Despre germeni și vlăstari

Vlăstari de broccoli crescuți în germinator.

Faptul că alimentaţia vegană este scumpă este un mit, iar ca să mănânci foarte sănătos este cât se poate de accesibil. Să mâncăm pentru a ne hrăni celulele, organismul, sănătatea este de nepreţuit, iar a mânca sănătos nu este scump.

O hrană foarte sănătoasă şi densă în nutrienţi o reprezintă germenii şi vlăstarii.

Germenii sunt seminţe germinate cu ajutorul apei, iar vlăstarii sunt seminţe germinate prin stropirea cu apă sau puse în puţin pământ, care cresc în dimensiune, putând ajunge chiar şi până la 10 cm. La seminţele germinate în apă se consumă atât sămânţa cât şi planta, pe când la cele crescute în pământ se consumă doar planta verde.

Germenii și vlăstarii ne pot oferi atât în anotimpul cald cât şi în cel rece foarte multe substanțe nutritive de care avem nevoie: proteine de foarte înaltă calitate, vitamine precum A, B, C, E, minerale precum calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc, seleniu, crom şi clorofilă. Odată cu germinarea, elementele nutritive sunt transformate și simplificate: proteinele în aminoacizi, grăsimile în acizi grași esențiali, amidonul în zaharuri.

Toate aceste procese cresc valoarea nutrițională și îmbunătățesc digestia și asimilarea. Proteinele, vitaminele, enzimele și mineralele se multiplică de la 300% până chiar şi la 1400%. În plăntuțele verzi se dezvoltă clorofila, iar anumiți acizi și unele toxine care în mod normal ar interveni în digestie sunt reduse sau eliminate.

Studiile au demonstrat că vlăstarii conţin de mii de ori mai multe substanţe nutritive, enzime şi vitamine decât planta la maturitate sau rodul ei. De exemplu broccoli la maturitate conţine 4.170 unităţi de sulforafan, în timp ce vlăstarii conţin chiar şi 33.000 unităţi.

S-a constatat că enzimele vlăstarilor joacă un important rol în blocarea procesului cancerigen în mai multe tipuri de cancer. Ele intervin în faza a doua a dezvoltării celulelor canceroase, imediat după replicarea ADN-ului, dar înainte de multiplicarea celulei. De fapt, vlăstarii, mai ales cei ai plantelor crucifere, conţin glucosinolat, care în prezenţa enzimei mirosinază metabolizează formând izotiocianat, mai ales sulforafan, o moleculă din acest grup de organosulfuroşi ai isotiocianatelor. Atât izotiocianaţii în general, dar mai ales sulforafanii s-a demonstrat că au un important efect anticancerigen prin următoarele  moduri de a acţiona: blochează activarea procesului cancerigen, previn formarea de celule canceroase din precursori, inhibă neoplazia în celulele expuse deja carcinogenilor.

Un studiu foarte important publicat în revista Institutului Hipocrat din Florida ( Steve Meyerowitz, „Sprouth stop cancer”, Healing our world – The real truth about food, Hipocrates Health Institute Florida, 34/2014.) prezintă următoarele efecte ale vlăstarilor:

1. Efectul antioxidant. În patru studii efectuate în Punjab, India, în care s-au folosit vlăstari de broccoli, ridichi şi floarea-soarelui, s-a constatat că aceşti vlăstari au un remarcabil efect antioxidant atât in vitro (în culturi de laborator), cât şi in vivo (într-un organism viu). Vlăstarii de floarea-soarelui şi ridichi au atins cel mai înalt nivel al acţiunii antioxidante.

2. Efectul antiinflamatoriu. Multe boli fie debutează, fie sunt agravate de stări inflamatorii. În două studii diferite s-a constatat că vlăstarii de lucernă şi de cei de hrişcă inhibă acţiunea citokinelor pro-inflamatorii şi atenuează inflamaţiile acute atât in vivo cât şi in vitro. Vlăstarii de hrişcă au fost testaţi şi pe celule cancerigene provenind de la un cancer de colon uman, constatându-se o acţiune antiinflamatorie semnificativă.

3. Prevenirea şi ameliorarea diabetului. În 2012, un studiu privind diabetul zaharat, realizat de Universitatea Peking din China, a stabilit că vlăstarii de floarea-soarelui au efecte inhibitorii împotriva glico-oxidării, care este considerată una dintre posibilele căi ale apariţiei diabetului. Efectul acestor vlăstari s-a dovedit mai puternic decât cel pe care îl aveau medicamentele pentru diabetici. Acelaşi efect l-au arătat vlăstarii de broccoli în condiţii de hiperglicemie şi de oxidare, deoarece sulforafanul atenuează stresul oxidativ şi inactivează factorii inflamatorii.

4. Cancerul de piele. În cazul acestui cancer s-a demonstrat că vlăstarii de broccoli pot inhiba multiplicarea celulelor canceroase, atât intern cât şi prin aplicare externă, direct pe piele, a extractului de vlăstari. Cancerul de piele este un tip de cancer foarte răspândit.

5. Cancerul vezicii urinare. În trei studii recente ale unor universităţi din S.U.A. şi Noua Zeelandă s-au cercetat mecanismele prin care vlăstarii pot ajuta la prevenirea şi tratarea cancerului vezicii urinare. Studiile făcute in vivo dar şi in vitro, direct pe celulele canceroase, au pus în evidenţă faptul că izotiocianaţii din vlăstarii de broccoli activează mitocondrial apoptoza (autodistrugerea) celulelor canceroase şi blochează procesul de multiplicare a acestora. Mărimea, multiplicitatea şi progresia tuturor liniilor de celule canceroase au fost inhibate cu succes de vlăstari, fără existenţa nici unui efect secundar. Vlăstarii generează şi o serie de enzime care protejează în mod suplimentar, cum ar fi glutationul, S-transferaza şi chinon-reductaza, iar vlăstarii de broccoli au potenţialul de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase în cancerul de vezică urinară.

6. Cancerul de sân. În ultimii cinci ani s-au realizat mai multe studii privind efectul vlăstarilor de broccoli asupra cancerului de sân. Tratamentul cu sulforafan extras din vlăstarii de broccoli a crescut de zece ori probabilitatea eradicării celulelor cancerigene faţă de grupul de control. Două studii realizate recent au dovedit că sulforafanul are capacitatea de a influenţa celulele care sunt responsabile de hrănirea şi menţinerea cancerului, ca şi de revenirea lui.

Legătura mea atât de strânsă cu vlăstarii de broccoli este datorită faptului că m-au ajutat chiar cu ultimul efect punctat al lor în acest articol. Eu mi-am cultivat în grădină broccoli, am strâns seminţele pe care le-am germinat ca să crească vlăstari. Vlăstarii îi consumam pentru ca să îmi hrănesc celulele şi să lupt cu procesele inflamatorii.

Când am aflat despre problemele de sănătate eram deja vegană, iar medicii îmi spuneau în primul rând să renunţ la produsele de origine animală. Am început să aprofundez alimentaţia anti-cancer şi am reuşit ceea ce nu se aştepta nici unul dintre medici. Sunt medici în Romania care recomandă pacienţilor să nu mai consume produse de origine animală, iar numărul lor este în creştere.

Important este ca germenii și vlăstarii sa facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Consumaţi germeni şi vlăstari pe post de hrană până nu ajungeţi să îi consumaţi pe post de tratament. Şi orice boala se îndreaptă spre vindecare doar când renunţaţi la produsele de origine animală, atunci eliberaţi organismul din lanţurile groaznice şi bolnave în care îl ţineţi.

Investiţia în care constă să creşteţi acasă, inclusiv în cea mai mică garsonieră, germeni și vlăstari este mai degrabă multă dragoste decât o investiţie materială. Investiţia materială  constă într-un germinator, mai simplu sau mai complex, apoi în seminţe pentru germinat. Vă asigur că grâul nu este deloc scump dar beneficiile aduse nu se pot calcula în bani pentru că germenii şi iarba de grâu fac minuni pentru celulele noastre.

Probabil cea mai densă şi pură în nutrienţi hrană, adică germenii și vlăstarii, este la un pas distanţă.

Ador germenii de broccoli, grâu, schinduf, lucernă, floarea soarelui, creson, muştar, adzuki, mung, linte, ridichi, armurariu. În cartea mea „Ghidul bobocului vegan” am dedicat un capitol pentru germeni şi vlăstari.

Dacă nu dispuneţi de timp să udaţi de câteva ori într-o zi germenii atunci puteți să îi cumpăraţi şi să îi consumaţi. Merită să cumpărăm germeni şi vlăstari deoarece sunt crescuţi de oameni frumoşi şi dedicaţi care ne oferă hrană pură şi extrem de sănătoasă. Trebuie să înțelegeţi că acei germeni şi vlăstari care îi vedem în secţiunea de frigidere, lângă salate, sunt foarte sănătoşi, nu conţin chimicale, nu sunt modificaţi genetic, nu conţin amelioratori de gust şi nici E-uri rele, nici conservanţi. Acei germeni şi vlăstari sunt hrana vie care aşteaptă să fie consumată ca să ne hrănească cu tot ceea ce avem nevoie celulele. Nu ar trebui să treacă nici o zi  fără să consumi germeni și vlăstari, restul este…ochii văd, inima cere! Dar până când hrana mea nu conţine suferinţă eu sunt cât se poate de fericită, iar pe lângă mine şi fiinţele care nu îmi datorează viaţa.

Acest subiect și multe altele sunt tratate în detaliu în cartea ”Ghidul bobocului Vegan”. Accesează secțiunea contact din site și află cum poți intra în posesia unei cărți: https://enikopal.com/contact/

Despre vegetale și grădinărit

Mie mi-au plăcut mereu vegetalele, încă de când eram mică. Locuiam într-un oraș mic, iar la distanța la care locuiam față de centrul orașului deja puteam considera că locuiam la țară. Da, foarte exotic!

Este frumos să locuiești în mediul rural și să îți produci vegetalele în propria grădină, este interesant să locuiești și la oraș și să cumperi din magazine tot felul de vegetale care mai de care mai exotice, să descoperi o mulțime de gusturi, texturi, culori, arome, senzații.

Să ai grădină cu vegetale cultivate cu mâna ta, îngrijite frumos, ecologice, organice, pe care să le poți consuma proaspete, este diferit față de a consuma vegetale din market.

Recoltă de legume, toamnă târzie

Satisfacția oferită de consumul de vegetale proaspete cultivate cu propriile tale mâini este minunată.

Cel mai bine este să consumi vegetale locale, din zona în care te-ai născut și ai crescut; dar dacă ai ocazia să călătorești prin lume nu ezita să consumi tot felul de vegetale, să ne bucurăm din plin de cele peste un milion de plante comestibile ce nu le-am eradicat încă prin extinderea fermelor de animale, culturilor pentru producerea hranei animalelor din ferme și desigur extinderea industriei.

Dacă nu poți călători prin toată lumea, lumea vine la tine, astfel găsim acuma în marketuri o mulțime de vegetale (fructe, legume, semințe, cereale, de toate) de pe tot globul. De ce să nu ne bucurăm pe ele dacă sunt sănătoase și dacă plătim corect pentru ele.

Cultură ardei iute din grădina proprie.

Germenii și vlăstarii sunt o variantă de consum de vegetale foarte practică și extrem de densă în nutrienți și întrunesc cu brio caracteristicile hranei vi. Ei pot fi crescuți cu ușurință acasă, chiar și într-o locuință la bloc sau pot fi cumpărați de la oamenii care îi cresc cu foarte mare drag. Pe lângă faptul că sunt hrană vie si extrem de bogată în nutrienți, aceștia nu sunt tratați cu soluții chimice.

Indiferent de sursa vegetalelor un lucru este sigur, clar și chiar sfânt dacă vă face plăcere cuvântul, este mult mai bine, mai sănătos, mai curat, mai ecologic, mai frumos, mai corect, mai drept, mai normal să mâncăm vegetale decât animale. Iar legat de gândul că vegetalele sunt stropite cu chimicale, iar animalele metabolizează o parte din chimicale și astfel sunt mai sănătoase vă pot spune că este o mare tâmpenie. Carnea animalelor de ferme este plină de substanțe pe care nu este bine să le ingerați.

Recoltă de ceapă roșie, roșii, ardei, castraveți, salată, varză Kale, toate din grădina proprie.