Omul şi natura

Oamenii sunt fiinţe spirituale, având la bază bunătatea,răspundem la stări de stres şi tocmai de aceea răspundem şi la terapii. Oamenii au trăit în natură şi s-au hrănit din natură dar acum trăiesc între betoane, stres, aglomeraţie şi se hrănesc cu animale crescute intensiv cu hormoni de creştere, în locuri supra aglomerate şi mizerabile, bătute şi stresate până îşi dau ultima suflare. Aceasta este cărniţa din farfuria ta. Omul este singura specie care pur şi simplu îşi distruge propria casă, planeta Pământ. Omul este singura specie care îşi distruge singura sursă de hrană adevărată, pământul şi natura.

Oamenii sunt construiţi să trăiască în comuniune cu natura, nu să o distrugă. Cât de greu este să înţelegem că natura a fost dintotdeauna casa oamenilor. Betoanele şi blocurile au apărut mult mai târziu.

Pădurea pentru mine

Mie îmi pare foarte rău pentru faptul că în câţiva ani nu voi mai putea practica terapia mea preferată, baia de pădure.

Mereu am simţit că o plimbare în natură, pe munte, prin pădure reprezintă pentru mine o terapie foarte plăcută. Dintotdeauna m-am bucurat de atmosfera liniştită a pădurii, de aerul curat şi oxigenat, de peisajele superbe, de miresmele florilor şi plantelor, de ciripitul păsărilor. Pădurea m-a ajutat mereu să mă liniştesc. În pădure mă simt atât de liberă, descătuşată de betoane şi zgomot, deconectată de la problemele zilnice. În pădure pot să fiu pur şi simplu mai aproape de mine.

Recomand această terapie şi cuplurilor deoarece în pădure ascultăm diferit, ne exprimăm diferit, suntem într-o altă stare, o stare mult mai liniştită decât de obicei.

Baia de pădure

Terapia prin baie de pădure a fost dezvoltată în Japonia în anii 1980 și a devenit o piatră de temelie pentru stimularea sănătății și a procesului vindecării.

În japoneză, shinrin înseamnă „pădure’, iar yoku „baie’. Deci, shinrin-yoku ar presupune o baie în atmosfera pădurii. Ca şi componentă esențială a medicinei preventive și curative Shinrin-Yoku este o practică japoneză tradițională de imersiune în natură prin toate cele cinci simțuri.

În Japonia, începând cu anul 2004, s-au efectuat foarte multe studii pentru a investiga efectele mediilor forestiere, ale pădurii asupra sănătății umane. Chiar s–a dezvoltat o nouă știință medicală numită Medicina Forestieră, o știință inter-disciplinară, aparținând categoriilor de medicină alternativă, medicină de mediu și medicină preventivă, care cuprinde efectele mediilor forestiere asupra sănătății umane.

În Germania, pentru prima dată în Europa, pe bază științifică se dezvoltă și se cultivă păduri de vindecare în zona Mecklenburg – Vorpommern. De asemenea, în spațiul din Marea Baltică Heringsdorf, Germania a depășit un rol de pionierat și a înființat deja o primă stațiune balneară bazată cu indicații de baie de pădure.

Datele raportate în literatura de specialitate privind componentele curative ale băii de pădure se referă la următoarele efecte:

1) funcția sistemului imun (creșterea celulelor natural killer/prevenția cancerului);

2) sistemul cardiovascular (hipertensiune/boala arterială coronariană);

3) sistemul respirator (alergii și boli respiratorii);

4) depresie și anxietate (tulburări de dispoziție și stres);

5) relaxare mentală (tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate);

6) sentimentul de „venerație” (creșterea sentimentelor de gratitudine și altruism);

7) ipoteza reducerii stresului a lui Ulrich( ipoteza conform căreia capacitatea oamenilor de a se recupera din situaţii de stres este mult mai mare prin expunerea la spaţii verzi).

6) ipoteza biofiliei a lui Kellert și Wilson(tendinţa înnăscuta a oamenilor de a căuta legături cu natura și alte forme de viaţă).

 Cuvânt de încheiere

În ultimii ani am distrus iremediabil( adică fără şanse de reîmpădurire!) peste 80% din pădurile globului pământesc.

O mare parte din pădurile amazoniene sunt distruse pentru a cultiva soia modificată genetic ca hrană pentru vite. Aceea soia este exportată pe tot globul, mai ales în Europa. Astfel fiecare om care bea lapte şi consumă carne este vinovat de distrugerea planetei. Şi consumul local nu face diferenţă mare, vitele fiind cele mai mari producătoare de gaze de seră printre care metan. Nu, nu contează că este vaca de la ţară care paşte liberă pe păşune.

Sigur, nepăsarea nu este uşor de tratat deoarece este nevoie să citim, să ne informăm corect, să ne hrănim cu vegetale ca să vedem pur şi simplu cât de bine ne putem simţi la orice vârstă, iar oamenii sunt reticienţi la lucruri care nu fac parte din tradiţiile greşite moştenite din familie.

Poate dacă ne-am hrăni cu vegetale, am înceta să mai trăim cu animale moarte şi medicamente, dacă ne-am respecta organismul, am respecta natura, am mai merita o şansă pentru a mai trăi frumos pe această planetă.

Mănâncă ca să trăieşti! Nu trăi ca să mănânci. Respectă dreptul la viaţă al tuturor fiinţelor.

Cu drag,

Enikö Pal,

specialist nutriţie, fitoterapeut, om iubitor de natură şi animale