Ce am mai mâncat bun. Natto

Bun găsit dragilor!

Astăzi vă prezint un aliment special, boabele de soia fermentate,  care în Japonia au denumirea de Natto.

Natto (pronunțat „nat-TOO”) sunt boabe de soia fermentate. Faimosul fel de mâncare este preparat prin înfășurarea boabelor de soia fierte în paie de orez și lăsarea acestora într-un loc călduros pentru a fermenta. Bacteriile naturale din paie, denumite bacillus subtilis sau bacillus natto, transformă boabele în natto în câteva zile. În prezent, natto este preparat în fabrici ce respectă condițiile de igienă și oamenii îl cumpără deseori gata făcut. Dar unele persoane continuă să îl prepare acasă.

Natto este plin de fibre, probiotice și proteine și, prin urmare, este foarte sănătos, dar textura ușor lipicioasă și cleioasă și mirosul și gustul puternic nu este tocmai plăcut europenilor.

Natto a fost descris pentru primat dată în secolul al XI-lea, dar a fost mâncat, probabil, încă din preistorie, pentru că boabele de soia și paiele de orez erau prezente în Japonia în acea perioadă.

Indiferent cât de nefamiliar poate fi gustul de natto pentru europeni, japonezii mănâncă natto de mici. La unele grădinițe și locuri de joacă, natto le este dat copiilor ca gustare.

Cum se prepară natto?

Boabe de soia mici uscate sunt înmuiate peste noapte în apă și apoi fierte sau gătite la abur – acest lucru durează între 3 și 9 ore. Cât sunt încă calde, boabele fierte sunt amestecate cu o bază de natto, care este sub formă de pudră, aceasta fiind dizolvată în apă. Acestea sunt apoi fermentate timp de 24 de ore la 40 °C într-un recipient steril acoperit cu tifon și un capac. După o altă noapte în frigider, natto poate fi mâncat.

Dacă natto este preparat în stil autentic, paiele de orez sunt mai întâi încălzite la 65 °C pentru a omorî toate bacteriile, cu excepția bacteriilor necesare. Boabele fierte sau gătite la abur sunt înfășurate în paie de orez și puse într-un loc călduros pentru cel puțin o noapte. Pentru a avea acel aspect tipic cleios, boabele fermentate sunt amestecate cu bețișoare.

În Japonia, oamenii nu se tem de gustul puternic al natto, dar încearcă să îl echilibreze cu alte arome puternice, precum muștar, wasabi sau ghimbir ras. Se poate combina şi cu sos de soia sau nucă măcinată.

Cum se mănâncă

În Japonia, unde natto este o chestiune de gust și fie îl iubești, fie îl urăști, garnitura este transformată într-o masă completă, în diferite moduri. De exemplu, natto cu orez japonez fiert și ceapă verde tocată este un fel de mâncare popular pentru micul dejun, acesta fiind deseori servit cu kimchi coreean pentru o experiență a gustului și mai intensă. Studenților le place să mănânce natto pe pâine prăjită. Adăugirile moderne în repertoriul mâncării natto sunt natto cu spaghete și natto tăiat mărunt în maki (sushi), sushi pe care desigur îl putem prepara în variante vegane sănătoase şi atât de prietenoase cu animalele şi planeta.

Să începem de la aspectul exterior, care nu e prea atractiv, apoi să mergem la textură, miros și în sfârșit gust. Deci, la prima vedere pare a fi doar niște boabe de soia, însă totul nu e atât de simplu- sunt boabe fermentate. Boabele de soia fermetează cu ajutorul bacteriilor natto. In natură ele se găsesc pe paiele uscate ale spicilor de orez, aşa fost și descoperite cu multe secole în urmă. Din paie de orez erau fabricate coșuri, tacâmuri chiar, și lăsând timp de două zile boabele fierte de soia în astfel de tacâmuri, s-a observat că structura lor se shimbase. Ei bine, au apărut niște fire, un aspect vâscos, lipicios. În timpul fermentării, proteinele şi glucidele pe care le conţin boabele de soia se descompun, dând preparatului natto un aspect cleios. Cleiul dintre boabe se poate întinde până la 6 metri!

 Astfel a luat naștere natto.  

În prezent, natto se produce în cantităţi mari în fabrici automatizate. Aici, peste boabele de soia trecute prin abur se pulverizează o cantitate de Bacillus natto prestabilită. O maşină pune apoi boabele în recipiente mici, iar cu ajutorul unei benzi transportoare sunt duse la locul de stocare, unde la temperatura şi umiditatea prestabilite boabele vor fermenta şi se vor matura. După ambalare, natto e pregătit să ajungă pe piaţă.

Natto are un miros specific, care pentru unii este respingător. Totuşi, boabele cleioase sunt foarte nutritive. În timpul fermentaţiei, se produc vitaminele B2 şi K şi minerale precum fierul, calciul şi potasiul. Mai mult, natto conţine enzime ce ajută la digestie. În acest produs s-a găsit şi nattokinază, o enzimă ce dezintegrează cheagurile de sânge.

Cleiului format între boabele din natto i se pot da şi alte întrebuinţări. De exemplu, din acesta se obţin fibre sintetice, plastic biodegradabil şi răşină, care reţine apa.

Procesul de fermentare generează căldură, precum şi anumite substanţe care distrug unele bacterii. Prin urmare, când e preparat în mod corespunzător, natto se poate păstra mai mult timp. În cadrul unui experiment, bacilii natto au fost cultivaţi împreună cu tulpina enteropatogenă Escherichia coli O157, despre care se cunoaşte că poate cauza intoxicaţii alimentare fatale. Microorganismele E. coli O157 au murit. Totuşi, se recomandă ca natto să se păstreze la frigider şi să se consume într-o săptămână, deoarece, treptat, îşi schimbă gustul. Dacă se ţin la fermentat prea mult, boabele de soia se descompun complet şi încep să emane un miros înţepător ca de amoniac.

Pe măsură ce valoarea nutritivă a produsului natto devine mai cunoscută, popularitatea lui creşte. De fapt, în prezent se găseşte pe piaţă şi natto fără miros, spre încântarea celor ce-l evitau din această cauză. Aşadar, trebuie neapărat să gustaţi natto. Veţi descoperi şi voi boabele de soia fermentate, cu aspect cleios ale Japoniei!

Notă: Atenţie celor care trebuie să evite vitamina K, care poate interacţiona cu medicamente.

Natto este extrem de bogat în vitamina K2 care are un rol important in biogeneza mitocondriala, activeaza celulele de semnalizare, neuro si cardioprotectiv.

Consumam destula vitamina K din plantele verzi dar organizmul uman nu il converteşte in vitamina K2 ca şi la animale.De aceea trebuie să aducem un aport suplimentar.

Beneficii Natto:

-Departamentul de Sănătate publică a raportat că Natto conţine de 100 de ori mai multă vitamina K2 decât brânza, mai presus de atât nu vine la pachet cu nici unul dintre efectele negative ale brânzei de origine animală în organismul uman.

Natto este benefic  în:

– boala beriberi

– cancer

– boli de inimă

-tensiune arterială ridicată

-atac cerebral

-dureri în piept

-tromboze

-vene îngroşate

-ateroscleroză

-hemoroizi

-vene varicoase

-circulaţie slabă

-boli ale arterelor

-sindrom de oboseală cronică

-endometrioză

-infertilitate

-dureri

-crampe musculare

-fibrom uterin

-fibromialgie

Natto conţine nattokinază. Nattokinaza are beneficii în:

 -reducerea riscului formarii trombilor la nivel cardiovascular, pulmonar, cerebral, renal, hepatic, ocular (îmbunătăţeşte fluxul si fluiditatea sangvină, reglează procesele de coagulare sangvină): reducerea agregării trombocitelor, reducerea acumulării de fibrina în sistemul circulator prin activarea plasminogenului şi a plasminei, menţinerea tensiunii arteriale normale (relaxează peretele vascular), reducerea îngroşării şi rigidizării peretelui vascular arterial si venos, reducerea progresiei plăcii de colesterol

-refacerea ţesuturilor (cerebrale, digestive, articulare, uro-genitale, pulmonare, ORL, vasculare) după traumatisme sau intervenţii chirurgicale: creşterea drenării fluidelor acumulate in jurul plăgii, descompunerea proteinelor periculoase (de ex.: exces de mucus, fibrinogen, fibrina, cheaguri de sânge, plăci de colesterol, ţesuturi cicatriciale, proteine care cauzează umflarea şi durerea articulaţiilor, alte proteine proinflamatoare) lăsând toate structurile sănătoase

-reducerea durerii cauzata de leziuni: scăderea eliberării bradikininei (amina implicata în apariţia durerii prin mecanism local)

-reducerea tulburărilor din sfera ORL şi pulmonara: dizolvarea biofilmului creat de microorganisme cu rol de protecţie, reducerea vâscozităţii mucusului de la nivelul căilor aeriene şi a sinusurilor, fără a produce uscarea mucoaselor, favorizarea eliminării mucusului din bronhii şi reducerea manifestărilor de la nivelul acestora

-reducerea acumulărilor cerebrale de amiloid şi a ţesuturilor cicatriciale: reducerea şi dizolvarea acumulărilor de fibrină şi alte ţesuturi moarte sau deteriorate fără afectarea ţesuturilor vii

Funcțiile Nattokinasei includ degradarea directă a fibrinei (componenta principală a trombilor), activarea pro-urokinazei (precursorul urokinazei care este o enzimă trombolitică în organism) și creșterea cantității de activator al plasminogenului tisular (t-PA) care produce un trombolitic, enzimă plasmină. În plus, cercetările recente au arătat că Nattokinasa are o funcție de degradare a inhibitorului activatorului plasminogenului, PAI-1 și de reducere a timpului de liză a euglobulinei și, prin urmare, are o funcție de îmbunătățire a activității trombolitice. Mai mult, a fost confirmată și reducerea tensiunii arteriale.

Concluzie:

Ştiam despre Natto, la prima încercare nu o să spun că a fost atât de bun încât am mâncat toată cutia, dar după ce am studiat mai multe despre natto, am terminat cutia şi am mai comandat.

Categoria de persoane care se încadrează să consume acest produs: cei neînfricaţi.

10 motive să consumi spirulină

fermă de spirulină Hawaii

Spirulina este o microalgă de culoare verde-albăstrie, una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel încât alte forme de viaţă să poată apărea. Caracterizată ca fiind un „superaliment“, spirulina este atât de bogată în nutrienţi încât o dietă bazată pe apă şi pe alga spirulină poate să susţină buna funcţionare a organismului pentru o perioadă îndelungată.

La început, spirulina se găsea în lacurile alcaline calde din Africa, America Centrală şi America de Sud, fiind consumată inclusiv de către azteci, care i-au confirmat siguranţa alimentară şi efectele benefice asupra organismului timp de secole. Consumul de spirulină a trecut cea mai importantă probă şi anume proba timpului. Spirulina a devenit populară după ce NASA a propus să fie crescută în spaţiu pentru consumul de către astronauţi. Spirulina este considerată una dintre cele mai nutritive alimente de pe planetă.

 Numele provine de la forma spiralată a algei, fiind specifică lacurilor cu apă dulce, deşi poate să fie întâlnită şi în izvoarele cu apă sărată. Odată recoltată, spirulina este transformată într-o pastă densă, apoi este lăsată se se întărească, după care este pisată.

Printre beneficiile spirulinei se numară:

  • are putere  antioxidantă mare
  • scade nivelul colesterolului LDL şi al trigliceridelor
  • are proprietăţi anti-cancer
  • poate să scadă tensiunea
  • îmbunătăţeşte starea în cazul alergiilor şi în rinite
  • benefică în anemie
  • creşte rezistenţa musculară
  • poate să îmbunătăţească controlul asupra glicemiei, ceea ce nu se aplică doar diabeticilor
  • creşte capacitatea sistemului imnunitar
  • susţine sănătatea celulelor
  • reprezintă o bună sursă de energie şi nutrienţi uşor asimilabili
  • benefică în malnutriţie
  • extrem de benefică în sănătatea ochilor

Cele zece motive să consumi spirulină poţi să le alegi din lista de mai sus şi alături de o alimentaţie bazată pe hrană vegetală integrală, vei simţi efectele minunate.

Spirulina este un superaliment cu o diversitate şi densitate foarte ridicată de nutrienţi precum: vitamina A echivalentă în betacaroten, luteină şi zeaxantină,B1,B2,B3, K1,K2,o cantitate mare de fier, iod,cupru, magneziu, potasiu,calciu, carotenoizi, ficocianină(pigment albastru), GLA, SOD, proteine complete care conţin toţi aminoacizi esenţiali şi non-esenţiali.

Asigurarea mea de sănătate este verde!

Ceea ce determină calitatea şi cantitatea acestor nutrienţi este determinată de provenienţa spirulinei, unde anume este cultivată, calitatea apei, calitatea aerului, în ce mod este crescută, cum este recoltată, cum este prelucrată.

Spirulina are un renume ca şi superaliment dar trebuie să luăm în considerare că atunci când ea a fost descoperită şi a început să fie consumată, creştea în cele mai curate ape şi în mediul sălbatic.

Şi trebuie să luăm în considerare şi ca pulberea pe care ajungem să o consumăm să nu conţină metale grele(mercur, arsenic), alte toxine, bacterii. Astfel suntem nevoiţi să studiem şi să analizăm sursa plantelor pe care le cumpărăm.

Pentru potenţialul maxim al spirulinei, pentru o sursă curată, pentru ca organismul meu să primească nutrienţi de calitate superioară, am ales spirulina de Hawaii. Am încercat însă mai multe variante. Şi încă aştept varianta românească de spirulină.

Alege sa fii cea mai bună variantă a ta, alege sa fii vegan!

Autor: Enikö Pal

nutriţionist vegan, fitoterapeut