Laptele vegetal a făcut parte din alimentaţia oamenilor de mai mult timp decât laptele animal

Industria lactatelor de origine animală este imensă dar din fericire în continuă scădere. Industria lactatelor de origine animală este un monstru care se luptă pentru supravieţuire pe ultima sută de metri.

Acest monstru care distruge planeta şi ucide miliarde de fiinţe blânde şi nevinovate este hrănit şi susţinut cu bani de către oamenii care încă beau lapte de vacă pentru calciu, de către cei care încă sunt spălaţi pe creier de către reclamele de la TV şi de către cei care deşi sunt adulţi încă doresc lapte, inclusiv de la alte specii.

Decenii la rând am definit mâncarea precum laptele şi derivatele din lapte ca fiind secreţii lactice de la vite. Deşi se crede că unii dintre noi am evoluat şi nu mai bem secreţii de nici un fel care curg din alte animale, noi putem fi de asemenea cei care se reîntorc la origini, la alimentaţia naturală şi corectă a omului. Dacă oamenii ar fi distrus totul dintotdeauna în modul cum o facem noi de nici două sute de ani încoace, noi nu am fi existat deja de sute de generaţii.

Istoria termenului „lapte”

Lingvistic vorbind, folosirea termenului „lapte”ca să ne referim la „sucul alb al anumitor plante”(secunda definiţie a cuvântului lapte în Oxford American Dictionary) are o istorie care este discutată de secole.

Culturile de pe tot globul au obţinut „lapte” din plante cu foarte mult timp înainte să crească animale pentru acest motiv sau pentru carne. Obţinerea laptelui din nuci de cocos în Asia, pe plajele din Africa sau Australia s-a întâmplat cu sute de ani înainte ca oamenii să introducă sclavagismul animalelor de fermă şi să transforme vitele în aparate de dat lapte. Chiar şi în Europa se consuma mult lapte din nuci şi seminţe.

Ken Albala, profesor de istorie la Universitatea Pacific şi gazdă a podcast-ului Food: A Cultural Culinary History, afirmă că laptele de migdale este prezent în aproape fiecare carte de reţete medievală.

În timp ce California produce 80% din migdale pe plan mondial, nucile își au originea în Orientul Mijlociu, făcându-și drum spre sudul Europei alături de mauri în secolul al VIII-lea. Potrivit Smithsonianului, „laptele lor – da, europenii medievali îl numeau lapte în diferitele lor limbi și dialecte – a devenit rapid foarte renumit şi dorit  printre aristocrați, chiar şi atât de departe precum în Islanda.

Creştinii consumau lapte de migdale din motive religioase, precum zilele de post Miercuri şi Vineri.

Laptele de migdale a devenit un aliment nutritiv, găsindu-şi loc în arta culinară de la dulciuri la feluri principale.

Ce tipuri de lapte vegetal există?

Există zeci de variante de „lapte” vegetal sănătos şi hrănitor. Nu avem nici un motiv să consumăm lapte de la alte animale. Nici ca adulţi, nici ca bebeluşi şi nici atât copiii.

Industria lactatelor vegetale devine din ce în ce mai cerută şi din fericire ne umple rafturile magazinelor cu enorm de multe variante precum lapte din: migdale, cocos, cânepă, soia, orez, ovăz, spelta, caju etc.

Desigur ele se pot prepara cu uşurinţă şi acasă.

Ripple Foods din California produce lapte din mazăre galbenă, iar în Australia, Milkadamia este una dintre singurele companii din lume care produc lapte din nuci de macadamia. Potrivit mărcii, procesul de fabricare a laptelui de macadamia este amabil și blând cu mediul; își conduce fermele cât mai natural posibil cu tehnici de cultivare holistică.

De asemenea, laptele de ovăz se bucură de o periodă de creştere, şi datorită brandului suedez Oatly. Producătorii nu pot obține suficientă băutură cremoasă și se luptă să țină pasul. Clienții americani sunt atât de dornici de un gust de Oatly, încât compania a deschis o nouă unitate de procesare în New Jersey pentru a produce suficient lapte de ovăz pentru a satisface cererea.

La ce poţi folosi laptele vegetal?

Exact ca şi laptele de origine animală, poţi bea laptele vegan din pahar sau recipient, îl poţi folosi la preparat latte, în micul dejun, în smoothie, prăjituri, dulciuri, îngheţată , orice în ceea ce ai folosi lapte de origine animală.

Care sunt paşii următori pentru industria lactatelor vegetale?

Este foarte greu să te lupţi cu mizeria din sistemul alimentar, cel al fermelor de animale , al farmaciilor! Toate mulg la propriu aceeaşi vacă, induc în creierul omului că trebuie să bea lapte de vacă.

Astfel politica sistemului alimentar numeşte laptele de vacă aliment de bază( mizeria numărul 1), fermele de animale care violează miliarde de femele anual ca să rămână însărcinate şi să continue să producă lapte ca apoi să le ucidă puii ne spală pe creier cu ajutorul mass mediei că trebuie să consumăm lapte pentru calciu( mizeria numărul 2), şi desigur medicii care ne recomandă otrava numită lapte de origine animală ca apoi tot ei să ne prescrie medicamentele pentru efectele negative ale laptelui animal asupra organismului uman( mizeria numărul 3). Şi toate aceste trei mizerii mulg aceeaşi vacă nevinovată, animal fără apărare care este ţinut sclav cu ajutorul tău şi pe banii tăi, consumatorul de lactate de origine animală.

Niciodată în istorie nu am fost nevoiţi să bem laptele altor fiinţe, sub nici o formă şi cu nici un pretext nu trebuie să facem asta acum, când lumea vegetală ne oferă variante şi combinaţii nesfârşite de lapte şi lactate vegetale.

Pentru sănătatea ta, pentru animale, pentru a reduce poluarea, pentru planetă, pentru a fi mai uman, pentru cei dragi ţie, începe să consumi lapte vegetal şi scoate nepăsarea din viaţa ta.

Pentru că în sfârşit îţi pasă!

Citeşte şi articolele despre cum este obţinut laptele pe care îl bei, adevărul dincolo de cutia de lapte.

Lucruri pe care cu toţii trebie să le ştim.

Cum este preparat iaurtul vegan

Autor

Enikö Pal, specialist nutriţie şi fitoterapie

Ce este keto şi de ce să nu demonizăm grăsimile

nucă de cocos

Dieta ketogenică este un regim ce se bazează pe consumul de alimente bogate în lipide( grăsimi), moderate în proteine şi reduse în conţinutul de carbohidraţi.  Ca să înţelegem mai bine ce este keto şi de ce nu trebuie să demonizăm grăsimile este necesar să studiem ce se întâmplă în organismul nostru, la nivel biologic, atunci când consumăm aceste alimente.

Keto este un regim sau un program alimentar  numit TMM – Terapie Metabolică Mitocondrială. Mitocondriile sunt ca nişte mici fabrici de energie din interiorul celulelor organismului nostru. Ele utilizează un proces metabolic pentru a converti alimentele pe care le consumăm şi aerul pe care îl inspirăm în energie. TMM  este un regim alimentar care ne ajută să ne modificăm metabolismul, pentru a trece de la arderea glucozei, la arderea grăsimilor drept combustibil primar pentru organism. TMM este recomandată în cazuri de obezitate, cancer, diabet, boli neurodegenerative, încetinirea procesului de îmbătrânire.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute cu o dietă ketogenică pe bază de vegetale.

Mitocondriile sunt vitale pentru sănătatea noastră iar printre multiplele roluri este acela ca prin combinarea substanţelor nutritive( din zaharuri şi grăsimi) cu oxigenul( din aerul pe care îl respirăm) să producă energie. Moleculele de energie pe care le generează continuu mitocondriile sunt numite adenozin trifosfat (ATP). Potrivit cărţii „Power, Sex, Suicide” scrisă de Nick Lane, mitocondriile noastre muncesc din greu în fiecare secundă, pompând de 10.000 de ori mai multă energie, gram per gram, decât Soarele.  În fiecare secundă. Astfel putem realiza cât de importantă este funcţionarea optimă a mitocondriilor.

Fiecare celulă are nevoie de energie. Energia este produsă de mitocondrii printr-un proces care implică două funcţii biologice esenţiale: respiraţia şi alimentaţia. Acest proces se numeşte fosforilare oxidativă şi este responsabil pentru producerea de energie sub formă de ATP. În timpul fosforilării oxidative, mitocondria găzduieşte o serie de reacţii chimice. Acesta este renumitul ciclu Krebs. Alegerile alimentare sunt foarte importante. Carbohidraţii sunt consideraţi drept un combustibil cu efecte mult mai „poluante” decât lipidele. TMM optimizează capacitatea mitocondriilor de a genera un combustibil cunoscut sub numele de cetone, care,  în prezenţa unor niveluri scăzute de glucoză, produc mai puţini radicali liberi secundari şi specii reactive de oxigen( SRO).

Cetonele sunt molecule de energie solubile în apă, care sunt create de mitocondriile din ficat, având la bază lipidele provenite din alimentaţie sau din grăsimile depozitate şi sunt folosite drept combustibil alternativ pentru glucoză. Arderea lipidelor şi cetonelor drept combustibil, în locul glucozei, scade mult expunerea mitocondriilor  la deteriorare oxidativă.

Trebuie să înţelegem diferenţele între modul cum organismul metabolizează glucidele şi lipidele. Mâncând glucide şi carbohidraţi nestructurali, care se transformă repede în glucide, generăm mai mulţi radicali liberi dăunători ţesuturilor , decât atunci când folosim ca sursă principală de energie lipidele.

În ceea ce priveşte radicalii liberi, ei se produc oricum, important este să înclinăm balanţa către o cantitate cât mai mică. Mitocondriile generează ATP, controlează apoptoza( moartea programată a celulelor) dar şi procesele prin care se elimină celulele nesănătoase şi mitocondriile defecte. Pe de altă parte mitocondriile sunt şi principalul loc pentru producerea SRO şi pentru deteriorarea radicaliilor liberi. Trebuie să producem ATP cât mai eficient posibil, ca să nu se distrugă mitocondriile.

TMM caută  să vindece  cauza bolilor cronice: integritatea sau chiar absenţa mitocondriilor. Atunci când consumăm carbohidraţi, în special rafinaţi, pancreasul secretă insulină. Cu cât cantitatea de insulină din sânge este mai crescută, cu atât corpul primeşte mai multe semnale pentru a stoca lipide, de aceea dieta keto ajută în procesul de slăbire. Adoptarea unui regim alimentar pe bază de lipide trebuie făcută cu mare atenţie. Aduce schimbări la nivel biologic şi psihologic, astfel este ideal să avem susţinere şi indicaţii de specialitate, să ne măsurăm indicele glucoză-cetonă. Cetonele sunt o componentă importantă a TMM deoarece prezenţa lor indică faptul că se ard lipide  drept combustibil principal, nu glucoza. De asemenea este indicat să ne măsurăm nivelul de fier din sânge, mai exact feritina serică. Este foarte important să avem fierul în limitele normale.

Se vor evita uleiurile rafinate, grăsimile polinesaturate şi se va limita consumul de alimente cu un conţinut mare de omega 6. Nu se vor consuma proteine în exces. Proteinele în exces duc la boală, creştere în greutate şi îmbătrânire. Din păcate o mare parte din populaţia globului consumă abuziv proteine, iar organismul nu poate construi muşchi instant, pe canapeaua din faţa televizorului şi din proteine de foarte proastă calitate biologică. Carnea conţine proteine dar şi o cantitate imensă de toxine, energie negativă, antibiotice, hormoni naturali, hormoni de sinteză, antidepresive, fier hem etc.

Vom reduce semnificativ numărul carbohidraţilor deoarece în prezenţa acestora nu reuşim să folosim lipidele pentru a obţine energie. Mai ales la început, un singur cartof dulce sau morcov  ne poate împiedica să facem trecerea la arderea grăsimilor.

Trecerea la TMM se face cu mare atenţie şi cu suport din partea unui specialist, dacă nu cunoaşteţi îndeajuns detaliile unui astfel de regim, precum şi cu suport emoţional. Reducerea carbohidraţilor din alimentaţie nu este deloc un proces uşor. Linia dintre a folosi drept combustibil carbohidraţii şi a folosi drept combustibil lipidele este foarte subţire, astfel trebuie să fim foarte bine informaţi şi suficient de hotărâţi.

În concluzie, cu sau fără keto, să introducem mai des în alimentaţie: nucile şi seminţele, avocado, uleiul de cocos, untul de cocos, macadamia, pecan, laptele de cocos, măslinele, untura vegană, uleiul de măsline, cacao raw sub toate formele, unturile raw vegane. Alături consumaţi :  spanac, verdeţuri, legume verzi, ciuperci,castraveţi, ţelină, conopidă, varză, broccoli, sparanghel, ceapă, usturoi, roşii, dovleac,vinete, rubarbă, ardei,păstârnac, legume cu frunze verzi, ţelină, fasole verde, psyllium, fructe de pădure, grapefruit.

Autor: Enikö Pal

 nutriţionist vegan, fitoterapeut