Stresul nervos puternic ar poate să fie un declanșator  al dezvoltării diabetului. Au fost efectuate studii care au arătat că în perioada de criză socio-economică numărul de noi diabetici a crescut brusc. Oamenii au pierdut afaceri, au rămas fără muncă și bani, au suferit un stres imens. În alte cazuri s-a dovedit că boala s-a dezvoltat după moartea unei persoane dragi, un incendiu în casă sau alte situații stresante severe.

O alta cauză dovedită a declanşării diabetului este alimentaţia nesănătoasă pe termen lung. Laptele de origine animală, carnea şi orice preparat din carne, oul, brânzeturile sunt alimente nesănătoase prezente în fiecare zi în alimentaţia oamenilor care nu sunt interesaţi de efectele pe termen lung ale alimentelor ce le consumă. Celulele ajung sa fie umplute cu grăsimi iar insulina nu mai mai poate pătrunde prin membrana celulară în celulă. Glucidele nu vor mai fi metabolizate corespunzător.

Stresul si diabetul

Anxietatea determină creierul să elibereze cortizol din glandele suprarenale.

Următoarea etapă este producția de zahăr din sânge (glicogeneză), ceea ce duce la creșterea glicemiei serice (hiperglicemie). În această condiție, resursele energetice ale organismului sunt eliberate și, în mod normal, sunt utilizate pentru o îmbunătățire a activității musculare.

Este firesc pentru noi să experimentăm stresul când ne confruntăm cu situații critice – aceasta este o modalitate rațională de a folosi rezervele organismului. Dar dacă anxietatea și neliniștea te cuprind zilnic sau de mai multe ori pe zi, acest aspect va avea consecinţe.

Nivelul de zahăr crește constant, ceea ce implică eliberarea insulinei în cantități excesive (hiperinsulinemie). După aceea organismul returnează glucoza înapoi în celule. Insulina hormonală trimite organismului un semnal pentru stocarea grăsimilor. Acțiunea acestui mecanism se poate aminti sub denumirea de „acaparare a stresului”. De fapt, de multe ori problemele psihologice stau la baza multor simptome și boli.

Evident, cel mai bun mod este să aveți grijă atât de bunăstarea psihologică, cât și de cea fizică prin alimentaţie şi sport. Alimentaţia, somnul (lipsa) și stresul (în exces) sunt principalii factori care ne afectează sănătatea.

Cum gestionăm glicemia

Un prim factor pentru a normaliza glicemia (principalul aspect în tratamentul diabetului): trebuie să mâncați corect, să țineți o evidență a carbohidraților, să îi distribuiți pentru șase mese. În general, trebuie să vă schimbați stilul de viață.

Al doilea factor, fără de care este imposibil de tratat eficient, este controlul glicemiei. Dacă indicatorii de glucoză sunt ca la o persoană sănătoasă (70mg-100mg/dl pe stomacul gol și nu mai mult de  140mg/dl la două ore după masă), complicațiile nu se vor dezvolta. Mai mult: diabetul în acest caz devine nu o boală, ci un stil de viață.

Studii recente arată că la un pacient la clinică, înainte de operație, glicemia poate crește până la peste 200mg/dl. Pacienții care sunt supuși la fluctuații constante ale zahărului au un risc de trei ori de a dezvolta complicații grave. Deoarece fluctuațiile bruște și violente pot perturba metabolismul țesutului. Stresul sanguin scade semnificativ după starea de stres, dar uneori apar daune ireversibile pentru organe.

Un diabetic tipic 2 are o combinație între rezistența la insulină și disfuncția celulelor beta. Un rol semnificativ în dezvoltarea hiperglicemiei acute îl au catecolaminele, cortizolul, hormonul de creștere și mai multe citokine. Interacțiunea lor duce la producerea excesivă de glucoză în ficat și, adesea, la o rezistență temporară la insulină. Un studiu recent arată, de asemenea, că predispoziția ereditară joacă un rol important în dezvoltarea hiperglicemiei induse de stres. Mutația în regiunea promotor a proteinei mitocondriale UCP2 este strâns asociată cu nivelurile ridicate de zahăr.

Stresul cronic

Stresul face parte din viața de zi cu zi și este într-o oarecare măsură utilă pentru îmbunătățirea activității fizice și mentale. Într-o situație acută de stres, de exemplu, hormonii sunt eliberați înainte de un examen, interviu sau alte situații dificile. Ca urmare, îmbunătățește temporar răspunsul imun, crește concentrațiile de glucoză și crește secreția diferiților hormoni – adrenalină, norepinefrină și cortizol. Hiperglicemia apare doar pe termen scurt și oferă un efect stimulator temporar.

Când organismul resimte din când în când stres acut, are un efect pozitiv asupra sănătății. Astfel de situații stresante durează de obicei de la câteva minute la câteva ore și reprezintă un răspuns normal la probleme psihice sau fizice. Cu toate acestea, dacă organismul nu este în măsură să se recupereze activ în perioadele de repaus, riscul de hiperglicemie severă și greu de controlat este crescut.

Cu stresul cronic, organismul este într-o pregătire constantă, ceea ce afectează negativ metabolismul hormonal și contribuie la dezvoltarea diferitelor boli. Sarcina constantă de stres face ca reacțiile de mai sus în corp să funcționeze fără probleme. Acțiunea constantă a cortizolului nu numai că crește secreția de insulină, dar reduce și fluxul de sânge la toate organele, crește tensiunea arterială pentru o lungă perioadă de timp și inhibă răspunsul imun celular. În plus, nivelurile ridicate de cortizol contribuie la formarea tumorilor și, prin urmare, sunt asociate cu un risc de cancer.

Prevenirea hiperglicemiei stresante

Crizele hiperglicemice datorate experienței emoționale și complicațiilor asociate (infarct miocardic) pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos, alimentaţie, sport, accentul pus pe sănătatea psiho-emoţională. Dacă glicemia crește brusc, este necesar să acționați conform algoritmului de tratament elaborat de medic.

Ce este starea de stres?

În termeni științifici, stresul este starea emoțională manifestată atunci când simțim că nu putem suporta presiunea. Se știe că sub stres, organismul reacționează suficient de rapid la eliberarea hormonilor, care oferă accesul celulelor la energia stocată – glucoză și grăsimi, ca urmare a reducerii pericolului pentru organism. O astfel de afecțiune ar trebui considerată o reacție fiziologică instinctivă la presupuse amenințări. În timp, stresul fizic sau psihic poate afecta negativ starea mentală, determinând dezvoltarea depresiei sau a altor probleme de sănătate mintală.

Cum afectează stresul diabetul

La persoanele cu diabet, organismul nu răspunde la insulină, un hormon care elimină zahărul din sânge și ajută glucoza să intre în celule, unde poate fi folosit sau depozitat pentru energie. Gestionarea diabetului cu exerciții fizice, alimentație și medicamente menține glicemia sub control, dar stresul poate provoca creșterea glicemiei.

Stresul este răspunsul normal al corpului dumneavoastră la pericol. Când simțiți stres, corpul dvs. reacționează, oferind o încărcare rapidă de energie din zahăr, ceea ce vă permite să „luptați” și să ieșiți din pericol. Glicemia fiecărei persoane crește atunci când este sub stres, dar dacă aveți diabet zaharat, este mai dificil pentru organismul dvs. să normalizeze glicemia.

Stresul nu este atât de rău pentru organism. Puțin stres vă poate ajuta să folosiți energie și să vă îmbunătățiți intervalul de atenție. Dar prea mult stres și diabet pot fi o combinație proastă. Acesta este motivul pentru care managementul stresului este o parte importantă a managementului diabetului.

Diabet zaharat

Dacă aveți diabet, primul pas în gestionarea stresului este să nu lăsați stresul să vă distragă atenția de la propria persoană. Continuați să vă verificați glicemia, țineți pasul cu diabetul și vizitați un medic care ţine pasul cu noutăţile zilnice din lumea medicală şi medicina alternativă. Trebuie să identificați sursa de stres, astfel încât să puteți începe să le abordați într-un mod pozitiv.

Iată câteva sugestii:

• Antrenează-te mai mult. Creșterea cantității de exerciții pe care le obțineți este o modalitate excelentă de a arde stresul. Exercițiile fizice vă pot ajuta, de asemenea, să atingeți sau să mențineți o greutate sănătoasă și să vă gestionați glicemia. Dacă sunteți capabili, încercați să vă ridicați antrenamentele la minim 30 de minute pe zi.
• Mănâncă bine. Menținerea nutriției corespunzătoare este esenţială şi vitală să vă controlați glicemia. Trebuie să vă asigurați că mâncați alimente potrivite, astfel încât să aveți energie pentru a combate stresul.
• Îmbunătățește-ți stilul de viaţă. Încercați să înlocuiți gândurile negative cu gândurile pozitive, reducând astfel declanșatorii de stres. Învață să îți gestionezi timpul și să faci din tine o prioritate.
• Aflați tehnici de gestionare a stresului. Exercițiile de respirație, meditații și relaxare sunt metode pe care oamenii le-au găsit pentru a face față stresului. Practicați activități anti-stres care funcționează pentru dvs.
• Obțineți sprijin. A avea o boală cronică precum diabetul este stresul în sine. Vorbeşte cu prietenii si familia despre sentimentele tale.

Diabetul zaharat necesită atenție constantă. Una dintre cele mai bune chei pentru gestionarea stresului cu diabet este educația. Cu cât știți mai multe despre diabet și modul în care stresul vă afectează glicemia, cu atât veți menține atât stresul, cât și diabetul.

În procesul de metabolizare a carbohidraților, sunt implicate multe elemente ale sistemului corpului. Acestea includ sistemul nervos simpatic (SONS), pancreasul, hipofiza, glandele suprarenale, hipotalamusul. Există o reglare a metabolismului glucidelor, în care toate organele primesc un nivel optim de energie.

În stare de stres, hormonii produși de glandele suprarenale sunt adrenalina, cortizol, norepinefrina. Cortizolul accelerează producția de glucoză de către ficat și încetinește absorbția țesutului. Sub stres, cantitatea crește semnificativ.

O cantitate normală de cortizol ajută la menținerea tensiunii arteriale normale, promovează vindecarea rănilor și reglează sistemul imunitar. Eliberarea prelungită a acestuia în exces afectează negativ organismul. Zahărul și presiunea cresc, masa musculară scade,  are loc şi perturbarea glandei tiroide.

Adrenalina, la rândul său, accelerează descompunerea glicogenului iar norepinefrina a grăsimii. Sub stres, toate procesele de formare a glucozei în ficat sunt accelerate. Defalcarea glicogenului este, de asemenea, accelerată, nivelul insulinei crește. Sub influența stresului, radicalii liberi distrug receptorii hormonali și, ca urmare, procesele metabolice nu reușesc să funcţioneze optim.

Insulina și adrenalina sunt hormoni cu efect opus. Sub influența primului, glucoza este transformată în glicogen. La rândul său, se acumulează în ficat. Sub influența celui de-al doilea hormon, glicogenul este descompus și transformat în glucoză. Cu alte cuvinte, adrenalina perturbă insulina.

Punctul cheie în dezvoltarea diabetului insulino-dependent este moartea celulelor insulare pancreatice. Un rol important îl joacă predispoziția ereditară şi alimentaţia nesănătoasă din generaţie în generaţie.

Stresul pe termen lung afectează nu numai nivelul glicemiei. De asemenea, se dezvoltă boli gastro-intestinale (ulcere, gastrită), angină pectorală, hipertensiune arterială și o serie de boli autoimune. Cercetările oamenilor de știință dovedesc conexiunea emoțiilor negative cu formarea tumorilor.

O modalitate eficientă de a neutraliza hormonii stresului este activitatea fizică. Acest lucru se datorează faptului că cortizolul și adrenalina sunt produse de organism special pentru aceste scopuri. Sarcinile nu trebuie să fie debilitante. Suficient de mers într-un ritm moderat timp de 45 de minute. În acest timp, hormonii vor reveni la normal.

Există, de asemenea, alte abordări pentru calmarea stresului. Una din tactica comportamentului este eliberarea emoțiilor. Un pacient cu diabet trebuie să ducă un stil de viață activ, să evite pasivitatea și disperarea. Aproape toate tipurile de activitate fizică reduc glicemia și, în același timp, reduc stresul, ajută la depășirea stresului.

Procedurile fizioterapeutice sunt utilizate pentru ameliorarea stresului. Cele mai populare sunt curenții pulsativi, acupunctura, dușul circular. Acestea ajută la reducerea producției de cortizol, adrenalină, norepinefrină.

Este important să nu vă concentrați asupra problemei ci a sentimentelor voastre. Dacă situația nu poate fi schimbată, trebuie să vă orientați atenția către ceva pozitiv sau ceva care provoacă emoții plăcute. De asemenea, este necesar să selectați literatură și filme care nu creează tensiune și emoție negativă. Merită să renunțaţi la știri și la alte emisiuni de televiziune stresante. Este mai bine să vă petreceţi timpul liber cu spectacole de comedie, comedii, cărți interesante, în preajma animalelor.

Tratează diabetul

Una dintre cele mai importante condiții pentru sănătatea umană este nivelul glicemiei în limite normale. Mâncarea este singurul furnizor de glucoză din organism. Sângele îl transportă prin toate sistemele.

Glucoza este un element cheie în procesul de saturare a celulelor cu energie, atât la bărbați, cât și la femei. Cu toate acestea, celulele umane nu pot metaboliza zahărul necesar fără insulină, un hormon produs de pancreas.

Standarde general acceptate

Glicemia este aceeași pentru toți oamenii, atât bărbații, cât și femeile. Cu toate acestea, la femeile gravide, norma este oarecum diferită.

Motive pentru creşterea glicemiei:

• consumul de alimente cu o mulțime de carbohidrați simpli;
• activitate fizică slabă sau absență completă a acesteia;
• consumul de cantități excesive de băuturi alcoolice;
• stresul și tulburările sistemului nervos.
• sindromul premenstrual este, de asemenea, pe lista cauzelor de glucoză ridicată în organism.

Controlul stresului

Nu este realist să prevenim complet șocurile emoționale. Dar minimizarea stresului, eliminând astfel factorul declanșator în formarea diabetului, este în întregime posibilă. Metodele de calmare a stresului includ tehnici fiziologice și psihologice. Menținerea unui mod activ de viață, a activității fizice sănătoase, capacitatea de a face față emoțiilor și a le „elibera”, în loc să le acumuleze, ajută la combaterea factorilor impactului negativ al situațiilor stresante.

Orice formă de activitate fizică ajută să facă față stresului într-un mod mai eficient. Pentru persoanele care au deja diabet și cei care au un risc ridicat de premise pentru dezvoltarea bolii, este important să menținem un ritm de viață sănătos și să cultivăm o perspectivă optimistă asupra lumii. O astfel de poziție în viață va ajuta diabeticii să netezească peste simptomele negative ale bolii și să minimizeze probabilitatea de complicații. Pentru cei cu risc, acest lucru va ajuta la prevenirea apariției bolii. În orice caz, un astfel de stil de viață va fi util oricărei persoane care are legătură conștientă cu sănătatea lor.

Motive pentru o creștere semnificativă a glucozei

Cauzele pot fi de natură patologică și fiziologică.

Fiziologie

Eliberarea în sânge a unor cantități mari de glucoză poate apărea în următoarele cazuri:

– În timpul pregătirii fizice și a muncii grele;

– Când se consumă alimente bogate în carbohidrați simpli;

– În timpul unei activități mentale îndelungate;

– Din cauza malnutriției;

– Stresul sever, frică;

În același timp, fenomenul nu prezintă un pericol mare pentru o persoană, iar atunci când cauza în sine este eliminată, cantitatea de zahăr este normalizată fără mijloace auxiliare.

Cauze patologice (cu excepția diabetului)

Glicemia crescută se poate datora tulburărilor din organism care necesită tratament. Printre cele mai frecvente:

– Durere șoc, durere severă;

– Un atac de epilepsie;

– Infecţii

– Dereglări hormonale;

– Leziuni traumatice ale pielii, mușchilor și oaselor;

– Leziuni ale creierului;

– Boli de ficat

– Accident vascular cerebral, atac de cord.

– Prediabet

Dezvoltarea diabetului începe întotdeauna cu așa-numita stare prediabetică, caracterizată prin hiperglicemie și metabolizarea carbohidraților afectată.

Chiar dacă regimul este respectat pe deplin, un fenomen negativ asupra controlului glicemiei poate apărea și din mai multe alte motive:

– Lipsa activității fizice;

– Apariția altor patologii și infecții;

– Boala pancreatică;

– Depresia și stresul;

– Postul sau supraalimentarea;

– Obiceiuri proaste;

– Administrare de medicamente;

– Tulburări ale ficatului.

După tipul de expunere, medicamentele auxiliare pentru controlul glicemiei pot fi împărțite în trei grupe de actiune:

• Stimularea producției de insulină
• Îmbunătățirea sensibilității la hormon
• Care inhibă zahărul

Doar un medic calificat poate selecta medicamente, deoarece atunci când sunt luate împreună și cu încălcarea dozelor, acestea pot provoca hipoglicemie. În plus, au propriile efecte secundare.

Dacă hiperglicemia este o consecință a dezvoltării altor patologii însoțitoare în organism, acestea necesită, de asemenea, un anumit tratament.

Metode populare

Un efect terapeutic bun poate avea rețete din medicina alternativa. Cu toate acestea, ele trebuie selectate cu mare atenție. De asemenea, este important ca utilizarea lor să fie aprobată de medicul curant.

Sunt cunoscute multe mijloace eficiente și sigure.

Frunza de dafin: pentru fiecare zece foi, pregătiți 250 de mililitri de apă clocotită, închideți amestecul cu un capac pentru o zi. Luați 50 de mililitri de perfuzie de patru ori pe zi înainte de masă.

Turmeric (curcuma): amestecați o lingură de condiment cu un pahar cu apă caldă. Se bea acest amestec de două ori pe zi: dimineața și seara. Băutura numită turmeric latte este o variantă delicioasă de suplimentare cu turmeric şi poate înlocui chiar şi cafeaua.

Diabeticii se vindecă mai greu

Stresul nervos are un efect negativ asupra mai multor factori concomitenți, de exemplu, scade dramatic imunitatea. Sub stres, organismul își mobilizează toate funcțiile, reducând diverși factori secundari, ca să spunem așa, se concentrează asupra principalului lucru, deoarece bunăstarea și chiar viața pot depinde de acest lucru.

Sub stres, eliberarea de insulină, activitatea tractului digestiv, comportamentul sexual și alimentația sunt suprimate. Datorită funcției anabolice a insulinei, stimularea sistemului nervos simpatic inhibă secreția de insulină, în timp ce glandele parasimpatice stimulează secreția de insulină.

Prin urmare, atunci când corpul nostru intră într-o stare de stres, există pe de o parte o inhibare reflexă a secreției de insulină bazală și o creștere a eliberării de zaharuri din depozit, pe de altă parte – rezultatul este dezvoltarea unei stări hiperglicemice și deficiență de insulină.

În mod natural, inhibitorii secreției de insulină sunt substanțe care sunt activate de sistemul simpatic: somatostatină, hormoni hipofizari (ACTH, GR, TSH, prolactină, vasopresină), cortizol, tiroxină, prostaglandine, adrenalină, norepinefrină, serotonină.

Cortizolul inhibă de asemenea enzimele gluconeogenezei, îmbunătățește acțiunea adrenalinei și glucagonului asupra ficatului și stimulează proteoliza musculară. În general, nivelul insulinei circulante scade, iar efectele sale anabolice se pierd, ceea ce duce la creșterea lipolizei, producția de glucoză datorată oxidării grăsimilor și dependenței producției de glucoză de aminoacizi.

Pancreasul eliberează glucagon, care favorizează descompunerea glicogenului în glucoză în ficat. Stresul regulat scade sensibilitatea la insulină. Sub stres, energia este eliberată în fluxul sanguin și, prin urmare, calea de stocare a energiei este închisă.

Aceasta înseamnă că celulele închid porțile pentru a primi energie și, în consecință, crește rezistența la insulină. De asemenea, din moment ce stresul cronic crește glicemia și provoacă hiperinsulinemie și, în final, duce la rezistența la insulină și scade sensibilitatea la insulină.

Important: gândiți-vă la asta. Când ești stresat, vrei să mănânci ceva gras, bogat în calorii. De asemenea, este puțin probabil să mergeți la o plimbare lungă atunci când sunteți plin de probleme urgente, termenul limită se apropie, etc.

Cortizolul

Cortizolul este o armă cu două tăișuri. Eliberarea excesivă sau prelungită a acestui hormon supără echilibrul în organism.

Un nivel normal de cortizol ajută la vindecarea rănilor, la reducerea inflamațiilor și a reacțiilor alergice, dar depășirea unui nivel normal de cortizol va provoca efectul opus. Nivelurile cronice crescute de cortizol, din cauza stresului psihologic și / sau fiziologic, sunt o chestiune complet diferită și dăunătoare necondiționat sănătății.

Consecințele excesului de cortizol în sistemul nostru sunt hipertensiunea arterială, scăderea țesutului muscular, scăderea densității osoase, hiperglicemie, creșterea grăsimii abdominale, scăderea imunității și funcția tiroidiană suprimată.

În primele etape ale stresului sau în timpul stresului acut, eliberarea de TSH (hormonul care eliberează tirotropina hipotalamusului) crește, ceea ce duce la o creștere a TSH a glandei hipofizare și la o creștere a activității tiroidiene. În cazul stresului prelungit, activitatea acestui sistem este suprimată de o creștere prelungită a nivelului de glucocorticoizi.

Acest lucru poate duce la mari probleme, cum ar fi colesterolul ridicat, diabetul, atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Tot ceea ce provoacă o creștere cronică a cortizolului provoacă boli cronice.

Cortizolul este cunoscut că crește pofta de mâncare și poate stimula poftele pentru alimentele zaharoase și grase. Totuși, pe măsură ce glanda suprarenală este epuizată din cauza stresului cronic, nivelul glicemiei poate scădea sub normal. În încercarea de a face față acestei reduceri a zahărului, o persoană poate dezvolta pofta de ceva care crește rapid glicemia. Foarte des, persoanele stresate pot mânca necontrolat.

Dacă stresul a progresat în stadiul cronic, supraalimentarea constantă duce la supraponderale și la hiperinsulinemie și rezistență la insulină.

Drept urmare, o cantitate semnificativ mai mare decât cea obișnuită de insulină intră în fluxul sanguin. Pancreasul care a secretat o astfel de cantitate de insulină este într-o stare de „șoc”. În prezența altor factori de risc, acest lucru poate fi suficient pentru dezvoltarea diabetului.

Psihologia stresului

Libertatea emoțională, capacitatea de a vă arunca, a-ți oferi emoțiile în lumea exterioară și a nu le acumula în tine este principalul element al luptei psihologice împotriva stresului.

Când spun că unii oameni mănâncă mai puțin în timpul stresului, în timp ce alții mănâncă mai mult decât de obicei, concluzia sugerează: „În timpul stresului foarte sever asociat cu o amenințare la viață, când o persoană se pregătește pentru șocuri extreme, dureri severe etc., nevoia de hrană dispare.

Corpul, chiar dacă îi este foarte foame, trece la sarcina mai importantă – „salvați!” . Este inutil să convingi un soldat să mănânce înainte de luptă. În schimb, stresul moderat, care nu este asociat cu o amenințare la adresa vieții, dar constant, contribuie la glutonie. Lucrurile încep să se lege.

În condiții de stres, este posibil să nu aveți grijă să monitorizați actualitatea nutriției și a injecțiilor de insulină. Poate că mănânci alte alimente pentru că ești suprasolicitat și nu găsești timp pentru a-ți pregăti preparatele obișnuite. Unii consumă mai multe zaharuri și alcool pentru a avea puterea de a supraviețui perioadelor de stres.

În vremurile noastre majoritatea factorilor sunt considerați stresanți: stres la muncă, un vecin neplăcut, trafic periculos pe drumuri, stresul generează eliberare de glucide. Prin urmare, zahărul suplimentar eliberat de răspunsul la stres rămâne neutilizat.

Stresul face parte din viața de zi cu zi a fiecărei persoane. Chiar și evenimente plăcute, cum ar fi promoțiile, găsirea unei locuinţe de închiriat, revolta faţă de o lume necinstită pot fi stresante. De fapt, a trăi înseamnă a fi stresat. Dar ceea ce determină cu adevărat nivelul nostru de stres este modul în care reacționăm la schimbările și încercările vieții.

Factorii de stres sunt de obicei evenimente externe, deși uneori propriile noastre gânduri pot fi provocatoare de stres; în ceea ce privește stresul în sine, este întotdeauna un eveniment intern.

Efecte ale stresului

Hormonii de stres cresc glicemia

De ce reducerea stresului scade nivelul de zahăr? Mai mulți factori acționează aici. În primul rând, atunci când sunteți încordat, organismul produce hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, pentru a vă ajuta să răspundeți la pericol. Acești hormoni cresc ritmul cardiac și respirația și, de asemenea, direcționează glucoza către sânge pentru a da energia necesară mușchilor. Rezultatul este o creștere a glicemiei.

Stresul promovează rezistența la insulină

Diabetul în sine este deja neplăcut, dar hormonii de stres îngreunează pancreasul să facă insulină, care este necesară pentru eliminarea glucozei din sânge. Unii dintre acești hormoni contribuie, de asemenea, la rezistența la insulină.

Stresul duce la creșterea în greutate

Motivul principal pentru a face față stresului cronic este că cortizolul crește pofta de mâncare. Dacă este mai simplu, stresul te face să mănânci mai mult. Stresul stimulează, de asemenea, celulele din stomac să acumuleze grăsime. Anume, excesul de grăsime din această zonă crește riscul unui atac de cord.

Practicând regulat metode de relaxare, veți scădea nivelul hormonilor de stres și puteți opri această conexiune. De asemenea, vă va ajuta să finalizați sarcinile legate de controlul nutriției și de exerciții fizice. Când ești stresat, vrei să mănânci ceva gras, bogat în calorii. De asemenea, este puțin probabil să mergeți la o plimbare lungă atunci când sunteți plin de probleme urgente, termenul limită se apropie, etc. Când înveți să te relaxezi, poți face pasul înapoi și să vezi întreaga imagine și să-ți dai seama de adevăratele tale priorități, inclusiv asistența medicală la nevoie.

În plus, controlul stresului ajută la evitarea problemelor emoționale asociate cu un control slab al glicemiei, inclusiv depresia și frica.

Alimente care ajută la gestionarea stresului

Acestea vor alina anxietatea și vor reduce conținutul cortizolului (hormonul de stres din sânge). Mulți oameni cred că stresul este o scuză pentru o vreme pentru a uita de alimentația sănătoasă. Dar data viitoare când rămâneți încântați înainte de examenul viitoare sau o întâlnire importantă la locul de muncă cu o bucată de tort, nu uitați că mâncarea „de gunoi”(foarte nesănătoasă) nu vă va ajuta să faceți față tensiunii nervoase.

Alimente care vă vor oferi un nivel stabil de zahăr în sânge, vor reduce anxietatea și vor crește conținutul de dopamină – un hormon care provoacă o senzație de plăcere, sunt:

• Ciocolata amară

Ciocolata neagră se crede că poate să scadă nivelurile de cortizol, hormonul stresului. În același timp, crește conținutul de serotonină. Dar este important să ne amintim că nu orice tip de ciocolată are astfel de proprietăți miraculoase. Dacă doriți să obțineți beneficiul maxim, alegeți ciocolata fără aditivi și cu o cantitate minimă de zahăr.

Cea mai sănătoasă şi delicioasă variantă este miezul de boabe de cacao crude îndulcite cu sirop de yacon. https://www.crudsisanatos.bio/cacao-criollo-miez-cu-yacon?search=yacon

• Salate de legume

Dacă aveți un termen limită sau negocieri importante, pregătiți o salată. Acidul folic din legume ameliorează simptomele depresiei și calmează organismul. Cert este că favorizează formarea dopaminei, un hormon care este direct responsabil de emoții. Broccoli, sparanghel și varza de Bruxelles sunt cele mai bogate în această substanță.

• Afine

Toată lumea știe că afine sunt esențiale pentru ochi. Dar acest lucru nu se termină cu proprietățile sale utile. Această boabă este bogată în antioxidanți care protejează celulele de efectele nocive ale radicalilor liberi care provoacă îmbătrânirea prematură. Prin urmare, afinele consolidează sistemul imunitar, iar un corp sănătos face față stresului mult mai bine.

Superalimente care sunt şi suplimente pentru diabetici:

• Mormondica charantia*castravete amar
• Schinduf *stimuleaza secretia de insulina
• Scortişoară
• Vitamina C naturală
• Aloe vera, suc şi pulbere
• Pulbere de Amla
• Pulbere de Moringa*controleaza nivelul zahărului din sânge şi poate vindeca diabetul de tip 2
• Cuişoare, inclusiv ulei de uz intern în caz că îl suportaţi
• Garcinia Cambogia
• Silimarina din Armurariu*scade rezistenţa la insulina
• Gymnema Sylvestre*supranumita şi sugar destroyer, scade nivelul zahărului , creşte nivelul secreţiei de insulina
• Ghimbir
• Ceai verde
• Magneziu

Ce nu mai mâncăm

De fapt cheia succesului în multe tratamente este în ceea ce scoatem din alimentaţie.

• Lapte de origine animală, unul din factorii care cauzează diabet şi un aliment principal care menţine haosul glicemiei în diabet. Laptele este lichid matern destinat puilor până la înţărcare. Laptele altor specii cauzează oamenilor ravagii hormonale. Diabetul se poate declanşa cu uşurinţă şi datorită dereglărilor unor hormoni.
• Lactate de origine animală, concentrat din lapte animal,” bombe” de colesterol, alergeni, cazeina, lactoza, etc. Un principal factor inflamator şi o cauză sigură a menţinerii diabetului în forme agresive.
• Carne. Carnea se va înlocui cu orice altceva iar organismul va fi eliberat de povara de a digera ceva mort din punct de vedere nutriţional şi care ne seacă de energie.
• Grăsimi de origine animală şi grăsimi rafinate, inclusiv de origine vegetală. Aceste grăsimi sunt depozitate în celule, celulele umplute cu grăsimi nu mai sunt disponibile să primească rapid insulină.

Autor

Enikö Pal, specialist în nutriţie şi fitoterapie