Verdele din hrana ta

clorofila

Vegetalele colorate sunt atât de sănătoase dar verdele! Verdele este aparte, verdele înseamnă clorofilă! Alimentele noastre ar trebui să fie cât mai colorate iar verdele ar trebui să fie în fiecare zi în meniu.

Clorofila

Clorofila este un pigment verde prezent în plante care ajută la facilitarea absorbției de lumină de la soare. Are capacitatea de a transforma această energie luminoasă într-o formă utilizabilă pentru plante.

Cel mai interesant fapt despre clorofilă este că structura sa moleculară este similară cu cea a hemoglobinei, care este o parte de bază a sângelui uman. Singura excepție este atomul lor central care este fier pentru hemoglobină și magneziu pentru clorofilă. Datorita acestei calităţi aparte, clorofila lichidă are aceeași funcție în organism ca și hemoglobina (hemoglobina se găseşte în globulele roşii şi are rolul de a fixa oxigenul din aer la nivelul plămânilor şi de a-l transporta în tot organismul, la celule). Clorofila este de asemenea o sursă de vitamine, cum ar fi vitamina A, C, E, K, betacaroten şi este bogată în antioxidanți, minerale vitale precum magneziu, fier, potasiu, calciu.

Beneficiile pentru sănătate ale clorofilei includ capacitatea sa de a crește numărul celulelor roșii din sânge, de a preveni cancerul şi a încetini procesul de îmbătrânire.

Beneficii oferite de consumul de clorofilă:

Crește numărul celulelor roșii din sânge.

Clorofila ajută la restaurarea și completarea celulelor roșii din sânge. Funcționează la nivel molecular și celular și are capacitatea de a ne regenera corpul. Este bogată în enzime vii care ajută la curățarea sângelui și îmbunătățește capacitatea sa de a transporta mai mult oxigen. Este un constructor de sânge și este, de asemenea, eficient împotriva anemiei care este cauzată de un deficit de globule roșii în organism.

Previne apariţia cancerul

Un studiu american sugerează că clorofila este eficientă împotriva cancerului de colon și stimulează inducerea apoptozei( în timpul apoptozei, o celulă declanșează un proces din interior care îi va permite să se sinucidă).

Oferă protecție împotriva unei game largi de agenți cancerigeni prezenți în aer, carne gătită, lactate de origine animală și mâncare rafinată. Studiile evidenţiază faptul că clorofila ajută la limitarea absorbției gastrointestinale a toxinelor.

Ajută în tratamentul artritei

Într-un studiu inclus în Journal of Inflammation Research, proprietățile antiinflamatorii ale clorofilei se dovedesc a fi benefice pentru artrită. Clorofila și derivații săi interferează cu creșterea inflamației induse de bacterii. Această natură protectoare a clorofilei o face un ingredient puternic în prepararea suplimentelor pentru tratarea afecțiunilor dureroase, cum ar fi fibromialgia și artrita.

Îmbunătățirea imunităţii

Consumul de clorofilă ajută la întărirea pereților celulari și a sistemului imunitar general al organismului. Bacteriile anaerobe, care promovează dezvoltarea bolilor, nu pot supraviețui în mediul alcalin pe care îl oferă consumul de clorofilă organismului.

În același timp clorofila creşte capacitatea sângelui de a se oxigena, fapt care încurajează capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor, de a crește nivelul de energie și de a accelera procesul de vindecare.

Detoxifierea organismului

Datorită consumului de clorofilă există o abundență de oxigen și un flux sănătos de sânge în organism. Clorofila formează complexe cu mutageni și are capacitatea de a lega și îndepărta substanțele chimice toxice și metalele grele, cum ar fi mercurul. De asemenea, este eficient în reducerea efectelor dăunătoare ale radiațiilor și ajută la eliminarea pesticidelor și a depozitelor de medicamente din organism.

Întârzie procesul de îmbătrânire

Clorofila ajută la combaterea efectelor îmbătrânirii și sprijină menținerea țesuturilor sănătoase datorită conţinutului mare de antioxidanţi. De asemenea stimulează enzimele anti-îmbătrânire și încurajează pielea sănătoasă și tânără. Vitamina K prezentă curăță și întinerește glandele suprarenale și îmbunătățește funcțiile suprarenale din organism.

Susţine sănătatea digestivă

Clorofila promovează digestia sănătoasă prin menținerea florei intestinale și stimularea mișcărilor intestinale. Acționează ca un medicament natural pentru tractul intestinal și ajută la reînnoirea țesuturilor intestinale rănite.

Dietele care au deficit de vegetale verzi şi includ consumul de carne prezintă un risc crescut de tulburări ale colonului, fără excepţii aceste tulburări vor apărea mai devreme sau mai târziu.

Conform cercetărilor, clorofila facilitează curățarea colonului prin inhibarea citotoxicității, este eficientă în constipație și atenuează disconfortul cauzat de gaze.

 Proprietăți antimicrobiene

Studiile recente au arătat efectul de vindecare al soluției pe bază de clorofilă alcalină în combaterea afecțiunii numite Candida albicans. Aceasta este o infecție cauzată de creșterea excesivă a unui tip de drojdie numită candida deja prezentă în cantități mici în corpul uman.

Combate respirația urât mirositoare

Clorofila este recunoscută pentru proprietățile sale de dezodorizare. Este un remediu eficient pentru combaterea respirației urât mirositoare și este utilizată în soluții de gură. Consumul de clorofilă are o acțiune dublă prin eliminarea mirosului din gură și gât și stimulează, de asemenea, sănătatea digestivă prin curățarea colonului și a sângelui. O sănătate digestivă şubredă este una dintre principalele cauze ale respirației urât mirositoare.

 Efectul de dezodorizare al clorofilei este de asemenea eficient în cazul rănilor.

Clorofila se administrează pe cale orală pacienților care suferă de colostomii(tehnica chirurgicală prin care una din porțiunile  colonului este exteriorizată la  nivelul peretelui abdominal) și tulburări metabolice, cum ar fi trimethylaminuria( sindromul mirosului de peşte), pentru a reduce mirosul fecal și urinar.

Proprietăți antioxidante

Un studiu publicat in Journal of Food Science afirma că clorofila are o capacitate antioxidantă foarte puternică. Aceștia contribuie la neutralizarea moleculelor dăunătoare și la protejarea împotriva dezvoltării diferitelor boli și daune cauzate ca urmare a stresului oxidativ pentru care sunt responsabili radicalii liberi.

Previne insomnia

Clorofila are un efect calmant asupra nervilor și ajută la reducerea simptomelor de insomnie, iritabilitate nervoasă și oboseală generală a corpului.

Creşte viteza de vindecare

Studiile au arătat că utilizarea locală a soluțiilor de clorofilă este eficientă în tratarea rănilor și arsurilor expuse. Clorofila ajută la reducerea inflamației locale, întărește țesuturile organismului, ajută la uciderea germenilor și îmbunătățește rezistența celulelor la infecții. Terapia cu clorofilă este destul de eficientă în tratamentul ulcerelor cronice de varice ale piciorului.

Raportul acid-alcalin

Consumul de alimente bogate în clorofilă ajută la echilibrarea raportului acid-alcalin în organism. Magneziul prezent în clorofilă este un mineral foarte alcalin.

Tratamentul anemiei

Clorofila conţine vitamina K, care este vitală pentru coagularea normală a sângelui. Vitamina K este utilizată pentru tratamentul sângerărilor nazale și este prescrisă pentru femeile care suferă de anemie și hemoragie menstruală gravă. Clorofila conţine şi fier uşor asimilabil.

Previne formarea pietrelor la rinichi

Vitamina K prezentă în clorofilă formează compuși esențiali în urină și ajută la reducerea creșterii cristalelor de oxalat de calciu.

Echilibrează hormonii

Este benefică pentru menținerea echilibrului hormonal sexual atât la bărbați, cât și la femei.

Tratamentul pancreatitei

Clorofila este administrată intravenos de către personalul medical în tratamentul pancreatitei cronice.

Potrivit cercetărilor efectuate în această privință, aceasta ajută la ameliorarea febrei și la ameliorarea durerii abdominale și disconfortului cauzat de pancreatită, fără a provoca reacții adverse.

Susţine sănătatea orală

Clorofila ajută la tratarea problemelor dentare, cum ar fi piroorhea( boală gingivală), ajută la vindecarea simptomelor infecțiilor orale și calmarea gingiilor inflamate.

Clorofila este, de asemenea, benefic în tratarea obezității, diabetului, gastritei, hemoroizilor, astmului și afecțiunilor pielii, cum ar fi eczemele.

Consumul profilactic de clorofilă evită, de asemenea, efectele adverse ale intervenției chirurgicale și este recomandat să fie administrată înainte și după.

Utilizare culinară

Pe lângă consumul regulat, clorofila și clorofilina derivată din ea servesc ca aditiv alimentar și sunt utilizate pentru a furniza culoarea verde unei varietăți de alimente și băuturi.

Are un număr E înregistrat E141(extras din urzică, lucernă sau iarbă) și este cunoscut ca verde natural 3.

Surse naturale de clorofilă

Nu este foarte dificil să includem clorofila în dieta zilnică. Toate plantele verzi sunt bogate în clorofilă.

Consumul de legume, cum ar fi rucola, iarba de grâu, praz, legume cu frunze verzi, cum ar fi pătrunjelul, varza kale, spanacul, salată oferă organismului clorofilă.

Rafinarea alimentelor distruge conținutul de clorofilă și magneziu.

Consumând legumele crude sau la abur sunt cele mai bune metode pentru a obține un beneficiu maxim.

În raftul meu cu suplimente bogate în clorofilă se află o mulţime de produse minunate dintre care vă prezint:

1.Pudra din iarbă de grâu

Pulberea din iarbă de grâu este ideală pentru persoanele care doresc să consume suc din iarbă de grâu, dar nu au posibilitatea de a o crește și stoarce prin metode care să nu ducă la pierderea substanțelor nutritive. Conține o cantitate impresionantă de clorofilă (70%), ce prezintă o similaritate structurală asemănătoare cu molecula de hemoglobină, fiind recunoscută pentru beneficiile aduse în tratarea bolilor de sânge cum ar fi talasemia și mielotoxicitatea la pacienții cu cancer supuși chimioterapiei. Cu un istoric de peste 5000 de ani, beneficiile acestui superaliment au căpătat o importanță din ce în ce mai adâncă, efectele sale fiind recunoscute pe scară largă. De la uzul extern până la cel intern, iarba de grâu poate fi aliatul tău de nădejde în menținerea unei balanțe sănătoase a organsimului sau în vindecarea acestuia.

2.Pudra din orz

Conţine vitaminele A – de 250 de ori mai multă decât salata verde, B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B6 (piridoxină), B12 (cobalamină), C – de 7 ori mai multă decât portocalele, E și P; calciu, mangan, magneziu, molibden, zinc, cupru, potasiu – de 25 de ori mai mult decât bananele. Are un conţinut semnificativ de clorofilă.

3.Chlorella

Considerată cea mai verde existenţă de pe Pământ, chlorella este o algă verde unicelulară, microscopică, ce conţine o cantitate uriaşă de clorofilă (una dintre substanțele importante în „întinerirea” sângelui și detoxifierea ficatului și a intestinelor), dar şi alte principii active, care fac din ea un supliment extraordinar de puternic, pe care merită să-l cunoaştem şi să-l introducem în dieta zilnică.

4.Spirulina

Această microalgă de culoare verde-albăstrui datorată celor doi pigmenți din structura sa celulară – clorofila, respectiv ficocianina, este originară din lacurile calde ale Africii și Americii Centrale și de Sud. Mai puţin cunoscută de publicul larg sub denumirea botanică de Arthrospira platensis, spirulina crește în prezent și pe suprafețe întinse special amenajate. Cu un conținut nutrițional uimitor (mai multe proteine decât carnea, peștele și soia, mai mult betacaroten decat orice alt aliment, toți cei 8 aminoacizi esențiali, vitamine, minerale și grăsimi sănătoase Omega-3 și Omega-6 într-o balanță excelentă de 1,5:1), spirulina este considerată a fi cea mai nutritivă algă dintre cele peste 30.000 de specii care există. UNESCO a denumit-o alimentul ideal și cel  mai complet de pe planetă, în timp ce Organizația Mondială a sănătății a clasificat-o drept cel mai bun aliment al secolului XXI.

5.Alfa Alfa(lucerna)

Este un produs natural instant, cea mai bogata sursa de SOD (superoxid dismutaza). Este o pulbere bogata in vitamine, minerale, antioxidanti, enzime si clorofila, un aliment aproape complet.

6.Moringa

Fiecare gram din Moringa conține: 15 x Calciu conținut de lapte, 4 x Vitamina A conținuta de morcovi,    3 x Potasiu conținut de banane, 4 x Clorofilă conținută de iarba de grâu, 7 x Proteină conținută de iaurt, 3 x Fier conținut de spanac. Frunzele uscate de moringa conţin de 2.500 de ori mai mulţi aminoacizi decât ceaiul verde.

7.Matcha

Matcha este un tip de ceai verde cu proprietăți antioxidante incredibile. Acesta este făcut din frunze întregi de ceai verde care au fost aburite, uscate, apoi măcinate într-o pulbere fină. Diferența dintre matcha și ceaiurile verzi este că pentru a face matcha se macină întreaga frunză, iar noi putem beneficia de toți nutrienții acesteia, care de altfel nu s-ar fi dizolvat integral în apă într-un ceai normal. Pentru a produce ceaiul verde matcha, frunzele sunt acoperite și ferite de lumina soarelui cu 20-30 de zile înainte de recoltare. Protejarea frunzelor de lumina directă a soarelui stimulează producerea de aminoacizi și mărește nivelele de clorofilă, redându-i culoarea vibrantă de verde crud.

Încerc să consum vegetale cât mai proaspete, cât mai crude, cât mai ecologice.

Atunci când nu am surse constante de vegetale proaspete şi ecologice întotdeauna şi fără excepţii am pe raftul meu de superalimente surse de clorofilă.

O mare parte dintre superalimente le poţi găsi aici:

iarbă de grâu

iarbă de orz

chlorella

spirulina

moringa

matcha

Îţi doresc şi ţie să ai un raft cu superalimente şi organismul tău să primească tot ceea ce are nevoie.

Autor,

Enikö Pal

Frumuseţiile unei vieţi vegane

gustare vegana

Omul este ceea ce mănâncă şi devine ceea ce gândeşte

Sunt vegană de 14 ani iar înainte am consumat toate produsele de origine animală şi am avut un stil de viaţă omnivor. Din păcate am fost crescută cu produse de origine animală iar datorită acestui aspect am termen de comparaţie între cele doua stiluri de viaţă: vegan şi omnivor.

Frumuseţiile şi mulţumirea care îţi sunt oferite de veganism nu vor fi niciodată simţite de către cei care consumă produse de origine animală.

Veganismul nu este o modă, un fanatism sau ceva excentric. Veganismul reprezintă doar natura umană în propriul ei element.

Ce simt eu de când sunt vegană şi nu am simţit înainte:

-împăcare. Dar este o împăcare specială, o împăcare la superlativ. Deschid ochii în fiecare dimineaţă şi sunt împăcată cu mine însumi că nu am ucis pe nimeni, nici o fiinţă. Singura viaţă care îmi aparţine este a mea şi doar a mea. Această împăcare, atât de pură şi sinceră, poţi să o ai doar când nu mai consumi produse de origine animală.

-mulţumire. În fiecare zi simt o mulţumire din adâncul sufletului pentru că eu nu fac rău intenţionat nici unei fiinţe, nu iau viaţa nimănui şi nu plătesc pe nimeni să taie bucăţi de carne din animalele care încă trăiesc sau sunt moarte, indiferent. Nu ucid, nu plătesc nici pe alţii. În abatoare peste 60% dintre animalele care sunt prelucrate pentru carne încă trăiesc când sunt tăiate bucăţi din ele. Sunt mulţumită că nu mai plătesc pentru aceste fapte oribile.

-dragoste. Dragostea nu o simţi atunci când te consideri fiinţa supremă şi ucizi tot ceea poţi. Dragostea o simţi şi o resimţi atunci când trăieşti şi îi laşi să trăiască pe toţi care au primit acest dar numit viaţă! Dragostea o simţi atunci când şi tu poţi să oferi dragoste pură, atunci când poţi să mângâi un animal fără să te gândeşti la friptură, când nu faci diferenţe între pisică, câine , vacă, găină, porc etc. Dragostea este un aspect care se simte şi nu se explică foarte uşor în cuvinte. Dragostea este atunci când trăieşti frumos, iubeşti cât poţi de mult şi cel mai important, nu faci rău. Nu iubesc şerpii dar nici nu le fac rău. Pot să mângâi un porc şi să ştiu că nu am gânduri ascunse despre friptură şi tocană. Condiţia umană poate deveni mult mai pură decât ne putem imagina dar acele stadii nu se ating decât cu gânduri curate şi sincere. Dragostea îţi hrăneşte fiecare celulă, te revigorează şi te duce pe căi pe care nu ai fost niciodată.

-corpul meu nu este un tomberon de cadavre. Acesta este efectiv un sentiment. La acest sentiment minunat şi extraordinar de plăcut pot ajunge doar veganii. De când nu mă mai îndop cu animale moarte, supă de cadavre, mortăciuni, ouă, lapte simt că am ajuns la condiţia umană. Adică nu mă obligă nimeni să mănânc animale moarte de cine ştie când, lapte de la femele din altă specie exploatate doar fiindcă noi suntem oameni dar nu umani, ouă de la găini care sunt transformate în aparate de făcut ouă. Eu consum hrană vegetală, hrană integrală, hrană pură, sigur mai „omor” câteodată un cartof şi îl prăjesc în ulei fierbinte, dar nu a ţipat încă nici un cartof pentru viaţa lui. Nici un omnivor nu o să simtă cel mai suprem aspect din viaţă: „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”. Păcat să trăieşti fără să simţi acest sentiment.

-naturaleţea vieţii. Comparând viaţa mea de când sunt vegană cu cea dinainte am înţeles că ceea ce sunt în ultimii ani reprezintă de fapt aspectul natural şi normal al vieţii umane. Este natural să merg să culeg mere din pom dar nu este deloc natural să merg să cumpăr bucăţi de cadavre congelate din magazin. Omul se consideră fiinţa supremă care domină toate animalele fără excepţie. Dar lucrurile stau altfel iar omul omnivor nu are cum să înţeleagă. La acest nivel de înţelegere a vieţii, la această conştientizare, la modul de viaţă natural ajungi doar după ce nu mai consumi produse de origine animală. Acest aspect al vieţii nu poate fi explicat, trebuie simţit. Într-adevăr, înainte viaţa mea era un fals toxic, cum este viaţa tuturor consumatorilor de fripturi, pulpe de pui, ficăţei, carne tocată, brânzeturi etc. După ce eşti vegan totul este natural, plăcut, pur, simplu. Organismul nu mai simte povara toxinelor din carne, lactate, ouă iar din punct de vedere psihic şi spiritual ajungi pe calea cea bună, calea pe care viaţa omului este în forma ei naturală.

-claritatea. Când eşti vegan gândeşti mai clar, este una dintre frumuseţiile acestui stil de viaţă. Tâmpeniile pot fi ascultate de oamenii care nu au minte, bolnavii psihic care ridică consumul de carne în slăvi din punct de vedere nutritiv pot fi ascultaţi de oricine, ca vegan ajungi la nivelul în care nu mai asculţi toţi proştii. Ca vegan gândeşti clar, corpul tău nu este un tomberon de cadavre, mintea ta nu pune la cale masacre în fiecare zi, nu ucizi, nu faci rău. Practic gândeşti, dacă distrugi planeta unde o să trăieşti!? Ah, da, corect, ca omnivor te gândeşti doar la distrus: planeta, animalele, clima, natura, apa, iar animalele iar tot ceea ce contează este carnea în farfurie. Nu există claritate mentală, oamenii fac copii şi îi învaţă zilnic cum să aibă o viaţă de proastă calitate, sănătatea vine din consumul de lapte de vacă animale moarte. Energia vine din consumul de animale moarte! Ce om care gândeşte clar poate accepta aşa ceva ca fiind adevărat?  Claritatea vine după detoxifierea organismului şi detoxifierea de idei tâmpite înmagazinate de la cei plătiţi de industria cărnii, a laptelui şi mai ales farmaceutică.

-o viaţă plină. Când nu eram vegană viaţa mea era ca un gol pe care îl umpleam cu fripturi, mititei şi lapte cu cacao. Eram ceea ce mâncam. Dar am şi devenit ceea ce mănânc de atâţia ani. O să spuneţi ca aveţi o viaţă plină, mereu evenimente cu cărniţă pe grătar, totul trebuie să fie sărbătorit prin a ucide altă fiinţă, total nevinovată, dar nu aveţi termen de comparaţie astfel doar aveţi iluzia unei vieţi împlinite. De fapt este o viaţă goală umplută mereu cu mâncare toxică pentru organism şi suflet. Să faci în fiecare zi rău nu poate să îţi ofere o viaţă împlinită…

Se spune că nu este uşor sa devii vegan. Eu pot afirma că nu este uşor ci este foarte uşor. Iar pe lângă faptul că este foarte uşor este extraordinar de frumos!

Frumuseţiile vieţii vegane sunt : împăcarea, mulţumirea, dragostea, naturaleţea, „corpul meu nu este un tomberon de cadavre”, claritatea, împlinire. Toate acestea sunt la superlativ şi sunt pure.

Şi am avut parte de ambele stiluri de viaţă, din păcate.

Autor

Enikö Pal

Alimente pentru imunitate şi prevenţie

microbiom intestinal şi răspuns imunitar

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de virusuri, bacterii şi paraziţi. Sistemul imunitar reuneşte organe, molecule si anticorpi care oferă protecţie împotriva agresorilor. Pe lângă aceste aspecte, imunitatea poate memora antigenul pentru a putea reacţiona rapid data următoare când îl va întâlni.

Cum să îţi ajuţi sistemul imunitar

Dormi suficient – un organism odihnit este mai puternic. Aloca zilnic 7-8 ore de somn in timpul noptii.

Ţine stresul sub control – stresul scade imunitatea.

Efectueaza activităţi fizice regulate – activitatea fizica moderată şi sportul ajută la întărirea sistemului imunitar.

Evitaţi persoanele care sunt foarte bolnave deoarece anumite afecţiuni sunt contagioase şi se transmit extrem de uşor.

Renunţă la fumat şi la cafea sau cel puţin redu consumul acestora.

Consumă alcool cu moderaţie, de preferat să reduci cât mai mult consumul de alcool – consumul de alcool epuizează sistemul imunitar. Alcoolul este perceput de organismul uman ca fiind otravă iar sistemul imunitar reacţionează ca atare.

Diminuează consumul de zahăr – consumul de zahăr(otravă albă) slăbeşte sistemul imunitar.

Consumă cel puţin 1.5 l de apă zilnic – hidratarea este esenţială în buna funcţionare  a organismului.

Spală-te pe mâini – este cel mai eficient mod de a ne feri de viruşi şi bacterii.

Dieta

Adoptă o dietă echilibrată pe bază de vegetale. Produsele de origine animală ne suprasolicită sistemul digestiv, ne epuizează organismul şi ne distrug sistemul imunitar. Toxinele din produsele de origine animală ne iau puterea sistemului imunitar şi ne fac vulnerabili până şi la cea mai banală gripă.

Consumă alimente bogate în vitamina C , esenţială pentru buna funcţionare a sistemului imunitar.

Desigur, doar vitamina C nu este suficientă pentru a asigura nutrienţii necesari pentru celule dar mai ales pentru sistemul imunitar. Pe raftul meu de imunitate se află o gamă mai diversificată de superalimente dintre care vă prezint o mică parte.

Alimente şi superalimente care ajută şi întreţin sistemul imunitar

Astragalus

Considerată acum drept una dintre cele mai valoroase plante medicinale din lume, astragalusul a fost folosit de mii de ani în medicina chineză, ca tonic general. Celebritatea astragalusului constă în faptul că este, alături de chlorella, un foarte puternic stimulator de telomeraze, având efecte reîntineritoare. Telomerazele sunt enzimele care controlează telomerii iar aceștia din urmă sunt regiuni de ADN situate la capatul cromozomilor, regiuni ce au rolul de a proteja materialul genetic al celulei. Cercetătorii au descoperit că există o legatură între micșorarea lungimii telomerilor și procesul îmbătrânirii și al apariției bolilor.

Reglează glucoza din sânge și previne diabetul, prin creșterea sensibilității receptorilor celulari insulinici și îmbunătățirea microcirculației în stări hiperglicemice. Are proprietăți anti-cancerigene și de reducere a efectelor secundare ale chimioterapiei. Poate îmbunătăți funcția rinichilor prin creșterea cantității de hemoglobină în celulele roșii și scăderea proteinuriei (excreția proteinelor în urină). Susține producerea de celule stem în măduvă, în țesutul limfatic și diferențierea lor în celulele active ale sistemului imunitar.

Pulbere de astragalus poţi găsi aici.

Shiitake

Ciupercile Shiitake (Letinula edodes) au crescut în sălbăticie din timpuri preistorice, fiind folosite în medicina chineză de peste 6.000 ani.

Echilibrează sistemul imunitar prin activarea celulelor dendritice cu rol important în reducerea multiplicării celulelor anormale și a virusurilor. Ajută celulele macrofage să lupte împotriva celulelor cancerigene. Ciupercile Shiitake au capacitatea de a lupta contra unor virusuri foarte rezistente, cum ar fi HIV, Hepatita B sau C, îmbunătăţesc metabolismului proteic și al acizilor nucleici în ficat prin detoxifiere și stimularea producției de interferon. Pulberea de Shiitake crește sensibilitatea receptorilor celulari la insulină, susținând funcția insulino-secretorie a pancreasului.

Pulbere de ciuperci Shiitake poţi găsi şi aici.

Cat s Claw

Determină stimularea imunității prin creșterea fagocitozei şi reduce acțiunea microorganismelor nocive și scade recurența acestora prin stimularea acțiunii leucocitelor și a macrofagelor.

Are acțiune antiinfecțioasă și pe mai multe tulpini virale, printre care Streptococcus Aureus, Streptococcus mutans, rinovirus și virusul Dengue.

Desigur are şi o mulţime de alte efecte benefice despre care puteţi citi aici.

sau în cartea Ghidul Bobocului Vegan.

Amla

Amla este o pudră ce se obţine din fructul arborelui Emblica Officinalis. Fructul de amla, cunoscut și sub numele de coacăz indian, este un fruct comestibil extrem de bogat în vitamina C. Conţine de 20 de ori mai multă vitamina C decât o portocală. Chiar şi atunci când este uscat, conţine taninuri care previn pierderea de vitamina C. Vitamina C este un antioxidant care luptă împotriva radicalilor liberi ce provoacă multe boli cronice, cum ar fi artrita, hipertensiunea arterială, probleme asociate cu inima, Alzheimer şi cancer. Vitamina C este, de asemenea, necesară pentru apărarea naturală a organismului nostru şi declanşarea mecanismelor de vindecare. Nu doar fructul, ci și toate celelalte părţi ale plantei sunt folosite pe scara largă în medicina ayurvedică.

Pulbere de Amla găsiţi aici. Citiţi şi despre Triphala.

Spirulina

Spirulina conţine vitaminele A, B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B12 (colină), D, E, K; calciu, fier (219% din DZR la 100g produs), magneziu (55% din DZR la 100g produs), mangan (90% din DZR la 100g produs), fosfor, potasiu, sodiu, zinc, antioxidanți (clorofilă, ficocianină, acid gama-linoleic, tocoferol). În spirulină regăsim toți aminoacizii esențiali plus încă 10 neesențiali,

enzime cu specific antioxidant (superoxid dismutază, glutation reductază, catalază), acizi nucleici ARN şi ADN, până la 77% reziduu uscat proteic, polizaharide și grăsimi esențiale.

Spirulina protejează organismul de stresul oxidativ atât la nivelul ADN-ului, cât și la nivel celular, fiind o sursă bogată de antioxidanți, protejează celulele organismului şi le pregătește pentru lupta cu diverşi factori alergeni, stimulând capacitatea naturală de apărare a organismului.

Consumul de spirulină ajută şi la diminuarea problemelor provocate de diabetul de tip 2, scăzând nivelul de zahăr din sânge.

Spirulină se găseşte sub formă de tablete, capsule sau pulbere. Vizitaţi aici.

Notă autor

Ne putem bucura de efectele benefice ale plantelor cu atât mai mult cu cât diminuăm consumul de toxine. Dacă avem o alimentaţie echilibrată, ne respectăm organismul şi învăţăm cum funcţionează corpul uman, putem să ne bucurăm de viaţă şi de beneficiile minunate ale plantelor.

Enikö Pal, specialist în nutriţie şi fitoterapie