Legat de carne sau „principala sursă de proteine animale“, după expresia preferată a multora, s-ar putea discuta enorm. Şi, poate că, nu întâmplător, căci aici este esenţialul punct de pornire al periplului nostru prin ,,universul Alimentaţiei Naturale“ – în fapt, punctul nodal în jurul căruia gravitează orice discuţie legată de hrana naturală a omului. Primul pas în redescoperirea acestui mod natural de nutriţie tocmai acest aspect primordial îl implică: renunţarea la carne, adică evitarea „sacrificării“ animalelor, deci, mai simplu şi limpede spus – oprirea uciderii unor fiinţe vii, aflate, asemenea organismului uman, pe propriul lor drum de experienţă şi Viaţă, cu senzaţii şi trăiri reale. Pentru marea majoritate a oamenilor, revenirea la o hrană naturală, sănătoasă, implică reamintirea sensului acestui simplu gest alimentar: acela de a introduce reflex „concentratul de proteine“, adică bucata de carne. Privind flămânzi friptura, deseori se uită viaţa ce a animat cu foarte puţin timp în urmă şi acea bucată ,,gustoasă“ şi „nutritivă“.

Se uită că, indiferent de circumstanţe (exceptând, evident, situaţiile extreme, de „legitimă apărare“), luarea vieţii unei fiinţe, chiar inferioare pe scara evolutivă, se cheamă tot crimă, şi NU sacrificiu (adică „oficiu sacru“ sau „sacră facere”, dat de nevoia absolută la subzistenţă, aşa cum se întâmpla odată – ceea ce, în prezent, omului modern, înconjurat de o multitudine de facilităţi de vieţuire, şi, în curs de spiritualizare, acest sacrificiu al regnului animal i-a devenit absolut inutil şi gratuit).

A venit vremea unei veritabile regăsiri a speciei umane prin Redescoperirea adevăratului OM, aflat în armonie cu întreaga Natură. Căci, în ultimă instanţă, omul nu poate stăpâni Natura – subordonare ce creează automat deficite şi dezechilibre, deja clar perceptibile astăzi, acesta fiind „obligat“ să colaboreze cu ea, printr-o reală armonizare, în vederea realizării dezvoltării sale, atât la nivel de specie, cât şi individual. Această abordare, mai degrabă filozofică, legată de consumul de carne, are rostul său în economia lucrării, căci nu putem vorbi de dezvoltarea ştiinţei, a evoluţiei materiale şi spirituale umane, fără o Nouă Atitudine faţă de tot ceea ce ne înconjoară – un nou mod de a Privi Lucrurile. Atâta timp cât vom continua să căutăm să subjugăm şi să dominăm natura, să profităm continuu de pe urma ei, să folosim minunatele şi utilele descoperiri tehnologice în scopuri ce promovează plăcerea în dauna sănătăţii, să vedem în regnul animal doar „surse de proteine de calitate superioară“ şi materie primă pentru sucurile digestive – OM-ul real nu se va putea exprima cu adevărat, în Adevăr.

Acesta nu-şi va putea dezvolta la modul real, calităţile umane, promovate prin integritate şi responsabilitate individuală.

Tratat pentru alimentaţia naturală a omului

A venit timpul să renunţăm la consumul de animale şi lapte în favoarea sănătăţii noastre, bunăstării planetei şi un viitor mai puţin sumbru. A venit timpul să ne pese! A venit timpul să învăţăm că alimentaţia omului nu trebuie să conţină vărsare de sânge. Carnea unui animal înseamnă crimă, indiferent în spatele căror tradiţii vrem să ne ascundem. Carnea unui animal însemnă boală pentru om.

Pal Enikö

Autor, specialist nutriţie şi fitoterapie