Ce este keto şi de ce să nu demonizăm grăsimile

nucă de cocos

Dieta ketogenică este un regim ce se bazează pe consumul de alimente bogate în lipide( grăsimi), moderate în proteine şi reduse în conţinutul de carbohidraţi.  Ca să înţelegem mai bine ce este keto şi de ce nu trebuie să demonizăm grăsimile este necesar să studiem ce se întâmplă în organismul nostru, la nivel biologic, atunci când consumăm aceste alimente.

Keto este un regim sau un program alimentar  numit TMM – Terapie Metabolică Mitocondrială. Mitocondriile sunt ca nişte mici fabrici de energie din interiorul celulelor organismului nostru. Ele utilizează un proces metabolic pentru a converti alimentele pe care le consumăm şi aerul pe care îl inspirăm în energie. TMM  este un regim alimentar care ne ajută să ne modificăm metabolismul, pentru a trece de la arderea glucozei, la arderea grăsimilor drept combustibil primar pentru organism. TMM este recomandată în cazuri de obezitate, cancer, diabet, boli neurodegenerative, încetinirea procesului de îmbătrânire.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute cu o dietă ketogenică pe bază de vegetale.

Mitocondriile sunt vitale pentru sănătatea noastră iar printre multiplele roluri este acela ca prin combinarea substanţelor nutritive( din zaharuri şi grăsimi) cu oxigenul( din aerul pe care îl respirăm) să producă energie. Moleculele de energie pe care le generează continuu mitocondriile sunt numite adenozin trifosfat (ATP). Potrivit cărţii „Power, Sex, Suicide” scrisă de Nick Lane, mitocondriile noastre muncesc din greu în fiecare secundă, pompând de 10.000 de ori mai multă energie, gram per gram, decât Soarele.  În fiecare secundă. Astfel putem realiza cât de importantă este funcţionarea optimă a mitocondriilor.

Fiecare celulă are nevoie de energie. Energia este produsă de mitocondrii printr-un proces care implică două funcţii biologice esenţiale: respiraţia şi alimentaţia. Acest proces se numeşte fosforilare oxidativă şi este responsabil pentru producerea de energie sub formă de ATP. În timpul fosforilării oxidative, mitocondria găzduieşte o serie de reacţii chimice. Acesta este renumitul ciclu Krebs. Alegerile alimentare sunt foarte importante. Carbohidraţii sunt consideraţi drept un combustibil cu efecte mult mai „poluante” decât lipidele. TMM optimizează capacitatea mitocondriilor de a genera un combustibil cunoscut sub numele de cetone, care,  în prezenţa unor niveluri scăzute de glucoză, produc mai puţini radicali liberi secundari şi specii reactive de oxigen( SRO).

Cetonele sunt molecule de energie solubile în apă, care sunt create de mitocondriile din ficat, având la bază lipidele provenite din alimentaţie sau din grăsimile depozitate şi sunt folosite drept combustibil alternativ pentru glucoză. Arderea lipidelor şi cetonelor drept combustibil, în locul glucozei, scade mult expunerea mitocondriilor  la deteriorare oxidativă.

Trebuie să înţelegem diferenţele între modul cum organismul metabolizează glucidele şi lipidele. Mâncând glucide şi carbohidraţi nestructurali, care se transformă repede în glucide, generăm mai mulţi radicali liberi dăunători ţesuturilor , decât atunci când folosim ca sursă principală de energie lipidele.

În ceea ce priveşte radicalii liberi, ei se produc oricum, important este să înclinăm balanţa către o cantitate cât mai mică. Mitocondriile generează ATP, controlează apoptoza( moartea programată a celulelor) dar şi procesele prin care se elimină celulele nesănătoase şi mitocondriile defecte. Pe de altă parte mitocondriile sunt şi principalul loc pentru producerea SRO şi pentru deteriorarea radicaliilor liberi. Trebuie să producem ATP cât mai eficient posibil, ca să nu se distrugă mitocondriile.

TMM caută  să vindece  cauza bolilor cronice: integritatea sau chiar absenţa mitocondriilor. Atunci când consumăm carbohidraţi, în special rafinaţi, pancreasul secretă insulină. Cu cât cantitatea de insulină din sânge este mai crescută, cu atât corpul primeşte mai multe semnale pentru a stoca lipide, de aceea dieta keto ajută în procesul de slăbire. Adoptarea unui regim alimentar pe bază de lipide trebuie făcută cu mare atenţie. Aduce schimbări la nivel biologic şi psihologic, astfel este ideal să avem susţinere şi indicaţii de specialitate, să ne măsurăm indicele glucoză-cetonă. Cetonele sunt o componentă importantă a TMM deoarece prezenţa lor indică faptul că se ard lipide  drept combustibil principal, nu glucoza. De asemenea este indicat să ne măsurăm nivelul de fier din sânge, mai exact feritina serică. Este foarte important să avem fierul în limitele normale.

Se vor evita uleiurile rafinate, grăsimile polinesaturate şi se va limita consumul de alimente cu un conţinut mare de omega 6. Nu se vor consuma proteine în exces. Proteinele în exces duc la boală, creştere în greutate şi îmbătrânire. Din păcate o mare parte din populaţia globului consumă abuziv proteine, iar organismul nu poate construi muşchi instant, pe canapeaua din faţa televizorului şi din proteine de foarte proastă calitate biologică. Carnea conţine proteine dar şi o cantitate imensă de toxine, energie negativă, antibiotice, hormoni naturali, hormoni de sinteză, antidepresive, fier hem etc.

Vom reduce semnificativ numărul carbohidraţilor deoarece în prezenţa acestora nu reuşim să folosim lipidele pentru a obţine energie. Mai ales la început, un singur cartof dulce sau morcov  ne poate împiedica să facem trecerea la arderea grăsimilor.

Trecerea la TMM se face cu mare atenţie şi cu suport din partea unui specialist, dacă nu cunoaşteţi îndeajuns detaliile unui astfel de regim, precum şi cu suport emoţional. Reducerea carbohidraţilor din alimentaţie nu este deloc un proces uşor. Linia dintre a folosi drept combustibil carbohidraţii şi a folosi drept combustibil lipidele este foarte subţire, astfel trebuie să fim foarte bine informaţi şi suficient de hotărâţi.

În concluzie, cu sau fără keto, să introducem mai des în alimentaţie: nucile şi seminţele, avocado, uleiul de cocos, untul de cocos, macadamia, pecan, laptele de cocos, măslinele, untura vegană, uleiul de măsline, cacao raw sub toate formele, unturile raw vegane. Alături consumaţi :  spanac, verdeţuri, legume verzi, ciuperci,castraveţi, ţelină, conopidă, varză, broccoli, sparanghel, ceapă, usturoi, roşii, dovleac,vinete, rubarbă, ardei,păstârnac, legume cu frunze verzi, ţelină, fasole verde, psyllium, fructe de pădure, grapefruit.

Autor: Enikö Pal

 nutriţionist vegan, fitoterapeut

10 motive să consumi spirulină

fermă de spirulină Hawaii

Spirulina este o microalgă de culoare verde-albăstrie, una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel încât alte forme de viaţă să poată apărea. Caracterizată ca fiind un „superaliment“, spirulina este atât de bogată în nutrienţi încât o dietă bazată pe apă şi pe alga spirulină poate să susţină buna funcţionare a organismului pentru o perioadă îndelungată.

La început, spirulina se găsea în lacurile alcaline calde din Africa, America Centrală şi America de Sud, fiind consumată inclusiv de către azteci, care i-au confirmat siguranţa alimentară şi efectele benefice asupra organismului timp de secole. Consumul de spirulină a trecut cea mai importantă probă şi anume proba timpului. Spirulina a devenit populară după ce NASA a propus să fie crescută în spaţiu pentru consumul de către astronauţi. Spirulina este considerată una dintre cele mai nutritive alimente de pe planetă.

 Numele provine de la forma spiralată a algei, fiind specifică lacurilor cu apă dulce, deşi poate să fie întâlnită şi în izvoarele cu apă sărată. Odată recoltată, spirulina este transformată într-o pastă densă, apoi este lăsată se se întărească, după care este pisată.

Printre beneficiile spirulinei se numară:

  • are putere  antioxidantă mare
  • scade nivelul colesterolului LDL şi al trigliceridelor
  • are proprietăţi anti-cancer
  • poate să scadă tensiunea
  • îmbunătăţeşte starea în cazul alergiilor şi în rinite
  • benefică în anemie
  • creşte rezistenţa musculară
  • poate să îmbunătăţească controlul asupra glicemiei, ceea ce nu se aplică doar diabeticilor
  • creşte capacitatea sistemului imnunitar
  • susţine sănătatea celulelor
  • reprezintă o bună sursă de energie şi nutrienţi uşor asimilabili
  • benefică în malnutriţie
  • extrem de benefică în sănătatea ochilor

Cele zece motive să consumi spirulină poţi să le alegi din lista de mai sus şi alături de o alimentaţie bazată pe hrană vegetală integrală, vei simţi efectele minunate.

Spirulina este un superaliment cu o diversitate şi densitate foarte ridicată de nutrienţi precum: vitamina A echivalentă în betacaroten, luteină şi zeaxantină,B1,B2,B3, K1,K2,o cantitate mare de fier, iod,cupru, magneziu, potasiu,calciu, carotenoizi, ficocianină(pigment albastru), GLA, SOD, proteine complete care conţin toţi aminoacizi esenţiali şi non-esenţiali.

Asigurarea mea de sănătate este verde!

Ceea ce determină calitatea şi cantitatea acestor nutrienţi este determinată de provenienţa spirulinei, unde anume este cultivată, calitatea apei, calitatea aerului, în ce mod este crescută, cum este recoltată, cum este prelucrată.

Spirulina are un renume ca şi superaliment dar trebuie să luăm în considerare că atunci când ea a fost descoperită şi a început să fie consumată, creştea în cele mai curate ape şi în mediul sălbatic.

Şi trebuie să luăm în considerare şi ca pulberea pe care ajungem să o consumăm să nu conţină metale grele(mercur, arsenic), alte toxine, bacterii. Astfel suntem nevoiţi să studiem şi să analizăm sursa plantelor pe care le cumpărăm.

Pentru potenţialul maxim al spirulinei, pentru o sursă curată, pentru ca organismul meu să primească nutrienţi de calitate superioară, am ales spirulina de Hawaii. Am încercat însă mai multe variante. Şi încă aştept varianta românească de spirulină.

Alege sa fii cea mai bună variantă a ta, alege sa fii vegan!

Autor: Enikö Pal

nutriţionist vegan, fitoterapeut