Semințe cu suflet – Sibiu 9 Februarie

Semințe cu suflet, poză de grup expozanți și organizatori (c) Ionuț Verzea

Sâmbătă, 9 Februarie, am participat la evenimentul ”Semințe cu suflet” creat de oameni minunați într-unul din cele mai frumoase orașe din țară, în Sibiu! Evenimentul s-a desfășurat în incinta bibliotecii Astra, corpul B. În continuare să îți povestesc cum a fost…

M-am trezit dis-de-dimineață ca să mă aranjez, să mă pregătesc de drumul de 150 km ce aveam să-l parcurg până la Sibiu, mi-am luat cu mine câteva cărți ca să fie prezentate prietenilor ce mă așteptau să ajung la eveniment.

Cu acești oameni, în special cu Roxana Mihaela mă cunosc de foarte mult timp, cu ea și cu alți oameni ce au participat la eveniment am schimbat de-a lungul timpului semințe și așa cum spune numele evenimentului, am primit din partea lor semințe cu suflet. Acești oameni minunați mă știu deoarece eu am avut îngăduința să împărtășesc cu ei din fiecare recoltă de toamnă și semințele mele au fost foarte apreciate de-a lungul timpului. Cele mai apreciate au fost semințele de fasole cu bobul mare, niște boabe aș spune uriașe, pe placul tuturor. Acum am mers ca să îi întâlnesc din nou pe acești oameni și să văd cu ce se mai ocupă fiecare. Revenind la eveniment…

Semințe cu suflet, pregătite pentru a fi împărțite.

Expozanții au venit cu mic cu mare dis de dimineață, o parte din ei au plecat cu o seară înainte de acasă, cu trenul, ca să ajungă la biblioteca Astra din Sibiu unde aveau să dăruiască din rodul muncii lor, semințele cu suflet. Este de apreciat faptul că toți expozanții pe care-i știu au venit acolo ca să dea gratuit semințele lor, semințe la care au lucrat foarte mult. Nu este ușor să lucrezi pământul ca să obții legume și fructe din care mai apoi să îți fie drag să dăruiești mai departe. Scopul este ca în interiorul acestei comunități și nu numai, oamenii să se ajute. Dacă unul dintre ei are un soi de legume, plante medicinale sau fructe ce merg bine în solul de la noi, atunci să împartă și cu ceilalți, cerând în schimb doar un mulțumesc și ca cel ce primește să planteze acele semințe, iar din planta rezultată să dea mai departe semințe atunci când aceasta rodește. Doar în felul acesta avem șanse mari ca fiecare dintre noi să aibă o grădină cât se poate de bogată și diversificată. Aș putea spune că ei împart voluntar din munca lor, punând accent pe VOLUNTAR, deoarece nu caută să obțină foloase din faptul că au dat câteva semințe.

Enikö discutând cu unul din cititori (c) Ionuț Verzea

Acum să ne gândim și la participanți. Sala a fost plină… nu aveai loc să arunci un ac. Am fost bucuroasă să văd că sunt atât de mulți oameni care sunt interesați de agricultură, de legumicultură și de un trai sănătos. Din păcate, am înțeles și unele lucruri care m-au dezamăgit, în mai puțin de jumătate de ceas, majoritatea semințelor s-au dat. spun că am rămas dezamăgită pentru că am văzut că mulți din participanți luau semințe doar de dragul de a lua. Acolo au fost semințe muncite din greu, au fost semințe pentru plante ce nu le găsești în mod uzual în grădina unui om obișnuit, așa că era bine să stai să-l asculți pe ce-l ce ți le oferă și să afli cum este cel mai bine să le plantezi. Așa poate îl ajutai făcându-i o bucurie omului ce îți oferă sămânța, pentru că el a muncit din greu sub soarele arzător, ca tu acum să te bucuri de rodul muncii sale. Stând și ascultând-ul arătai că te interesează munca lui și efortul de a fi prezent în fața ta la eveniment.

Pentru mine a fost un eveniment plăcut, am cunoscut oameni minunați, am reîntâlnit vechi prieteni și mi-am făcut noi prieteni. Admir dedicația acestor oameni, de împărții din munca lor cu toți cei ce sunt receptivi la asta. De abia aștept să mă revăd cu ei și să fac schimb de semințe. Este o comunitate unită unde fiecare ține la celălalt și unde dacă ai o întrebare, sigur găsești pe cineva să aibă răspunsul.

Enikö Pal – fasole cu bob mare, pregătind împachetarea în colete pentru a fi trimisă prietenilor din țară, fotografie din arhiva personală.
Enikö Pal – fasole cu bob mare, fotografie din arhiva personală.

După cum am spus și la începutul articolului, evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, ei fiind organizatorii prin intermediul Compartimentului Metodic. Pentru comunicare și prezență media: Programe, în parteneriat cu Grupul informal Semințe cu suflet și Complexul Național Muzeal ASTRA. Finanțator: Consiliul Județean Sibiu prin BJA. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană – 2019. După cum vedeți au fost implicate mai multe organizații și instituții pe lângă oamenii ce au venit cu semințele de acasă, ceea ce probabil nu s-a văzut foarte bine a fost munca depusă de întreg comitetul de organizare pentru ca acest eveniment să aibă loc.

Comunicatul de presă din partea Bibliotecii ASTRA Sibiu, îl puteți citi dând click pe acest link al bibliotecii astra Sibiu.

Un comunicat de presă, din Ianuarie, oferit de președintele asociației Semințe cu suflet, Rodica Meiroșu, dat către AGERPRESS poate fi citit la acest link.

Întreaga organizare din partea bibliotecii a fost realizată de o singură persoană (Anca Vasilescu) care a lăsat libertatea de acțiune atât grupului Semințe cu suflet, Muzeului Astra și Centrului de cercetare de la Buzău să-și gestioneze fiecare stocul de semințe și felul în care (cantitate și viteză) să le distribuie celor prezenți Este un experiment pe care doamna Anca și-l asumă și înțelege că a creat nemulțumiri din partea unor participanți, însă a conturat foarte clar formatul de eveniment de acest tip pentru edițiile viitoare. Așadar, continuați să urmăriți mediul on-line, pagina bibliotecii și vă invit să veniți la următorul eveniment de acest tip.

De unde vine hrana? Sămânța

Dragi cititori, astăzi vă scriu despre un subiect care nu se demodează niciodată, şi anume: hrana.

seminte de coriandru chimen anason marar ienupar in borcan hexagonal
Semințe și condimente din bucătărie: coriandru, chimen, anason, mărar, ienupăr.

Hrana este una dintre nevoile primare ale noastre, ca fiinţe vii. Ştim cu toţii că trebuie să mâncăm şi mulţi oameni cam atâta ştiu, nimic mai mult despre acest subiect. Voi deschide un subiect care din păcate este tabu pentru mulţi oameni: De unde vine hrana noastră? Nu voi milita împotriva cărnii cu studii ştiinţifice ci voi scrie despre seminţe.

Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca de exemplu la brad, pin, molid, fie închisă în fruct ca de exemplu la plantele cu flori.  

Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundaţiei. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite spermatofite. Forma seminţei variază de la o plantă la alta şi uneori poate constitui caracter de specificitate. Mărimea seminţei depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formării, de agrotehnică aplicată şi în special de numărul de seminţe pe care le conţine fructul.

Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm şi tegument seminal. Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundaţie se divide în două celule suprapuse. Din embrion, prin germinaţie, se poate dezvolta o nouă plantă. La germinare embrionul foloseşte amidonul din sămânță ca sursă de nutriţie. Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului embrionar cu unul dintre nucleii spermatici. Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor ovulului şi este alcătuit din zone diferenţiate: endosperm, perisperm. Tegumentul este învelișul seminței, el dă aspectul exterior și culoarea.

Este minunat procesul prin care dintr-o sămânţă mică, care aproape că nu se vede cu ochiul liber, se pot produce kilograme de vegetale, fie ele fructe, legume, cereale; în funcție de specie.

În cartea mea, „Ghidul bobocului vegan” am scris despre miracolul germinării şi despre studiile făcute asupra  bobului de grâu în timpul germinării.

În continuare prezint un pasaj extras din carte:

A fost efectuat un studiu cromografic asupra bobului de grâu în timp ce germina şi creştea. I s-au făcut poze pe tot acest parcurs pentru a i se urmări creşterea. În prima zi a apărut un halou adică un cerc al vieţii care a continuat să se intensifice în fiecare zi. Au început să fie vizibile numeroase procese enzimatice, amidonul se modifică, apăreau din abundentă nuanţe de roz de tiamină, dar şi proteine. Sub lumina ultravioletă apăreau cercuri fluorescente care indicau prezenţa niacinei şi a riboflavinei. Intensitatea totală a culorilor şi a formei dădeau senzaţia de viață. Acelaşi grâu a fost desfăcut în boabe, tărâțe şi miez, iar analiza sa nu a demonstrat existenţa vreunui semn de viaţă în părțile separate. Nici o parte separată, nici miezul şi nici coaja, nu au reflectat o entitate vie. Acelaşi grâu a fost gătit la 100°C, nu a mai germinat şi practic a murit. Proteinele au dispărut, enzimele s-au descompus, s-au distrus, au murit. Diferenţa dintre germeni şi bobul sau sămânța gătită este în mod esenţial diferenţa dintre viață şi moarte. Ceva mort, fie de origine animală fie de origine vegetală, nu oferă “haloul” vieţii.

Tot ceea ce mâncăm noi provine din seminţe, ca să vă faceţi o idee vă dau câteva exemple: 

– ciocolata, desigur mă refer la boabele de cacao despre care mulţi oameni mi-au spus că nu ştiau că sunt comestibile.

– cafeaua, nu analizăm acum dacă este bună sau rea, eu o consider vegană şi atât

– cartofii prăjiţi (înmulţire prin tubercul; cartofii au nişte flori superbe)

– gustosul lapte vegetal, lichid alb, gustos, nutritiv, a ajuns în acel stadiu datorită germinării unei seminţe

– bananele sălbatice aveau seminţe, acum se înmulţesc în alt mod datorită agriculturii intensive. Când a fost ultima dată când ai cumpărat banane și aveau semințe?

– pâinea, care este făcută din cereale, cereale care provin din seminţe

– untul de arahide, caju, nuci, migdale care este atât de gustos şi hrănitor există tot datorită seminţelor

Cam tot ceea ce consumăm a fost la un moment dat o sămânţă, mai mică sau mai mare. Şi pădurile, fie ele de foioase sau conifere, păduri ecuatoriale sau mediteraneene şi orice alte păduri, există datorită seminţelor. Pomii şi arbuştii fructiferi există datorită seminţelor. Florile care ne încântă cu frumuseţea lor, există tot datorită seminţelor. Iarba verde şi moale pe care călcăm cu picioarele goale şi ne oferă o senzaţie ce nu se poate compara cu nimic altceva, există datorită seminţelor. Lumea vegetală există datorită seminţelor! Şi este minunat.

Trebuie avut grijă să nu ducem la extincţie tot ceea ce ne înconjoară, trebuie să îngrijim plantele ce ne-au mai rămas, să cultivăm vegetale nu să creştem numărul de ferme de animale prin inseminare artificială şi apoi să spunem că dacă încetăm să consumăm animale acestea vor domina lumea.

Hrana noastră sunt seminţele şi roadele plantelor, o sămânţă de roşie este mică şi cântăreşte infim, nu am reuşit să o cântăresc cu nimic disponibil la mine în casă, atât de uşoară este, iar acesta sămânţă dacă ajunge în pământ, are sursă de apă şi soare după ce iese din pământ, poate produce kilograme de tomate. Ce să mai spun despre pomii fructiferi care produc zeci de kilograme de fructe anual şi pentru mulţi ani şi care sunt acolo datorită unei seminţe atât de mică.

Ce trebuie să înţelegem noi este respectul, să respectăm tot ceea ce ne înconjoară, să iubim natura şi vegetalele, să facem agricultură vegetală nu animală, să cultivăm plante şi să păstrăm seminţele, să avem bănci/depozite de seminţe foarte bine aprovizionate. Să conştientizăm nu să fim nişte îndoctrinaţi, să realizăm că seminţele acelea asigură existența noastră şi a generaţilor viitoare.

Din păcate trebuie să le spun şi marilor consumatori de carne că nici ceea ce mănâncă ei nu ar exista dacă nu ar exista seminţele, astfel le cer acelaşi respect cu îndemnul de a înţelege că avem nevoie de pământ pentru culturi de vegetale să le consumăm noi, oamenii, nu animalele care urmează să fie consumate de către oameni.

Toată lumea ar trebui să aibă dreptul să mănânce sănătos, iar seminţele şi pământul cultivabil încă poate hrăni 8 miliarde de oameni dar nu şi miliardele de animale pe care le hrănim cu vegetale, le ucidem în moduri groaznice, le transformăm în tot felul de alimente dubioase, ne destrăbălăm cu fripturi şi grătare, iar în final mai mult de jumătate din produsele alimentare de origine animală sunt aruncate la gunoi.

Cultivaţi seminţe, seminţe de vegetale, seminţe de bunătate, seminţe de inteligenţă, seminţe de ecologism, seminţe de veganism.