante. Această băutură vegetală albă precum laptele de origine animală are o textură foarte delicată, cremoasă, plăcută şi nu este dulce.

De la alge până la sosuri şi uleiuri, de la ceaiuri până la cereale funcţionale, pulberi pentru băuturi reci şi calde, nuci, alune, leguminoase, mixuri delicioase pentru mic dejun, condimente, sunt de toate. Ştiam că făina nu poate să fie doar din grâu dar acum ştiu că poate să fie de atât de multe feluri. Avem şi alimente prietenoase cu dieta keto, mai ales unturi. Gama de unturi ne oferă atât de multe variante încât nu are sens să mai luăm în considerare vreodată untul de origine animală.

alge

Nu trebuie să consumăm dulciuri rafinate, organismul nostru le preferă cu drag pe cele nerafinate. Eu consum curmale medjool, din acelea imense. Cu doua curmale îţi faci pofta de dulce şi ai obţinut energie şi nutrienţi valoroşi. Când am ajuns prima oară la locul de muncă actual am gustat pentru prima oară miez de de boabe de cacao raw îndulcite cu sirop de yacon. Dacă nu aţi încercat nu ştiţi ce aţi pierdut.

Am reuşit să consum o mare parte dintre superalimente ca să le studiez efectele practice. Am făcut acest lucru şi îl practic în continuare deoarece trebuie să ştiu exact ce anume recomand persoanelor care îmi cer indicaţii în domeniul nutriţiei. Şi mai important este când lucrez la un protocol pentru o afecţiune, atunci şi nu numai superalimentele trebuie să fie de cea mai înaltă calitate pentru efecte maxime.

Un alt aspect important care îmi face jobul şi mai drag este că familia care deţine magazinul online este vegană. Şi sunt oameni atât de frumoşi care trăiesc cu nişte principii atât de etice.

Daca la muncă poţi să asculţi Rammstein chiar ceva mai zgomotos când simţi nevoia, lucrezi în mediu plăcut cu persoane minunate, lucrezi cu alimente vegane delicioase şi foarte sănătoase, şi poţi să oferi oamenilor ceea la ce te pricepi atât de bine, adică consultaţii în ceea ce priveşte alimentaţia, îţi este mai mare dragul să mergi la muncă.

Şi desigur sfatul meu: nu îţi trata corpul ca pe un tomberon deoarece o să ajungi să te simţi exact astfel.

 Bun venit în raiul meu www.crudsisanatos.bio

Toxicitate şi vibraţii joase

Ghidul bobocului vegan-activism

A consuma carne este o povară, de unde fac rost de o bucăţică bună de animal din specia x sau y, să prepar o tocană sau un grătar toxic de calitatea întâi. De unde să cumpăr cea mai bună carne tocată care are cât mai puţine tumori canceroase în ea? Cât mai puţin puroi şi antibiotice? Dacă ai ştii ce este în carnea tocată sau în mezeluri le-ai mai mânca? Cu siguranţă ai voma până ai intra în comă.

Se apropie Paştele, altă sărbătoare criminală. Se plâng oamenii despre cum o să facă rost de cadavre cât mai prospete de pui de oaie, fiinţe blânde şi nevinovate. Ştiu oameni care în viaţa lor nu au mâncat miel şi nu s-au plâns. Dar nu s-au plâns de nimic din ceea ce se plâng carniştii bolnavi şi încărcaţi de vibraţii joase, de la animale moarte.

Nu vă mai plângeţi că găsiţi puroi şi alte mizerii în carne, noi, veganii, nu ne plângem.

 Voi carniştii toată ziua vă plângeţi de calitatea scăzută a cadavrelor din magazine. Doar nu credeţi că cineva sacrifică animalul instant, atunci când cereţi, în spatele marketului. Ahhhh nu, voi credeţi că animalul se sinucide cu cel mai mare drag pentru voi. Şi mulţi oameni cred cu siguranţă că produsul numit carne creşte peste noapte la raftul supermarketului.

Suntem cinici, plătim ca animalele să fie închise pe viaţă, până la moartea sumbră care le-o asigurăm prin a plăti oamenii care înnebunesc în abatoare. Suntem o specie interesantă, pretindem că suntem atât de buni dar de fapt suntem cea mai malefică specie poate chiar din Univers. NU dăm nici doi bani pe viitorul copiilor noştri dar pretindem că ne pasă. Ne pasă să le distrugem sănătatea şi viitorul şi suntem foarte dedicaţi acestui aspect.

Niciodată nu o să simţiţi ce înseamnă să fi uman până când nu o să renunţaţi la cel mai toxic aliment pentru organismul uman: carnea. Până când nu vă dezintoxicaţi de energia negativă acumulată din suferinţa şi moartea altora, nu o să cunoaşteţi valorile umane pure.

Ideea este de încerca să renunţăm la carne înainte de a spune NU vreau sau de a găsi scuze precum proteinele, calciu şi fierul.

Suntem toxici deoarece ne alimentăm cu toxicitate. Renunţă la carne, nu te mai hrăni cu moartea altora.

Nu contrazice niciodată un vegan deoarece noi am trăit şi în lumea toxică a consumului de produse animale, ştim despre ceea ce vorbim.

Vrei să fi mai bun de sărbători? Papă nişte legume sau o friptură din proteină de mazăre şi lasă animalele în pace.

Autor: Enikö Pal

Alimente pentru întărirea sistemului imunitar

Mango, maitake, graviola, ulei de in, oregano, usturoi – alimente pentru sistemul imunitar, mare parte dintre ele le vei găsi pe site-ul crud și sănătos bio.

Alimente pentru întărirea sistemului imunitar de avut mereu în casă

În această perioadă stau acasă şi îmi întăresc sistemul imunitar cu ajutorul superalimentelor. Nu am făcut provizii de hârtie igienică, nici frunze nu prea sunt, dar este în regulă. Important este faptul că mereu am rezerve de alimente şi superalimente. Şi acum am şi timp să încerc noutăţi precum gastronomia moleculară. Faptul că ne aflăm în situaţia actuală nu înseamnă că trebuie să mâncăm carne până crăpăm, cum procedează unii.

În caz de boală organismul are nevoie de o alimentaţie mai uşoară, sub nici o formă cu produse de origine alimentară, uneori chiar de repaus alimentar.

Desigur, ne alarmăm deoarece oamenii mint. De exemplu sunt oameni purtători de virus, sunt conştienţi că vin din zonă cu risc ridicat şi totuşi mint deoarece le pasă doar să ajungă la scopul dorit de ei. S-a ajuns la o răspândire atât de largă a virusului din nepăsare şi din totală lipsă de etică. Deoarece nepăsătorii sunt peste tot.

Să fim noi schimbarea în lume chiar dacă toţi cei din jurul nostru sunt în tabăra răului. Să fim conştienţi, să fim solidari, să înţelegem că a venit timpul să ne pese, se adresează chiar şi celor mai nepăsători.

Nu reuşim să schimbăm sistemul acum, mai ales în situaţie de criză, în schimb, din păcate vom afla cum mulţi oameni rămân fără locuri de muncă de pe o zi pe alta şi cum mulţi sunt trimişi acasă fără nici un drept salarial. Facturile vor veni, ratele, ipoteca, acestea nu vor ţine cont de criză. Este timpul să fim realişti. Nu trebuie să cumpărăm ca descreieraţii carne, ouă, lapte, brânză, hârtie igienică.

Atinge-te de superalimnte, de vegetale sub toate formele, crude, deshidratate, conservate sub diverse forme. Să reduci consumul de alimente, să nu stai pe canapea toată ziua şi să te îndopi cu friptură, mezeluri şi alte alimente toxice pentru organismul uman. La majoritatea oamenilor nu le pasă de semenii lor şi nici de planetă. Un exemplu cât se poate de clar este faptul că oamenilor nu le pasă că agricultura animală distruge planeta. De aceea continuă să consume produse care le distrug sănătatea şi casa noastră, planeta Terra.

Dar acum poate o să îţi pese de tine! Nu îţi pasă de prieteni, de familie, de copii tăi, dar poate acum o să îţi pese de tine! Şi începi să consumi superalimente care îţi întăresc sistemul imunitar şi reduci consumul de produse de origine animală sau al celor gătite excesiv sau în combinaţii nepotrivite.

Organismul tău nu este un tomberon pentru cadavrele animalelor de la raionul de morga al magazinelor şi nu este nici un tocător industrial de toxine. Încercă pentru o clipă să te tratezi ca pe o fiinţă umană, formată din celule care sunt menţinute în ciclul vieţii doar alimentate cu hrană vie. Nu, nu cu animale vii!!!!!!

Luând în considerare situaţia actuală am făcut un inventar al „provizilor”  şi apoi am planificat ce superalimente suplimentăm.

Doresc să precizez faptul că atunci când aveţi anumite afecţiuni trebuie să studiaţi atent superalimentele şi dacă nu sunteţi suficient de informat, să cereţi sfatului unui nutriţionist sau fitoterapeut, de preferat nu genul de nutriţionist care recomandă ca pentru a creşte nivelul energiei să consumaţi de patru ori pe zi produse de origine animală. Ceva mort o să dea energie atunci când o să le crească aripi la purcei şi o să zboare liberi pe cerul patriei. Dar spălatul pe creier încă este cea mai bună metodă de manevrare a populaţiei exact în direcţia dorită.

Ce măsuri preventive aplic momentan pentru evitarea îmbolnăvirii:

  • evit zonele aglomerate;
  • evit suprasolicitarea organismului prin alimentare excesivă cu mâncare are face mai mult rău decât bine;
  • îmi ajut sistemul imunitar cu superalimente precum: pulbere de maca, gheara mâţei, spirulină, chlorella, graviola, panax ginseng, ginseng siberian, moringa, turmeric, chilli, ulei esenţial de cimbru, ulei esenţial de cuişoare, de oregano şi tea tree.
  • Ciupercile medicinale precum maitake, reishi, shiitake sunt excepţionale în această perioadă. Este de preferat să consumăm usturoi românesc şi ceapă, alături de multe crudităţi;

Desigur şi vitamina C este esenţială în această perioadă. Pentru aportul de vitamina C consum smothie de portocale cu ulei din seminţe de in. De asemenea consum pulbere de măceşe şi acerola. Pentru surse de vitamine şi o textură foarte plăcută, pe post de gustare am ales mango felii deshidratate, fără nici o urmă de zahăr şi fără acel gust strident de peşte stricat.

Momentan consum şi probiotice deoarece cu toţii ar trebui să ştim ce legătură strânsă este între sănătatea colonului şi sistemul imunitar.

PuraDyme – LiyfBiotic – probiotice vegane

Ca nutriţionist şi fitoterapeut recomand ca inclusiv persoanele fără afecţiuni să înceapă să consume superalimente noi pentru organismul lor, în cantităţi foarte mici, doza minimă recomandată. De asemenea un superaliment într-o zi tocmai pentru a afla dacă dezvoltaţi sau nu efecte adverse la principiile active.

Tot în această perioadă încercaţi să fiţi mai buni. Poate această perioadă ne va schimba în bine, vom încerca să fim mai umani. Poate vor arăta ca sursa virusului sunt produsele de origine animală şi oamenii vor lua în considerare şi varianta de a consuma vegetale.

Poate faptul că unii oameni au ascuns că au fost în zona de risc şi astfel au infectat şi alţi oameni ne va face să ne gândim la faptul că planeta este a tuturor, a oamenilor şi a animalelor, şi că nu eşti buricul pământului să te îndopi toată ziua cu animale. Veganii deja au dat naştere unui nou concept de viaţă şi anume acela că dacă suntem oameni nu ne dă dreptul să exploatăm celelalte fiinţe şi sub nici o formă să le ucidem.

În această perioadă se vede cât de mult ţin oamenii la viaţa lor. Orice fiinţă vie ţine la viaţa ei. Voi le ucideţi şi le consumaţi acele sentimente de frică, teroare, groază pe care le au înaintea morţii.

Acest articol este scris cu drag pentru cei care vor să îşi schimbe alimentaţia şi modul de gândire tradiţional.

Pentru a afla mai multe urmărește-mi blogul, share, like și subscribe!

Autor: Enikö Pal

Cum să te îndrăgosteşti de hrişcă

Raw Gorilla – cacao crispies – fulgi de cacao și hrișcă delicioasă!

Dilema unui nutriţionist- când ştii cât de sănătos este un aliment dar nu prea ştii cum să îl integrezi în alimentaţie datorită gustului.

În ciuda aparenței, hrișca nu este o cereală ci o pseudocereală, o plantă ierboasă ale cărei semințe sunt comestibile. Aceasta se înrudește cu plante precum ștevia creață, rubarba sau măcrișul, printre altele. Conform celor mai vechi atestări istorice, hrișca era cultivată în zona Asiei încă de acum opt milenii, iar de acolo a fost preluată și s-a răspândit în partea de est a Europei.

Semințele de hrișcă pot fi consumate crude, după ce se rehidratează, prăjite sau fierte. Ele pot fi utilizate ca atare în diverse rețete, asemenea diferitelor plante leguminoase, precum năutul, lintea sau fasolea.  Hrişca se găseşte și sub formă de fulgi sau făină și poate fi inclusă, asemenea făinii de grâu, în diverse produse de patiserie și deserturi. În plus, hrișca mai poate fi achiziționată sub formă de germeni de hrișcă sau băuturi  obținute din această plantă.

Din punct de vedere nutriţional este un aliment cu valori deosebite.

Conform analizelor efectuate de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, o cantitate de 100 de grame de hrişcă are un aport caloric de doar 92 de calorii și conține: 75 de grame de apă, 3 grame de proteine, 20 de grame de carbohidrați, doar  0,62 grame de lipide și 0,90 grame de glucide. În plus, hrișca este o sursă excelentă de vitamine și minerale: 7 mg de calciu, 0.80 mg de fier, 51 mg de magneziu, 70 mg de fosfor, 88 mg de potasiu, 0.077 mg de vitamina B6, 14 µg de acid folic, 0.09 mg de vitamina E la 100 de grame de produs. Desigur că aceste referinţe pot varia în funcţie de mai mulţi factori precum sol, sezon, etc. Important este faptul că hrişca poate oferi aceşti nutrienţi.

Hrișca nu conține gluten, îmbunătățește digestia și accelerează recuperarea organismului,  are un indice glicemic scăzut. Carbohidrații complecși din hrişcă sunt absorbiți mai lent în organism, ceea ce înseamnă că energia se eliberează treptat, iar nivelul glicemiei se menține constant. Datorită acestor carbohidrați și fibrei insolubile prezente în semințele de hrișcă, acestea ajută la menținerea senzației de sațietate pentru un timp mai îndelungat.

Hrişca conține o cantitate mare de proteine per suta de grame, în plus, proteinele din aceste semințe conțin opt aminoacizi esențiali care conferă energie și ajută la creșterea și recuperarea musculară.

După cum s-a constatat în urma unui studiu realizat în 2006 hrișca este bogată în antioxidanți rezistenți la procesul de fierbere, aceștia fiind activați de flora intestinală. Din acest motiv, se consideră că aceste semințe ar putea avea un rol în prevenția cancerului.

Excelentă din punct de vedere nutriţional dar totuşi nu m-am împăcat cu gustul ei. Am germinat seminţele de hrişcă, pasiunea mea fiind hrana vie, am înmuia-o, am cumpărat şi hrişcă prăjită deoarece nu mă descurcam să o consum pe cea crudă. Am integrat hrişca în reţete de mâncare principală, am integrat-o în deserturi, în dulciuri, în budinci, în pateu, în crackerşi deshidrataţi, în lapte vegetal.

Nimic nu m-a surprins plăcut încât să afirm că hrişca este delicioasă.

Până când m-am îndrăgostit iremediabil de hrişcă. Am ales produsele Raw Gorilla şi a fost dragoste la prima gustare. Sunt crocante, extrem delicioase, sănătoase, sunt minunate.

Cereale Raw Gorilla – Crispies, Rawberry, Cacao, Crunchies

Nucile şi seminţele din compoziţia produselor Raw Gorilla sunt activate, adică înmuiate suficient pentru ca nutrienţii să devină foarte asimilabili, apoi sunt deshidratate la o temperatură sub 42 de grade celsius, astfel rămâne o gustare raw nutritivă, saţioasă şi atât de delicioasă.

Şi astfel m-am îndrăgostit de hrişcă şi am început să o consum şi ca fel principal de mâncare, în reţetele mele de mâncare instant dar sănătoasă, care este un proiect interesant la care lucrez de un timp. Ceea ce doresc să scot în evidenţă este că avem posibilitatea să mâncăm sănătos şi gustos doar trebuie să ne dorim acest aspect în viaţa noastră. Mie mi-a trebuit factorul WOW ca să integrez hrişca în alimentaţie şi îmi place să povestesc lucruri şi fapte din propria experienţă deoarece astfel se transmit şi vibraţiile mesajului.

Produsele Raw Gorilla pot fi cumpărate din magazinele Mega Image, din magazine naturiste sau on-line prin platforma crudsisanatos.bio alături de sfaturi şi idei cu şi despre hrişcă. Şi nu numai.

Urmărește-mi blogul pentru a afla mai multe despre alimentele pe care le putem consuma zi de zi pentru a ne face viața mai bogată și sănătoasă! Îți promit să te îndrum către cele mai bune produse aflate pe piață la momentul curent și dacă dorești să colaborăm te pot ajuta să devii persoana pe care ți-o dorești.

Autor: Enikö Pal

6 alge pentru consum zilnic

Alge
Algele. O hrană minunată!

Tindem să consumăm peşte şi să afirmăm că este o alegere alimentară sănătoasă deoarece provine din mediul acvatic. O alegere extrem de greşită din foarte multe puncte de vedere. Una dintre cele cele mai potrivite alegeri alimentare este consumul de alge. Sunt delicioase, extrem de nutritive, nu distrugem planeta prin consumul lor şi foarte important: nu rezultă din uciderea unor fiinţe nevinovate. Ultimele două aspecte fiind luate în considerare de către oameni cărora le pasă.

În continuare îți prezint câteva alge delicioase pe care le consum zilnic.

Dulse

Irish dulse (Palmaria palmata), cunoscută și sub denumirea de Dillisk, este o algă de culoare roșu purpuriu recoltată de pe coastele de nord ale oceanului Atlantic.

Ele conţin vitamine precum C, B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (nicină), B6 (piridoxină), E şi minerale precum calciu, iod, fier, magneziu, mangan, sodiu, zinc. Trebuie să precizez conţinutul de iod foarte asimilabil de către organism. Mai sunt bogate în antioxidanți (carotenoide – alfacaroten, betacaroten, luteină, zeaxantină), aminoacizi (acid glutaminc), proteine (12-21%), enzime (piruvat carboxilază).

Consumul de alge dulse ameliorează disfuncțiile tiroidiene, conferă luminozitate pielii datorită conținutului mare de minerale, contribuie la echilibrul electrolitic prin conținutul de sodiu, ajută la sănătatea sistemului digestiv datorită prezenței acidului glutamic, ameliorează durerea de sâni cunoscută și sub denumirea de mastalgie ciclică, sunt un bun detoxifiant pentru metalele grele.

Se pot consuma crude(raw): adăugaţi în salate, se poate adauga şi fără înmuiere, dacă doriţi să le înmuiaţi în prealabil, două minute sunt suficiente.

Se pot consuma astfel: în supe sau mâncăruri rapide, clătite cu apă rece şi adăugate la final. Se pot adăuga în orez, mei, quinoa, amarant, paste, cuş-cuş, hrişcă etc.

Irish Kombu

Alga Kelp-Kombu este alcalină, remineralizantă şi are o cantitate semnificativă de iod asimilabil, excelent pentru tiroidă. Studiile recente au dezvăluit o legătură  între consumul constant de Kombu şi longevitate. Această algă gri-maronie creşte la o adâncime de aproxitamtiv 12 metri. Bogată în acid glutamic, ajută la normalizarea pulsului. Este bogata în minerale asimilabile şi biodisponibile, în special calciu şi magneziu.

­­­Se pot fierbe împreună cu năut, linte, fasole sau alte boabe asemănătoare.

Irish Kombu Sweet

Alga brună ce a primit acest nume datorită învelişului său dulce (“sugar Kelp”, “Kombu Royale”), care formează o peliculă albă atunci când este uscată. Are o tentă uşor mentolata şi “afumată”.

Algele kombu sweet au un conținut bogat de calciu și magneziu, vă ajută să vă mențineți silueta, sunt foarte gentile pentru persoanele care au un colon iritat iar gustul lor este printre cele mai acceptate.

Algele marine Kombu sunt considerate ca fiind cele mai nutritive plante de pe Pământ.

Irish Moss

Irish moss este o algă roşie care creşte pe rocile de pe coasta Atlanticului. Conţine aproape 10% proteină şi cam 15% minerale, este bogata în iod şi sulf.

Irish Moss sunt bogate în aminoacizi precum taurină.

Conţinutul bogat în polizaharide formează un jeleu, fiind astfel un bun emulsificator şi agent de îngroşare atunci când este prelucrat cu apă. Poate fi folosit în deserturi îngheţate, shakeuri, plăcinte, etc.

Printre beneficiile consumului menţionez : ameliorarea disfuncţiilor tiroidiene, ameliorarea halitozei şi ulcerelor , reduce cearcănele şi inflamaţia ochilor.

Pentru folosire se lasă la înmuiat o cantitate mică şi se clăteşte de mai multe ori de nisip. După înmuiere îşi dublează sau chiar triplează  volumul. Cantitatea bine înmuiată se dă în blender cu jumatate de cantitate de apă faţă de algele pe care le adăugaţi în blender. Pasta obţinută se păstrează la frigider într-un borcan de sticlă cu capac şi se consumă timp în câteva zile.

Irish Wakame

Wakame este o algă marină apreciată pentru gustul uşor dulce şi pentru capacitatea sa de a “arde” ţesutul adipos. Tradiţional, constituie prima masă a mamei după naştere.

Este o sursă bogată de vitamine şi minerale precum: iod, calciu, fier, magneziu, acid folic, vitamina A, C, D, E, K, B2, alginat şi fucoidină.

Consumul de wakame ameliorează disfuncţiile tiroidiene, reglează ciclul menstrual, înfrumuseţează pielea.

Cu toate că are o valoare nutrițională extrem de ridicată, Wakame este extrem de săracă în calorii și grăsimi (conține aproximativ 5 calorii per porție și se spune că ajută la arderea grăsimilor).

Irish Sea Spaghetti (Himanthalia elongata)

Sunt o sursă naturală și bogată în vitamina C și A, potasiu, clorofilă și minerale. În 4 grame servite de alge sea spaghetti găsim: 5% fibre dietetice, 400% vitamina C, 40% potasiu, 29% magneziu, 25% calciu, iod 56%. Algele Sea Spaghetti sunt cele mai sănătoase și valoroase alge care pot fi înlocuite cu pastele clasice.

Timp de mai multe secole, în medicina orientală, algele Wakame erau simbolul alimentației sănătoase, pentru că purifică sângele, protejează intestinele, pielea și părul, apără de afecțiuni ale inimii, diabet, cheaguri de sânge și te pot ține departe de obezitate.

Consumate în mod regulat, te vor feri de hipertensiune, infecții virale, tumori și inflamații, întărindu-ți sistemul imunitar.

Algele sunt recomandate într-o dietă echilibrată și sunt folosite în scop medicinal în multe culturi tradiționale. Pe baza pigmentului, structurii celulare și a altor caracteristici, grupurile de alge cel mai des consumate sunt reprezentate de algele verzi – struguri de mare, algele maro – kombu, arame, kelp, wakame, algele roșii – dulse, varec, nori, algele albastre – spirulină, chlorella.

Algele sunt o sursă naturală de acizi grași omega 3 DHA și EPA. Este extrem de important să avem o alimentaţie cât mai bogată în omega 3 deoarece doar astfel putem avea membrana celulelor permeabilă. Astfel celulele pot asimila nutrienţi şi pot trece prin procesul de detoxifiere. O alimentaţie bogată în omega 6 rigidizează peretele celular şi schimbă procesul natural de asimilare, detoxifiere, regenerare.

Algele constituie o hrană excelentă, alcalină, bogată în nutrienţi biodisponibili şi uşor de asimilat, minerale, vitamine, aminoacizi, omega 3, iod, mangan, sulf, calciu, acid folic, magneziu. Sunt bogate în fibre alimentare insolubile, adică nu se pot digera. Ele absorb apă în intestine, mărind presiunea asupra pereților intestinali și accelerând eliminarea peristaltică. Astfel se preîntâmpină acumularea de toxine în colon.

Consumul de alge este o alegere ideală în alimentaţia noastră.

Dar peşte mănânci?

Ştiai că până la 80% din captură se aruncă?

„În sfârşit , pot să vă privesc fără remuşcări, nu mă mai hrănesc cu carnea voastră”

La sfârşitul articolului vom afla cine şi când a făcut această afirmaţie.

Cuvântul peşti trimite la o pluralitate inimaginabilă de varietăţi, un ocean de mii de specii, peste 31.000.

Tonul este una dintre cele mai consumate specii de peşte. În trecut tonul era pescuit cu undiţe şi cârlige.

Înainte de a fi tras în barcă sau la mal, un peştele prins cu undiţa sângerează până moare sau se îneacă. Peştii se îneacă atunci când nu mai pot să se mişte. Peştii mari precum tonul, marlinul, peştele spadă sunt răniţi foarte tare de cârlig deoarece sunt puternici şi opun rezistenţă. Pentru pescuirea exemplarelor mari de peşti care opun rezistenţă se foloseşte harponul. Harponul este un fel de suliţă pe care pescarii o înfig în corpul, înotătoarele sau ochiul unui peşte, devenind un fel de mâner prin care să aducă peştele în barcă. Manualele de pescuit recomandă să înfigi harponul în capul peştelui.

Ştim că pescuitul se practică de mult timp. Ştim că există pescuit cu mâna liberă, cu undiţa, toate ducând la scoaterea peştelui pe uscat şi lăsat să moară lent şi zbătându-se pentru viaţa lui. Viaţa unui peşte este de asemenea o viaţă, la fel ca cea a unui om, câine, porc,vită, pasăre, gândac. Fiecare fiinţă vie vrea să trăiască.

Dacă la început oamenii pescuiau pentru supravieţuire, acum pescuiesc pentru distracţie, afaceri, bani.

Cum spre exemplu sunt filmuleţe pe internet despre pescuit, foarte multe, între care cel care mi-a atras atenţia o tâmpenie care este rezultatul unor minţi murdare umane. Sunt pescari care trag cu undiţa spre barcă peşti de dimensiuni mari iar copii mici sau femei în bikini aruncă harponul în peşte şi mai ales în ochiul peştelui, ca apoi să îi tragă ochiul din cap. Ei susţin că este o distracţie care a devenit tradiţie. Idioţii planetei sunt peste tot.

Să presupunem că majoritatea dintre noi nu am face asta unui peşte mare. Dar mâncăm cu plăcere peşti şi tâmpenia supremă a unora duce la ideea de a considera peştii plante. Eşti vegană? Dar mănânci peşte, nu-i aşa?

Nu este aşa şi vă spun de ce.

Este o cruzime să consumi carne, este o cruzime să provoci o moarte dureroasă. Iar consumul de peşte provoacă moartea a miliarde de fiinţe într-un mod absolut malefic, practic ei nu sunt ucişi într-un mod anume,NU EXISTĂ ABATOARE PENTRU PEŞTI. Ei sunt lăsaţi să moară prin scoaterea din mediul lor de viaţă şi luptându-se cu moartea până la epuizare totală. Foarte sănătoasă carnea de peşte, foarte zen, foarte kosher, numai energie pozitivă în fiecare celulă a peştelui din farfuria ta. Dar karma este interesantă, la un moment dat asimilăm în celulele noastre tot ceea ce au simţi animalele a căror carne o consumăm.

Oamenii spun că este greşit să ucizi câini şi pisici. Atât.

Eu spun că este o cruzime să provoci moartea oricărui animal, şi mai ales o moarte lungă şi dureroasă.

Bun venit în lumea peştilor.

Omul războinic.

La ce anume te face să gândeşti această afirmaţie? La orice şi oricine altcineva decât la tine însuţi. De fapt este vorba chiar de tine, omul care consumi peşte.

Oamenii au declarat un război peştilor. Întâi le-am poluat mediul cu metale grele apoi am început să îi mâncăm în mod intensiv degeaba. De ce spun degeaba? Pentru că omul poate trăi mult şi bine şi sănătos fără să participe la războiul împotriva peştilor.

Oamenii de ştiinţă spun că în aproximativ 30 de ani vom goli oceanele în totalitate.  Cercetătorii de la University of British Columbia susţin că: INTERACŢIUNILE OAMENILOR CU RESURSELE PISCICOLE(PEŞTII) AU AJUNS SĂ SEMENE CU UN RĂZBOI DE EXTERMINARE.

Practic am declarat război tuturor nimalelor, plantelor, planetei noastre şi inclusiv omenirii. Toate pentru a consuma carne şi carne şi carne. Schizofrenia aceasta de a mânca carne cu preţul a orice.

Şi la fel cum profităm de orice animal de pe această planetă, am decis că trebuie să pescuim toţi peştii şi desigur să înfiinţăm şi ferme piscicole, unde creştem peşti în mod industrial, în condiţii de fermă, ştiţi despre ceea ce vorbesc. Exact despre ceea ce omenirea nu vrea să vadă sau să audă. Vrea doar să bage sub nas, carne. Atâta ştiu peste 90% dintre oamenii de pe această planetă despre ceea ce pun în farfurie şi mănâncă.

Acum pescuim intensiv. O să afirmaţi că peştii din oceane sunt fericiţi până când sunt pescuiţi.

Vasele care ies la pescuit sunt doatte cu aparatură modernă de monitorizare a peştilor. Nu au limite. Folosesc dispozitive care atrag peştii, se folosesc de dispozitive GPS răspândite pe toată suprafaţa oceanelor. Află exact unde se află peştii pe care îi vor.

O statistică făcută cu 10 ani în urmă afirmă astfel:

  • în fiecare an se instalează peste 1,5 miliarde de cârlige la capătul paragatelor, în fiecare cârlig se află o bucată de carne de peşte, calamar sau delfin folosită ca momeală.
  • flotilele de pescuit dispun de 1200 de plase , fiecare cu o lungime de 48 de km, şi sunt de regula specializate pentru prinderea unei singure specii.
  • pe un vapor pot fi încărcate 50 de tone de animale de mare în doar câteva minute.

Şi facem aceste lucruri non-stop, zi-noapte, 7 zile din 7, fără nici o pauză de zeci de ani încoace.

Domeniul pescuitului nu mai are nici o legătură cu prinsul unui peşte la noroc, pentru supravieţuire. De foarte mult timp pescarii folosesc tehnologie militară, radare, sonare pentru a identifica bancurile de peşti. Se folosesc de imagini din sateliţi care arată temperaturile oceanului.

  Pescuitul cu traule este o metodă prin care un năvod este remorcat prin apă la diverse adâncimi de către unul sau mai multe vase specializate în acest tip de pescuit. Din pescuitul cu traule rezultă foarte multă captură accidetală, sute de mii de specii de animale marine ucise accidental, deoarece oamenii doresc din toată captura doar creveţii. Şi toate animalele marine capturate mor în chinuri groaznice.

Goana după avere, accesul la tehnologie, foamea de bani, consumerismul, exclusivismul, luxul, prostia umană, spălarea pe creier duc la pescuitul intensiv. Iar pescuitul intensiv devine şi mai intensiv prin captura secundară sau accidentală. După o captură de creveţi, se aruncă peste bord, moarte sau în agonie, peste 80-90% dintre animalele capturate, aşa numita captură accidentală. Căluţii de mare mor foarte repede, am dus la extincţie aproape toate speciile de căluţi de mare. Creveţii reprezintă 2% din cantitatea de fructe de mare care se consumă pe plan mondial dar este responsabil pentru 33% din captura secundară globală, o captură care…este ucisă fără să fie folosită în vreun mod.

Nu am spus-o doar eu, au spus-o şi alţii, cum ar fi ca alimentele pe care le consumăm să aibă etichete pe care să scrie câte animale au fost ucise pentru a rezulta acel aliment. Mănânci un crevete, ai plătit ca să ucizi încă 10.000 de animale marine prin cruzime. Ai plătit ca să goleşti oceanele. Ai plătit ca să distrugi planeta.

Peştele de fermă creşte într-un spaţiu foarte mic, este foarte stresat, bolnav datorită mediului toxic, într-atât de înfometat încât ajunge la canibalism.

De ce mai este legal să consumăm carne? De ce nu pot merge în market să îmi cumpăr liniştită un kilogram de fasole şi un borcan de sos de tomate şi trebuie să văd peştii vi din acvariu care pur şi simplu sunt nişte marionete ale oamenilor însetaţi de sentimentul de a ucide ceva proaspăt. Şi te uiţi la acei peşti şi îţi spui în gând: karma, karma, karma. Şi oamenii care cumpără acei peşti trebuie să treacă prin acelaşi tratament precum peştii pe care îi cumpără să îi ucidă.

Dar să vedem pentru ce mai plătesc nevinovaţii consumatori de peşte.

La toată lumea îi place tonul, mai ales la conservă, în ulei, care se găseşte în toate marketurile. Dar creaturile inteligente ştiu că acea conservă nu a crescut acolo la raft, iar tonul din ea, care a fost o fiinţă vie înainte să fie mărunţit şi pus în conservă, a fost pescuit din ocean.

Când pescuim ton din ocean, în mod arbitrar mai ucidem câteva sute de specii de animale marine, printre care: diavolul de mare gigant, delfinul cu bot gros, delfinul lui Cuvier,delfinul pestriţ de Atlantic delfinul din specia Stenella, marsuinul, caşalotul, balena ucigaşă( balena din familia Hyperoodontiade), balena cu cocoaşă ,balena nordică (balena din familia Globicephala),delfinul comun,  balena sei, balena minke, pescăruţii cu picioare galbene, albatrosul nordic regal, pufinul, fulmarul sudic, pescăruşii argintii, petrelul cenuşiu, ielocvanul mare, pescăruşii negrii, ţestoasele din specia kempii, peştii zburători, codul, căluţul de mare auriu, peştii din specia sectatrix, peştele lună, peşii din specia lichia amia, peştii undiţari, peştii călugăr, peştele cap plutitor, peştii din familia muraenidae, peştele pilor,  peştii din specia nasutus, peştii din specia polyprion americanus, baracudele, cassava, ţestoasele caretta,ţestoasele verzi, ţestoasele pieloase,diavolul de mare mobula mobular, diavolul de mare din specia rajz, rechinul din specia altimus, rechinul din specia brachyrus, rechinul de nisip, rechinul de noapte, marele rechin alb, rechinul ciocan, rechinul mic din specia cubes, câinele de mare, rechinul vulpe, rechinul mako, rechinul albastru, peştii din specia solandri, marlini, peşi bonito, macroul maculatus, macroul regal, peşti lance, macroul albida, peştele spadă, peştele delfin, peştii din specia caranx, peştele arici, peştii din specia elagatis, , hamsiile şi multe alte specii.

Acestea sunt o parte dintre foarte multe animale marine care sunt captură secundară şi sunt ucise degeaba. În ce număr? În numărul în care am golit oceanele şi ducem la extincţie tot ceea ce trăieşte în ape.

Şi toate aceste animale, în agonie, ar trebui servite lângă conserva de ton. Dar oamenii doar consumă şi atât. Sunt nişte chestii vi care se duc şi iau mâncarea de la raft. Nu ştiu nimic despre mâncarea lor sau despre ce naiba ar trebui să mănânce.

Oamenii de ştiinţă de pe tot globul au afirmat la unison, animalele simt durerea. Şi animalele marine simt durerea. Peştii şi fructele de mare simt durerea. Au sistem nervos central. Homarul pe care îl punem de viul în apă fierbinte simte durerea exact aşa cum te-ar pune cineva în apă clocotită pe tine, cel care mănânci homari.

Despre fermele intensive îmi este şi mai greu să scriu deoarece nu pot reproduse în cuvinte mirosul din acele ferme. Păcat, trebuie să mergeţi să vedeţi de unde mâncaţi peşte de fermă. E fain, peşti, animale moarte aruncate în apă, viermi, paraziţi, rahat, mizerie, cadavre de peşti, mâncare pentru câini din market, tot felul de chestii. Peştele de crescătorie este de asemenea plin de toxine deoarece are mai multă grăsime iar toxinele se asimilează în grăsime. Dar acest aspect nu vi-l precizează nimeni şi nici voi, ca şi consumatori nu gândiţi. Că doar de aceea încă mai consumaţi peşte. Toxinele respective le asimilăm şi apoi se reflectă în starea noastră de sănătate. Nu murim de la consumul primului peşte cu toxine dar când organismul cedează o va face triumfător, de tot. Peştele oceanic este plin de metale grele, deci nu este o alternativă. Alegeţi algele, este o alternativă bună.

Cui îi pasă? Cui îi pasă de miliarde şi miliarde şi miliarde de animale marine lăsate să moară în agonie.

Ucidem în fiecare an un număr de animale terestre dar de animalele marine, acele miliarde fără număr, nu spune nimeni mai nimic.

Deja în anii 2000 existau 640 de studii ştiinţifice despre abilităţile de învăţare a peştilor. De atunci s-au studiat şi mai mult peştii.

Peştii construiesc adăposturi complexe, formează relaţii monogame, vânează în colaborare cu alte specii, folosesc unelte. Se recunosc unii pe alţii şi chiar îşi amintesc în cine pot avea încredere şi în cine nu. Iau decizii individuale, sunt conştienţi de propriul prestigiu social şi al celor din jur, concurează între ei pentru o mai bună poziţie în cadrul grupului, utilizează strategii machiavelice de manipulare, pedepsire şi reconciliere. Au o memorie de lungă durată semnificativă, pot să transmită cunoştiinţe de la o generaţie la alta. Au tradiţii culturale legate de rutele care duc la locurile cu hrană, de formare a bancurilor sau de împerechere.

Dacă este sănătos să mâncăm peşte? Este groaznic. Şi acum analizaţi dacă ceva groaznic este sănătos. Eşti ceea ce mănânci. Chiar trebuie să fi groaznic?…..

Şi acum revin la afirmaţia de la începutul articolului. Un omagiu adus pentru animalele marine ucise cu o cruzime groaznică, pentru o conservă de peşte.

Franz Kafka (3 July 1883 – 3 June 1924) a iubit animalele. Animalele făceau parte din sfera preocupărilor morale ale lui. Max Brod, un bun prieten a lui Kafka, expune o poveste despre o vizită la Berlin.

„Eram cu Kafka la un acvariu când, deodată, a început să le vorbească peştilor din acvariile iluminate.

„În sfârşit pot să vă privesc fără remuşcări, nu mă mai hrănesc cu carnea voastră”. În acea perioadă devenise vegetarian. Dacă nu l-ai auzit niciodată pe Kafka vorbind, este greu să îţi imaginezi simplitatea cuvintelor sale, lipsite de orice afectare sau sentimentalism- trăsături care îi erau complet străine.”

Despre motivul datorită căruia a devenit Franz Kafka vegetarian şi sentimentul de ruşine voi scrie într-un articol următor.

                                                                                                                                           Enikö Pal

Love is in the air… and food

Inimi cu unt de cacao și căpșuni liofilizate

Ziua Îndrăgostiților, numită, de asemenea, Ziua Sfântului Valentin este sărbătorită anual pe 14 februarie.

Odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică, dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, în locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. În consecință, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați. Valentin, care era un preot creştin, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de Dumnezeu, iar Claudiu nu avea dreptul să-l interzică. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat. Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerând că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind „Adu-ți aminte de Valentin al tău.” Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viața Sfântului Valentin și nu se știe dacă legenda are o bază istorică reală.

Dragostea merită sărbătorită în fiecare zi, iar astăzi am pregătit ciocolată raw vegană afrodiziacă după următoarea reţetă:

  • unt de cacao ca şi bază de ciocolată
  • pulbere de maca
  • pulbere de muira puama
  • pulbere de căpşuni deshidratate
  • pulbere de catuaba
  • nucă de cocos

Feniletilamina (AEP) din cacao stimulează eliberarea de endorfine, neurotransmiţători din creier care îmbunătăţesc starea de spirit şi ne fac să „ne simţim bine”. Cacao conţine, de asemenea, anandamide, compuşi care contribuie la sentimente de euforie sau extaz. Creşte nivelurile de activitate ale serotoninei şi dopaminei din creier. Nivelurile mai ridicate ale acestor substanţe chimice măresc dorinţa sexuală, excitaţia şi răspunsul sexual.

Maca este considerată un afrodisiac puternic şi este folosit cu succes de populaţiile care trăiesc în Anzi. După ce consumă această plantă, oamenii se simt „vii”, energici şi au un sentiment de bunăstare, iar asta se datorează capacităţii sale de a restabili echilibrul  hormonal şi de a  elibera endorfinele. Un alt beneficiu al acestei rădăcini este cantitatea relativ mare de nutrienţi pe care o conţine.

Scoarţa şi radăcina de Muira Puama sunt bogate în acizi graşi liberi cu lanţ lung, steroli, cumarina, uleiuri esenţiale, lupeol şi alaloid numite Muirapuamine. Datorită diferitelor substanţe din compoziţia sa este foarte greu de identificat substanţa care răspunde de efectele asupra apetitului sexual şi organelor sexuale.

Denumirea ştiinţifică este Olacoides Ptychopetalum, P. uncinatum, Liriosma ovata.  Denumirea sub care este cunoscuta de noi este „Viagra de Amazon” sau mai nou: „Yohimbe”.

Această plantă este utilizată foarte mult  ca un afrodisiac pentru femei şi bărbaţi. Nativii din Amazon o numesc tradiţional „lemn puternic” (fiecare este liber să înțeleagă de ce 😉 ).

Unele din cele mai populare afrodisiace sunt căpşunile. O aromă desăvârşită, culoare superbă şi miros extrem de plăcut.

Catuaba este cea mai renumită plantă afrodiziacă din Brazilia, existând chiar o zicală ce spune că fiii născuţi până ce tatăl atinge vârsta de 60 de ani sunt ai lui, dar cei născuţi după această vârstă nu îi mai aparţin, fiind ai catuabei!

Viaţa intimă depinde foarte mult şi de starea de sănătate. Sănătatea reprezintă o stare de armonie mentală, emoţională şi fizică. Puritatea şi armonia trebuie să se regăsească atât în ceea ce mănânci, în regimul de viaţă pe care îl ai cât şi în mediul în care trăieşti, gândurile pe care le dezvolţi cât şi în sentimentele pe care le ai.

Enikö Pal

Carnea noastră cea de toate zilele

Există atât de multe alimente pe care le putem consuma, milioane de alimente de bază, combinate rezultând miliarde de alimente absolut delicioase şi sănătoase. Totuşi oamenii se rezumă la a consuma doar câteva produse, iar o parte consumă o varietate de până la 3 – 4 tipuri de carne şi un singur tip de lapte. Vorbesc despre realitatea de zi cu zi a multor oameni.

Urmăm tradiţii îngrozitoare şi josnice ale strămoşilor noştri.  Dacă ei îşi ucideau cu sânge rece prada, mai puţin asiaticii, ei o mănâncă animale vii, oare de unde ajunge pe raftul magazinului carnea noastră cea de toate zilele?

Click pe titlu sau apasă butonul de mai jos pentru a citi articolul în întregime.

Citește mai mult »

Cum să prepari acasă un energizant natural?

Energizant natural preparat acasă

Câteodată avem nevoie de alternative la cafea. Eu îmi prepar astfel un latte pe bază de sfeclă roşie.

Sfecla roşie este o minune pentru organism, un energy booster excelent, ne ajută la detoxifierea ficatului şi ne oxigenează sângele prin stimularea procesului de formare al globulelor roşii şi favorizarea creşterii nivelului de hemoglobina din sânge. Cel mai eficient este sucul de sfeclă roşie proaspăt stors prin presare la rece. Dacă nu am mereu la îndemână această posibilitate apelez la alternativa de pulbere.

Reţeta mea de latte revigorantă cu un gust desăvârşit şi armonios conţine:

  • pulbere de sfeclă roşie
  • pulbere de măceşe
  • pulbere proteică de orez
  • nucşoară
  • cardamom
  • ienibahar
  • piper alb
  • cuişoare
  • puţin chili.

Dacă ai la îndemână, niciodată nu este de refuzat un strop de vanilie. Toate ingredientele se adaugă și amestecă într-un pahar cu lapte vegetal călduţ.

Enikö Pal

La mulţi ani 2020!

Mesaj de Anul Nou!

Un an nou fericit şi cu sănătate! Dar eu vă doresc mai mult de atât.  În anul 2020 să luăm decizii mai bune. Suntem energie şi simţim extraordinar de clar vibraţia cuvintelor. Dacă spunem că genetica contribuie foarte mult la formarea unui om, vă spun că la fel de mult contează şi mediul în care trăim.

Dacă o persoană este mereu jignită de către cei din jur, dacă simte doar vibraţie negativă din cuvinte negative, aceea persoană va crede până la urmă despre ea ceea ce spun cei din jur, nu ceea ce este cu adevărat. O dovedeşte şi viaţa, o dovedeşte şi ştiinţa.

Ca să spunem multe lucruri pozitive şi să le şi simţim din tot sufletul, este foarte greu într-o lume atât de malefică. Şi deja am scris un cuvânt atât de negativ încât le acoperă pe cele pozitive.

Dar trăim într-o lume absolut horror pentru toate fiinţele vii, de la cea mai mică insectă până la cea mai mare balenă sau elefant. Toate datorită omului.

Îţi doresc în 2020 să ieşi din rândul agresorilor de animale!

Deoarece dacă ai ieşit din rândul consumatorilor de produse de origine animală poţi să ai o revelaţie extraordinară, minunată, magică: fiinţele umane pot trăi fără violenţă.

Îţi doresc în 2020 să trăieşti fără violenţă!

Anul acesta să îţi pese de tine. Nu te mai trata ca pe un tomberon de combinaţii alimentare incredibil de indigeste, nu îţi mai distruge organele şi conştiinţa prin consumul de produse de origine animală.

Să încercăm şi cu partea pozitivă.

Poţi să fii mai bun deoarece aşa sunt construite fiinţele umane de când s-a descoperit existenţa lor. Practic, dacă vrei să renunţi la produsele de origine animală, poţi să o faci în orice clipa şi vei începe să simţi nişte vibraţii minunate pe care le are şi cuvântul „mulţumesc”. Practic corpul tău, celulele tale, îţi mulţumesc că nu le mai otrăveşti cu mâncare nepotrivită.

Dacă ai ţinut pasul şi ai realizat ce ai citit, îţi mai dau o idee pozitivă.

Poţi să îţi schimbi alimentaţia deoarece în 2020 în toate ţările lumii găseşti, pe lângă vegetale, preparate din vegetale asemănătoare produselor de origine animală. Din păcate se mai aplică teoria „ obişnuinţa este a doua natură”. Dar avem soluţii, mâncare din vegetale gustoasă, sănătoasă, prietenoasă cu mediul şi cu planeta.

Mai am un sfat, nu ştiu dacă este pozitiv sau negativ, dar poate îl încadraţi voi.

Nu există nu pot, există nu vreau!

În opinia mea este o idee pozitivă, din nou, poţi să fii mai bun. Partea negativă intră însă puternic din urmă, oare vrei să te schimbi?

Aş vrea să închei articolul într-o notă pozitivă, astfel: majoritatea oamenilor vor să se schimbe dar nu ştiu de unde şi cum să o facă. Vreau să cred acest lucru dar în lume văd exact opusul.

În 2020 poţi să fi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume. În 2020 poţi să îţi schimbi stilul de viaţă ca pur şi simplu să ai un rost pozitiv în lume.

Nu căuta răspunsul nici în Rai, nici în Iad, ambele sunt aici, pe Pământ, în farfuria ta, de unde porneşte totul.

Niciodată să nu eziţi în a studia şi dacă nu ai informaţii suficiente întreabă un vegan, intră pe grupurile de vegani dedicate gastronomiei sau cumpărăturilor, sunt multe informaţii practice postate în fiecare zi.

Veganismul este un stil de viaţă care devine chiar o pasiune.

Îţi doresc în 2020 să îţi schimbi stilul de viaţă într-unul magic. Tu din lumea aceasta să faci Rai.

                                                                                                                                        Autor: Enikö Pal

11 lucruri care mi s-au întâmplat de când sunt vegană

Veganismul a devenit un mod de a trăi care funcţionează atât de natural încât parcă nici nu ar fi existat alt fel de alimentaţie în viaţa mea. Când eşti vegan de foarte mulţi ani, alimentaţia pe bază de produse de origine animală este doar un vis urât şi încerci să găseşti iertarea pentru ceea ce a fost cândva o friptură sau sarmale cu carne tocată. Pentru că acea friptură a fost o fiinţă.

1. Am simţit cum mă detoxific.

Eu când am început să fiu vegană chiar consumam vegetale eco, bio, organice. Consumam sucuri obţinute prin presare la rece din sfeclă, morcovi, varză, iarbă de grâu, frunze de ţelină sau pătrunjel şi multe altele. Consumam germeni de grâu şi vlăstari de broccoli, lucernă, ridichi, varză roşie, creson. Am încercat probabil toate „lactatele” raw vegane posibile. Dar nu spuneam nu nici la o ciorbă de pleurotus sau sarmale de post. Dar pur şi simplu simţeam detoxifierea la mod propriu. Parcă tot organismul, fiecare celulă, se curăţa de produsele de origine animală. Iar senzaţia aceea nu se poate uita şi nu poţi avea parte de ea doar dacă adopţi stilul de viaţă numit veganism. Faptul că renaşti prin veganism se explică şi din această perspectivă deoarece noi suntem o comunitate de celule vii. Trecerea la veganism este senzaţie divină pe care fiecare om ar trebui să o simtă.

2. Mi-am schimbat uimitor perspectiva asupra vieţii.

Acesta este un atu de care veganii au parte în mod special. Practic am realizat că singura viaţă care îmi aparţine este a mea. Iar atunci când realizezi acest lucru perspectiva asupra vieţii ți se schimbă în mod fantastic. Omul care a fost devine alt om. Ajungi la momentul când îţi pasă şi de musculiţa de oţet şi de animalele a căror carne se află pe rafturile magazinelor. Ajungi la momentul în care pur şi simplu îţi pasă cu adevărat de viaţă.

3. Devii schimbarea de care are nevoie lumea.

Vrem o lume mai bună, mai curată, mai puţin violentă, mai puţine războaie, mai puţină foamete, aer mai respirabil, mai puţine animale maltratate, sustenabilitate în ecologism etc. Dar nimeni nu face nimic pentru toate acestea. Oameni nu vor să accepte că toate acestea încep din farfuria lor. Ca vegană am realizat că se poate să fi mai bun prin alegeri simple şi practice. Şi dacă ar fi mai mulţi vegani lumea ar deveni un loc mai bun.

4. Am rămas doar cu prietenii cool.

Da, se spune că dacă devii vegan rămâi fără prieteni, dar nu este chiar aşa. De fapt rămâi cu prietenii adevăraţi şi care sunt cei mai cool. Cine te acceptă ca vegan, activist, sărit de pe fix, cu idei bine definite, foarte bine informat şi care îţi face capul calendar. Doar prietenii cool pot accepta asta. O să devii „veganul” în comunitatea de prieteni, dar este în regulă, poate să fie chiar fain. Şi apoi îţi faci mulţi prieteni cu care împărtăşeşti aceeaşi valori. De când sunt vegană mi-am făcut prieteni vegani absolut minunaţi. Şi nu mi-am făcut doar prieteni vegani, mi-am făcut prieteni din toate mediile sociale, persoane interesate de veganism ca stil de viaţă. De obicei eşti considerat „veganul malnutrit” care primeşte toate vegetale când merge în vizită la părinţi, bunici, prieteni sau la ţară. Şi nu am zis niciodată nu, deoarece aşa ajung să am provizii şi să nici nu supăr pe nimeni cu un refuz. Sigur că vreau murături eco, fasole bio, tot ce primesc. Ca să nu aud apoi că veganii nu sunt fiinţe sociale. Aud cazuri în care veganii sunt luaţi peste picior de către omnivorii. Nu a fost cazul meu, întotdeauna am ştiut că sunt pe partea cea bună şi nu trebuie să fiu jignită pentru asta, dacă să fi denumit extraterestru poate fi numită o jignire.

5. Legătura cu mâncarea a devenit una magică.

Se spune că trebuie să mănânci ca să trăieşti, nu să trăieşti ca să mănânci. De când sunt vegană am încercat toate nebuniile posibile în ceea ce priveşte mâncarea. Am cumpărat tot ceea ce a fost posibil să cumpăr. Am studiat alimentele şi apoi am făcut tot posibilul să le găsesc ca să le am în farfurie. Dacă le povestesc prietenilor, familiei, cunoştinţelor, bucătarilor pe care îi cunosc, tuturor despre alimentele ce le am în cămara tip depozit, lor le sunt complet necunoscute. Am încercat toate alimentele despre care am scris în cartea mea. Alimentaţia omnivoră te limitează extraordinar de mult în ceea ce priveşte mâncarea minunată pe care această planetă o poate oferi oamenilor. Incredibil cum avem încă milioane de vegetale comestibile, iar majoritatea oamenilor consumă câteva animale şi doar câteva soiuri de vegetale.

6. Nu îmi este dor de mâncarea de origine animală.

Prima întrebare a omnivorilor este dacă chiar nu mai poftesc nimic din ceea ce am mâncat înainte. Nu aş putea să mai mănânc nimic de origine animală. Nu ştiu cum am putut să mănânc animale sau ceva ce iese dintr-un animal pentru a se reproduce sau a hrăni progenitura (a se înțelege lapte, asta dacă nu îți sună cunoscut. Lichidul util progeniturii este laptele.). Nu poftesc sub nici o formă nimic din ceea ce am mâncat înainte şi nu îmi solicită nici un efort acest fapt. Am fost păcălită să gust dintr-o prăjitură care trebuia să fie de post. Am vomat de 20 de ori cel puţin ca apoi să le spun să nu mă mai păcălească deoarece organismul meu nu mai acceptă produsele de origine animală. Nu mă topesc după a replica mâncarea de origine animală, dacă ceva are gust prea asemănător cu carnea de obicei nu îmi face plăcere să îl mănânc deoarece sunt vegană cu principii. Acest lucru înseamnă că nu am o dietă pe bază de plante şi în rest nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă în lume. Vreau să îmi fie foarte clar când mănânc că ceea ce consum nu îmi aduce aminte de produsele din carne sau lapte. Vreau să mă bucur de gustul de vegetale fără să imite carnea. Poate funcţionează la adepţii de carne dar nu la mine.

7. Am făcut economii.

Am mai spart mitul că alimentaţia vegană este scumpă. Alimentaţia de lux este scumpă, fie ea vegană sau omnivoră, dar alimentaţia pe bază de vegetale nu este scumpă. Nu este sub nici o formă mai scumpă decât o alimentaţie omnivoră. Deşi mi-am cumpărat tot ceea ce nici nu am visat în primii 18 ani de viaţă în materie de alimente, tot am făcut economii. Faptul că ulterior am investit banii în accesorii pentru motocicletă, nu se pune. Mâncarea pe bază de produse de origine animală nu este ieftină, mai ales dacă nu punem pe masă cele mai ieftine variante care, offf,  au proteină din alte vegetale. Am mâncat vegetale de pe tot globul, sub toate formele, am mâncat alimente de care majoritatea oamenilor nici nu au auzit vreodată. Am căutat toate plantele ce cresc la noi în ţară şi au valori nutriţionale extraordinare. Am cultivat în propria grădină toate plantele care cresc în România şi nu numai. Nu mă pasionează gătitul în mod special dar asta nu m-a oprit nici măcar de la nebunia de a încerca reţete moleculare. Veganismul deschide cele mai largi şi minunate orizonuri în ceea ce priveşte gastronomia. Şi interesant, nu îţi goleşte portofelul. Poţi ţine post? Veganismul este floare la ureche.

8. Studiez mult.

Studiatul îţi menţine creierul activ. Mulţi oameni după un timp renunţă la a mai urma vreo şcoală şi cel mai trist este că renunţă şi la a citi. Şi nu este vorba doar despre citit, dar oamenii îşi pierd curiozitatea, nu îi mai atrage nimic, nu studiază, este drumul sigur spre delăsare. Mă interesează să fiu la curent cu tot ceea ce ţine de noutăţi despre cum să schimbăm lumea, despre activism pentru animale, activism pentru ecologism, despre sănătate şi alimente. Dar din aceste subiecte se nasc alte subiecte, stil de viaţă, natură, oameni, animale, locuri, fapte, mâncare, ştiinţă, maşini, tehnologie, istorie, anatomie, originea omenirii, multe lucruri. Am început să studiez despre veganism iar studiul a început să facă parte din stilul de viaţă. Şi chiar vreau să fiu la curent cu toate documentarele care arată cât de toxică este carnea pentru organismul uman deoarece trebuie să am replicile foarte clare şi dovedite ştiinţific pentru cei care au dubii asupra alimentaţiei. Şi când vrei să convingi oamenii să devină vegani trebuie să aduci argumente clare.

9. Am slăbit şi mi-am păstrat greutatea fără eforturi

Avem tendinţa de a pune vina pe genetică, de aceea sunt gras sau slab, de aceea nu am realizări, de aceea nu sunt fericită, de aceea nu pot să alerg la maraton etc. Genetica îşi pune amprenta dar nu în toate cazurile atât de mult pe cât o găsim noi ca scuză. Când am devenit vegană eram şoferiţă de camion pe curse lungi, curse între care încercam să îmi fac şi orele de zbor pentru licenţa de pilot pe avion. Nu făceam mişcare multă deşi energie aveam, fiind pasionată de sport, astfel aveam forme mai rotunde, dar nu imense. După ce am încheiat sezonul de zbor cu avionul şi maratonul de grătare, am devenit vegană. Da, am devenit vegană deşi eram consumatoare de carne fără restricţii gen grătar de două ori pe an. Maxim un an de zile a fost nevoie ca să ajung la o greutate acceptabilă care mai avea nevoie doar de muşchi lucraţi, greutate pe care o păstrez de atunci.

10. Nu am spus că veganismul îţi oferă tot! Dar îţi oferă atât de multe.

Veganismul nu este un sacrificiu! Poate postul este un sacrificiu, că abia aştepţi să treacă de miezul nopţii ca să spargi frigiderul şi să haleşti toată carnea şi brânza. Aşa îmi povestea bunica mea, a ţinut toate posturile, fără excepţie, dar că este greu şi abia aştepta miezul nopţii ca să mănânce carne. Veganismul este o plăcere, un deliciu, satisfacţie, este uşor, frumos, minunat, este un stil de viaţă care te defineşte, nu te chinuie nimic, nici o dorinţă culinară faţă de care să ai reţineri. Veganismul mi-a oferit liniştea sufletească, nu sunt eu religioasă, dar nici nu aş vrea să trec prin sacrificiile postului. Veganismul mi-a oferit stabilitatea emoţiilor. Toţi închideţi ochii când vedeţi animale chinuite. Eu nu închid ochii la suferinţa altor fiinţe. Trăiesc ca toţi ceilalţi oameni doar că la alt nivel spiritual. Şi numai veganii ştiu ce înseamnă să urci la acel nivel spiritual în care nu numai că ştii că nu este nevoie de violenţă ca să mănânci dar vrei să schimbi şi lumea. Cum se spune, veganismul nu este o religie, nu aştepţi să pice nimic din cer, trebuie să trăieşti, să munceşti, să studiezi, să fi activ.

11. Am scris o carte!

 Mi-a plăcut dintotdeauna să citesc dar din păcate a trebuit să muncesc mult, iar timpul pentru citit era extrem de puţin. Visam să devin IT-istă, să scriu repede la tastatură, să lucrez la birou. Nu s-au îndeplinit toate dar s-au întâmplat altele, care nu erau în plan. De exemplu: am găsit partenerul perfect, mai perfect decât plănuiam, am învățat să scriu repede la tastatură, cu diacritice şi am scris o carte. O carte despre veganism. Ce legătură are să scrii o carte cu veganismul? Nu pot să spun că se aplică în mod general, dar eu am scris o carte de când sunt vegană. O dorinţă, o plăcere, o scânteie, o muncă de echipă, mult timp liber dedicat cărţii şi toate alimentate de flacăra binelui, de energia spirituală a veganismului, de energia dată de superalimente şi de puterea dată de iubire. Şi spun acest lucru deoarece această carte va ajunge în multe locuri unde oamenii vor avea acces să o citească şi să îşi i-a notiţe despre alimente.

Nota bene

Dacă toată lumea are dreptul la o viaţă de calitate atunci toţi oamenii au dreptul la împlinire spirituală, împlinire care are loc mai ales după adoptarea unui stil de viaţă vegan.

Enikö Pal

Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

Înainte să fie o sărbătoare religioasă Crăciunul a fost o sărbătoare păgână definită prin practici violente. La romani sărbătoarea dura de pe 17 până pe 25 Decembrie, perioadă în care nimeni nu putea fi pedepsit pentru vătămare de persoane sau proprietăţi. Festivalul începea când era ales un „inamic al poporului” care să reprezinte răul. Fiecare comunitate opta pentru o victimă pe care o forţa să se desfete excesiv şi la finele spectacolului o ucideau. Festivalul includea sacrificii umane, intoxicaţii, desfrâu, violuri sau consumul de biscuiţi antropomorfi (în formă de figuri umane).

Sărbătoarea a fost convertită la creştinism dar acest aspect nu a avut succes şi în redefinirea practicilor violente, care au rămas valabile.

Crăciunul nu ar fi decât o mulare peste sărbătorile unor zei solari, creştinii alegând deliberat data pentru a facilita răspândirea credinţei în rândul populaţiilor păgâne. Primii creştini nu ştiau când s-a născut Iisus, pur şi simplu au asimilat festivalul solstiţiului revendicându-l drept sărbătoarea originilor lui Mesia. Multe dintre elementele sale atestă prezenţa unor reminiscente păgâne, cum ar fi folosirea pomului de Crăciun, o veche practică druidică.

Elementele sărbătorii s-au tot acumulat până în epoca contemporană.

Important este să cunoaştem istoria ca să nu fim spălaţi pe creier degeaba. Această sărbătoare este atât de populară încât nici nu se pune problema să schimbăm istoria acum, dar se pune problema să schimbăm tradiţiile violente în obiceiuri paşnice şi frumoase.

De Crăciun să fim mai buni!

Pentru unii Crăciunul este în întregime despre supradoză de mâncare nesănătoasă, abuz de alcool şi nimicirea ficatului. Totul se rezumă la uciderea a cât mai multor animale pentru ca să avem masa plină ca apoi să aruncăm la gunoi extra mega surplusul. Nu înţeleg exact de ce de sărbători încercăm să mâncăm până crăpăm. Şi cel mai bine ştiu asta cei care lucrează la spitale, când scot din oameni găleţi întregi de sarmale, prăjituri şi carne.

Ce înseamnă pentru mine Crăciunul

Dacă pentru majoritatea oamenilor această sărbătoare este despre agitaţie maximă şi cumpărături până în pragul leşinului, pentru mine este despre linişte, fapte bune, mâncare puţină dar rafinată, relaxare, gânduri curate, vizitarea familiei, vacanţă.

Şi cel mai frumos acum este că nu mai trebuie să particip la uciderea porcului. Acesta a fost unul dintre obiceiurile care m-au afectat enorm în toată copilăria. Astfel sufeream de disonanţă cognitivă, iubeam animalele dar totuşi le mâncam. Şi să nu credeţi că acest aspect nu îşi pune amprenta asupra comportamentului copilului ca viitor adult.

La începuturile acestei sărbători erau sacrificaţi oameni pentru diferite zeităţi, apoi animale erau folosite în acest scop, fiind sacrificate în cele mai groaznice şi chinuitoare moduri.

În prezent a spune că sacrificăm porcul de  Crăciun este greşit deoarece nu o mai facem pentru zei. Corect este să spunem că tăiem sau ucidem porcul de Crăciun, deoarece o facem numai din motivul de a-l mânca. O facem doar pentru stomac, pentru a mânca în exces nişte animale nevinovate care doreau să trăiască la fel de tare pe cât ne dorim şi noi.

Crăciunul nu ar trebui să includă fapte violente. De aceea şi din alte miliarde de motive, sunt vegană.

Crăciunul, dacă ar trebui să fie aşa cum îl promovăm, trebuie să îl simţim din suflet. De Crăciun să dăruim, să ajutăm, să fim mai buni, să ne bucurăm…de puţinele zile libere legale de la stat şi în care sunt închise toate magazinele. Cine le primeşte, deoarece cine nu le primeşte, are de salvat oameni ca să nu moară de la excesul de consum de animale preparate sub toate formele cât mai indigeste posibile.

Eu păstrez din Crăciun doar puţinele obiceiuri frumoase: cozonacul şi prăjiturile copilăriei, salamul de biscuţi şi ciocolata caldă cu aromă de poveste, mere coapte cu scorţişoară, sărmăluţele vegane cu smântână delicioasă, colindele care sună bine şi au versuri acceptabile. Aş accepta cu drag şi un şemineu lângă care să stau cu fiinţele( persoane şi animăluţe) dragi la o poveste de Crăciun.

Şi cel mai important este să fim mulţumiţi din adâncul sufletului şi acest lucru să se vadă pe zâmbetul nostru.

Enikö Pal

Cacao – știi ce este și de unde vine?

Cacao pulbere, unt de cacao, lichior de cacao

Cacao este denumirea semințelor produse de arborele de cacao, Theobroma cacao, care după uscare se macină sub formă de pulbere. Cacaua este un produs de export important a numeroase țări în curs de dezvoltare. Cacao este materia primă principală pentru obținerea de ciocolată. Denumirea de cacao provine din limba aztecă cacahuatl, denumire care a fost preluată de spanioli.

În Puerto Escondido Honduras, America Centrală descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii 1100 î.Hr., substanța fiind un extract din semințe de cacao care se folosea la producerea unor băuturi alcoolice. Aztecii cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli îi descoperă repede valoarea, ei găsind 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile de cacao în colonii.

Din fericire tot mai multă cacao este certificată FAIR TRADE, un program de comerţ echitabil prin care se asigură sustenabilitatea socială, economică şi faţă de mediu. Acest model de comerţ este conceput pentru a crea venituri durabile pentru fermieri şi familiile lor. Din ce în ce mai multe companii se alătură  acestui program, cumpărând cacao fair trade pentru produsele lor pe bază de cacao. Dar o ciocolată cu lapte, chiar dacă are sigla FAIR TRADE cocoa, pentru mine, o persoană care înţelege ce anume citeşte pe lista de ingrediente, este o ciocolată extrem de amară, plină de violenţă şi durere. Desigur şi foarte nesănătoasă.

Cacao ieftină, sub formă de ciocolată, unt de cacao, boabe, pulbere, are şanse mari să provină de la plantaţii unde muncitorii sunt exploataţi. Din nefericire chiar studii recente arată faptul că oamenii încă sunt exploataţi la fermele de cacao, inclusiv copiii. Iar procentul sclavagismului de pe plantaţii încă este foarte mare conform declaraţiilor din Septembrie 2019 ale autorităţilor competente.

Ideea este că trebuie să înţelegem şi să acceptăm că nu este nedrept să ne bucurăm de ciocolată chiar dacă arborii de cacao nu cresc în ţara noastră dar trebuie să plătim preţul corect pentru această minune numită cacao. Şi să ne gândim la viitor prin abordarea metodelor sustenabile.

De ce trebuie să plătim un preţ corect pentru cacao ne explică şi Carol Off, autorul cărţii Bitter Chocolate: Investigating The Dark Side of the World’s Most Seductive Sweet. Plătind preţul corect fermierii vor angaja oameni adulţi la plantaţii, cărora le vor oferi un salariu decent ca să îşi poată întreţine copii.

Trebuie să ne pese! Nu avem dreptul să îi exploatăm pe alţii, nici oameni, nici alte animale.

Cui nu îi place ciocolata? Atunci de ce distrugem această minunată planetă? Deocamdată este singura planetă pe care suntem siguri că există cacao.

De ce ne place ciocolata? Deoarece ciocolata de bună calitate conţine multă cacao.

Studiile arată că ciocolata ne afectează emoţiile şi dispoziţia prin creşterea nivelului de serotonină, ceea ce explică pofta de ciocolată în momentele de melancolie. Tot în acest scop acționează şi un neurotransmiţător denumit teobromină, un stimulant moderat utilizat uneori în tratarea depresiei. De asemenea eliberează compusul anandamidă, un neurotransmițător cu efect antidepresiv, antipsihotic și anxiolitic, care produce emoţii euforice de mulţumire şi relaxare.

Cacao poate îmbunătăţi sănătatea inimii, scade nivelul stresului şi inflamaţia, acestea fiind doar o parte din avantajele pentru corp. Consumul de cacao eliberează în creier anandamidă, endorfine, feniletilamină şi serotonină, toate acestea oferind organismului stare de bine.

Cacaua crudă combate oboseala datorită conținutului ridicat de magneziu (65% din DZR la 100g produs), un mineral implicat în activarea a peste 300 de enzime necesare proceselor metabolice. Ajută la ținerea sub control a glicemiei, îmbunătățind metabolismul glucozei și echilibrând nivelul de zahăr din organism, glicemie pe care cu toţii trebuie să o ţinem sub control, nu doar diabeticii. Crește densitatea osoasă, fiind recomandate persoanelor care suferă de osteoporoză, luptă împotriva îmbătrânirii premature prin conținutul de polifenoli şi protejează inima, fiind bogată în antioxidanți care protejează celulele și îmbunătățesc circulația sângelui.

Din punct de vedere nutriţional cacao crudă este o adevărată comoară. Cacaua conţine vitaminele B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B9 (acid folic), C si E; minerale precum magneziu, mangan, fier, cupru, fosfor, zinc, potasiu, calciu. Mai conţine şi antioxidanți (flavonoide – catechină, epicatechină, procianide), aminoacizi (serotonină, triptofan, dopamină, anandamină, PEA – element chimic care crește secreția de adrenalină), proteine şi fibre.

Cacaua este considerat un dar al zeilor.

Eu consum cacao sub forma netratată termic, cacao raw. Din depozitul meu magic cu superalimente nu lipseşte cacaua sub forma de pudră, nibs, boabe, unt de cacao, lichior de cacao şi minunatul nibs cu yacon de care m-am îndrăgostit de la prima gustare.

P.S. Nu uitaţi sloganul, să fim fericiţi dar niciodată pe suferinţa altora!

Enikö Pal