Frumuseţiile unei vieţi vegane

gustare vegana

Omul este ceea ce mănâncă şi devine ceea ce gândeşte

Sunt vegană de 14 ani iar înainte am consumat toate produsele de origine animală şi am avut un stil de viaţă omnivor. Din păcate am fost crescută cu produse de origine animală iar datorită acestui aspect am termen de comparaţie între cele doua stiluri de viaţă: vegan şi omnivor.

Frumuseţiile şi mulţumirea care îţi sunt oferite de veganism nu vor fi niciodată simţite de către cei care consumă produse de origine animală.

Veganismul nu este o modă, un fanatism sau ceva excentric. Veganismul reprezintă doar natura umană în propriul ei element.

Ce simt eu de când sunt vegană şi nu am simţit înainte:

-împăcare. Dar este o împăcare specială, o împăcare la superlativ. Deschid ochii în fiecare dimineaţă şi sunt împăcată cu mine însumi că nu am ucis pe nimeni, nici o fiinţă. Singura viaţă care îmi aparţine este a mea şi doar a mea. Această împăcare, atât de pură şi sinceră, poţi să o ai doar când nu mai consumi produse de origine animală.

-mulţumire. În fiecare zi simt o mulţumire din adâncul sufletului pentru că eu nu fac rău intenţionat nici unei fiinţe, nu iau viaţa nimănui şi nu plătesc pe nimeni să taie bucăţi de carne din animalele care încă trăiesc sau sunt moarte, indiferent. Nu ucid, nu plătesc nici pe alţii. În abatoare peste 60% dintre animalele care sunt prelucrate pentru carne încă trăiesc când sunt tăiate bucăţi din ele. Sunt mulţumită că nu mai plătesc pentru aceste fapte oribile.

-dragoste. Dragostea nu o simţi atunci când te consideri fiinţa supremă şi ucizi tot ceea poţi. Dragostea o simţi şi o resimţi atunci când trăieşti şi îi laşi să trăiască pe toţi care au primit acest dar numit viaţă! Dragostea o simţi atunci când şi tu poţi să oferi dragoste pură, atunci când poţi să mângâi un animal fără să te gândeşti la friptură, când nu faci diferenţe între pisică, câine , vacă, găină, porc etc. Dragostea este un aspect care se simte şi nu se explică foarte uşor în cuvinte. Dragostea este atunci când trăieşti frumos, iubeşti cât poţi de mult şi cel mai important, nu faci rău. Nu iubesc şerpii dar nici nu le fac rău. Pot să mângâi un porc şi să ştiu că nu am gânduri ascunse despre friptură şi tocană. Condiţia umană poate deveni mult mai pură decât ne putem imagina dar acele stadii nu se ating decât cu gânduri curate şi sincere. Dragostea îţi hrăneşte fiecare celulă, te revigorează şi te duce pe căi pe care nu ai fost niciodată.

-corpul meu nu este un tomberon de cadavre. Acesta este efectiv un sentiment. La acest sentiment minunat şi extraordinar de plăcut pot ajunge doar veganii. De când nu mă mai îndop cu animale moarte, supă de cadavre, mortăciuni, ouă, lapte simt că am ajuns la condiţia umană. Adică nu mă obligă nimeni să mănânc animale moarte de cine ştie când, lapte de la femele din altă specie exploatate doar fiindcă noi suntem oameni dar nu umani, ouă de la găini care sunt transformate în aparate de făcut ouă. Eu consum hrană vegetală, hrană integrală, hrană pură, sigur mai „omor” câteodată un cartof şi îl prăjesc în ulei fierbinte, dar nu a ţipat încă nici un cartof pentru viaţa lui. Nici un omnivor nu o să simtă cel mai suprem aspect din viaţă: „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”. Păcat să trăieşti fără să simţi acest sentiment.

-naturaleţea vieţii. Comparând viaţa mea de când sunt vegană cu cea dinainte am înţeles că ceea ce sunt în ultimii ani reprezintă de fapt aspectul natural şi normal al vieţii umane. Este natural să merg să culeg mere din pom dar nu este deloc natural să merg să cumpăr bucăţi de cadavre congelate din magazin. Omul se consideră fiinţa supremă care domină toate animalele fără excepţie. Dar lucrurile stau altfel iar omul omnivor nu are cum să înţeleagă. La acest nivel de înţelegere a vieţii, la această conştientizare, la modul de viaţă natural ajungi doar după ce nu mai consumi produse de origine animală. Acest aspect al vieţii nu poate fi explicat, trebuie simţit. Într-adevăr, înainte viaţa mea era un fals toxic, cum este viaţa tuturor consumatorilor de fripturi, pulpe de pui, ficăţei, carne tocată, brânzeturi etc. După ce eşti vegan totul este natural, plăcut, pur, simplu. Organismul nu mai simte povara toxinelor din carne, lactate, ouă iar din punct de vedere psihic şi spiritual ajungi pe calea cea bună, calea pe care viaţa omului este în forma ei naturală.

-claritatea. Când eşti vegan gândeşti mai clar, este una dintre frumuseţiile acestui stil de viaţă. Tâmpeniile pot fi ascultate de oamenii care nu au minte, bolnavii psihic care ridică consumul de carne în slăvi din punct de vedere nutritiv pot fi ascultaţi de oricine, ca vegan ajungi la nivelul în care nu mai asculţi toţi proştii. Ca vegan gândeşti clar, corpul tău nu este un tomberon de cadavre, mintea ta nu pune la cale masacre în fiecare zi, nu ucizi, nu faci rău. Practic gândeşti, dacă distrugi planeta unde o să trăieşti!? Ah, da, corect, ca omnivor te gândeşti doar la distrus: planeta, animalele, clima, natura, apa, iar animalele iar tot ceea ce contează este carnea în farfurie. Nu există claritate mentală, oamenii fac copii şi îi învaţă zilnic cum să aibă o viaţă de proastă calitate, sănătatea vine din consumul de lapte de vacă animale moarte. Energia vine din consumul de animale moarte! Ce om care gândeşte clar poate accepta aşa ceva ca fiind adevărat?  Claritatea vine după detoxifierea organismului şi detoxifierea de idei tâmpite înmagazinate de la cei plătiţi de industria cărnii, a laptelui şi mai ales farmaceutică.

-o viaţă plină. Când nu eram vegană viaţa mea era ca un gol pe care îl umpleam cu fripturi, mititei şi lapte cu cacao. Eram ceea ce mâncam. Dar am şi devenit ceea ce mănânc de atâţia ani. O să spuneţi ca aveţi o viaţă plină, mereu evenimente cu cărniţă pe grătar, totul trebuie să fie sărbătorit prin a ucide altă fiinţă, total nevinovată, dar nu aveţi termen de comparaţie astfel doar aveţi iluzia unei vieţi împlinite. De fapt este o viaţă goală umplută mereu cu mâncare toxică pentru organism şi suflet. Să faci în fiecare zi rău nu poate să îţi ofere o viaţă împlinită…

Se spune că nu este uşor sa devii vegan. Eu pot afirma că nu este uşor ci este foarte uşor. Iar pe lângă faptul că este foarte uşor este extraordinar de frumos!

Frumuseţiile vieţii vegane sunt : împăcarea, mulţumirea, dragostea, naturaleţea, „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”, claritatea, împlinire. Toate acestea sunt la superlativ şi sunt pure.

Şi am avut parte de ambele stiluri de viaţă, din păcate.

Autor

Enikö Pal

Alimente pentru imunitate şi prevenţie

microbiom intestinal şi răspuns imunitar

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de virusuri, bacterii şi paraziţi. Sistemul imunitar reuneşte organe, molecule si anticorpi care oferă protecţie împotriva agresorilor. Pe lângă aceste aspecte, imunitatea poate memora antigenul pentru a putea reacţiona rapid data următoare când îl va întâlni.

Cum să îţi ajuţi sistemul imunitar

Dormi suficient – un organism odihnit este mai puternic. Aloca zilnic 7-8 ore de somn in timpul noptii.

Ţine stresul sub control – stresul scade imunitatea.

Efectueaza activităţi fizice regulate – activitatea fizica moderată şi sportul ajută la întărirea sistemului imunitar.

Evitaţi persoanele care sunt foarte bolnave deoarece anumite afecţiuni sunt contagioase şi se transmit extrem de uşor.

Renunţă la fumat şi la cafea sau cel puţin redu consumul acestora.

Consumă alcool cu moderaţie, de preferat să reduci cât mai mult consumul de alcool – consumul de alcool epuizează sistemul imunitar. Alcoolul este perceput de organismul uman ca fiind otravă iar sistemul imunitar reacţionează ca atare.

Diminuează consumul de zahăr – consumul de zahăr(otravă albă) slăbeşte sistemul imunitar.

Consumă cel puţin 1.5 l de apă zilnic – hidratarea este esenţială în buna funcţionare  a organismului.

Spală-te pe mâini – este cel mai eficient mod de a ne feri de viruşi şi bacterii.

Dieta

Adoptă o dietă echilibrată pe bază de vegetale. Produsele de origine animală ne suprasolicită sistemul digestiv, ne epuizează organismul şi ne distrug sistemul imunitar. Toxinele din produsele de origine animală ne iau puterea sistemului imunitar şi ne fac vulnerabili până şi la cea mai banală gripă.

Consumă alimente bogate în vitamina C , esenţială pentru buna funcţionare a sistemului imunitar.

Desigur, doar vitamina C nu este suficientă pentru a asigura nutrienţii necesari pentru celule dar mai ales pentru sistemul imunitar. Pe raftul meu de imunitate se află o gamă mai diversificată de superalimente dintre care vă prezint o mică parte.

Alimente şi superalimente care ajută şi întreţin sistemul imunitar

Astragalus

Considerată acum drept una dintre cele mai valoroase plante medicinale din lume, astragalusul a fost folosit de mii de ani în medicina chineză, ca tonic general. Celebritatea astragalusului constă în faptul că este, alături de chlorella, un foarte puternic stimulator de telomeraze, având efecte reîntineritoare. Telomerazele sunt enzimele care controlează telomerii iar aceștia din urmă sunt regiuni de ADN situate la capatul cromozomilor, regiuni ce au rolul de a proteja materialul genetic al celulei. Cercetătorii au descoperit că există o legatură între micșorarea lungimii telomerilor și procesul îmbătrânirii și al apariției bolilor.

Reglează glucoza din sânge și previne diabetul, prin creșterea sensibilității receptorilor celulari insulinici și îmbunătățirea microcirculației în stări hiperglicemice. Are proprietăți anti-cancerigene și de reducere a efectelor secundare ale chimioterapiei. Poate îmbunătăți funcția rinichilor prin creșterea cantității de hemoglobină în celulele roșii și scăderea proteinuriei (excreția proteinelor în urină). Susține producerea de celule stem în măduvă, în țesutul limfatic și diferențierea lor în celulele active ale sistemului imunitar.

Pulbere de astragalus poţi găsi aici.

Shiitake

Ciupercile Shiitake (Letinula edodes) au crescut în sălbăticie din timpuri preistorice, fiind folosite în medicina chineză de peste 6.000 ani.

Echilibrează sistemul imunitar prin activarea celulelor dendritice cu rol important în reducerea multiplicării celulelor anormale și a virusurilor. Ajută celulele macrofage să lupte împotriva celulelor cancerigene. Ciupercile Shiitake au capacitatea de a lupta contra unor virusuri foarte rezistente, cum ar fi HIV, Hepatita B sau C, îmbunătăţesc metabolismului proteic și al acizilor nucleici în ficat prin detoxifiere și stimularea producției de interferon. Pulberea de Shiitake crește sensibilitatea receptorilor celulari la insulină, susținând funcția insulino-secretorie a pancreasului.

Pulbere de ciuperci Shiitake poţi găsi şi aici.

Cat s Claw

Determină stimularea imunității prin creșterea fagocitozei şi reduce acțiunea microorganismelor nocive și scade recurența acestora prin stimularea acțiunii leucocitelor și a macrofagelor.

Are acțiune antiinfecțioasă și pe mai multe tulpini virale, printre care Streptococcus Aureus, Streptococcus mutans, rinovirus și virusul Dengue.

Desigur are şi o mulţime de alte efecte benefice despre care puteţi citi aici.

sau în cartea Ghidul Bobocului Vegan.

Amla

Amla este o pudră ce se obţine din fructul arborelui Emblica Officinalis. Fructul de amla, cunoscut și sub numele de coacăz indian, este un fruct comestibil extrem de bogat în vitamina C. Conţine de 20 de ori mai multă vitamina C decât o portocală. Chiar şi atunci când este uscat, conţine taninuri care previn pierderea de vitamina C. Vitamina C este un antioxidant care luptă împotriva radicalilor liberi ce provoacă multe boli cronice, cum ar fi artrita, hipertensiunea arterială, probleme asociate cu inima, Alzheimer şi cancer. Vitamina C este, de asemenea, necesară pentru apărarea naturală a organismului nostru şi declanşarea mecanismelor de vindecare. Nu doar fructul, ci și toate celelalte părţi ale plantei sunt folosite pe scara largă în medicina ayurvedică.

Pulbere de Amla găsiţi aici. Citiţi şi despre Triphala.

Spirulina

Spirulina conţine vitaminele A, B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B12 (colină), D, E, K; calciu, fier (219% din DZR la 100g produs), magneziu (55% din DZR la 100g produs), mangan (90% din DZR la 100g produs), fosfor, potasiu, sodiu, zinc, antioxidanți (clorofilă, ficocianină, acid gama-linoleic, tocoferol). În spirulină regăsim toți aminoacizii esențiali plus încă 10 neesențiali,

enzime cu specific antioxidant (superoxid dismutază, glutation reductază, catalază), acizi nucleici ARN şi ADN, până la 77% reziduu uscat proteic, polizaharide și grăsimi esențiale.

Spirulina protejează organismul de stresul oxidativ atât la nivelul ADN-ului, cât și la nivel celular, fiind o sursă bogată de antioxidanți, protejează celulele organismului şi le pregătește pentru lupta cu diverşi factori alergeni, stimulând capacitatea naturală de apărare a organismului.

Consumul de spirulină ajută şi la diminuarea problemelor provocate de diabetul de tip 2, scăzând nivelul de zahăr din sânge.

Spirulină se găseşte sub formă de tablete, capsule sau pulbere. Vizitaţi aici.

Notă autor

Ne putem bucura de efectele benefice ale plantelor cu atât mai mult cu cât diminuăm consumul de toxine. Dacă avem o alimentaţie echilibrată, ne respectăm organismul şi învăţăm cum funcţionează corpul uman, putem să ne bucurăm de viaţă şi de beneficiile minunate ale plantelor.

Enikö Pal, specialist în nutriţie şi fitoterapie